418 matches
-
armată”. În perioada primului război mondial (1914-1918) activitatea Spitalului „Dimitrie Drăghici” din Vaslui a fost îndreptată cu precădere pentru asistența medico-chirurgicală de război. Sunt bine cunoscute, datorită aglomerației și a condițiilor sanitare precare, declanșarea unor epidemii de tifos exantematic, febră tifoidă, febră recurentă și alte boli transmisibile. În condițiile când orașul Vaslui, cu o populație de circa 10.000 locuitori trebuia să primească aproximativ 60.000 refugiați și 10.000 răniți, comandamentul militar a hotărât mărirea spațiului pentru internarea răniților și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
microbiologice asupra naturei abceselor peritoracice, zise tuberculoase” al Universității din București (1887). Va continua activitatea în plan științific prin cercetări clinice și de laborator în domeniul sifilisului „Despre recidiva sifilisului”, 120 holerei (în calitate de comandant al unui lazaret de holerici), febrei tifoide și tifos exantematic în calitate de comandant al spitalului de tifoizi ai spitalului din Negrești, unde avea să cadă victimă nemiloasei boli în anul 1917. Dr. Gheorghe V. Andreescu (1884-1976), fiul dr. Vasile Andreescu. Licențiat al Facultății de Medicină din București (1907
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Severin care avea să fie răpus de tifos exantematic îngrijind bolnavii de această teribilă boală. În perioada războaielor mondiale activitatea spitalului a fost îndreptată cu precădere pentru asistența medico chirurgicală de război, precum și pentru combaterea și tratamentul epidemiilor de febră tifoidă și tifos exantematic care făceau adevărate ravagii printre combatanți și localnici. Și aici remarcabilă este activitatea doctorilor: Gheorghe Andreescu, Ioan Ovanez, Alexandrina Holban. Nu am putut trece peste faptul, extrem de onorant pentru aceste meleaguri, că în evoluția școlii medicale românești
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
frecvent de febră și pot fi cauzate de virusuri, bacterii, microorganisme atipice (ricketii, mycoplasme, chlamidii), fungi sau paraziți. Mecanismele patogenice ale erupțiilor infecțioase pot fi: Agresiunea directă (piodermite, furuncul, antrax) Diseminarea circulatorie a germenilor pe cale limfatică (petele lenticulare din febra tifoidă) sau sanguină (embolii pustulo necrotici din septicemii) Congestia produsă de toxina agentului patogen care rămâne la poarta de intrare (scarlatină) Depunerea complexelor imune care conțin și agentul patogen la nivelul vaselor mici (vasculită infecțioasă din rujeolă, endocardită) Purpura trombocitopenică (hipersplenism
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
infecțioasă Să enumere principalele cauze de diaree infecțioasă Să explice mecanismele patogenice al diareilor infecțioase Să cunoască atitudinea practică în boala diareică urgentă și în afara urgențelor Să cunoască particularitățile etiopatogenice, epidemiologice, clinice, diagnostice și curativo-profilactice pentru holeră, dizenterie și febră tifoidă. 8.1 Diareea acută infecțioasă Diareia acută infecțioasă (DAI) este a doua cauză de morbiditate în lume, pe primul loc situându-se infecțiile tractului respirator superior. Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, anual se înregistrează 4 6 milioane de decese
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
excluderea peritonitei sau ocluziei intestinale. Atitudinea de urgență constă în oprirea aportului alimentar, rehidratarea si nutriția parenterală, administrarea de antibiotice active pe germeni enteropatogeni (Cefalosporine generația III, fluorochinolone). Sepsisul cu manifestări diareice Sepsisul se poate asocia cu DAI în febra tifoidă și la imunodeprimați cu granulocitopenie, drepanocitoză, infecție cu HIV, vârstă înaintată. Ca și în alte infecții severe, recoltarea probelor biologice pentru investigații microbiologice (hemoculturi, coproculturi) este primul gest, obligatoriu pentru diagnosticul etiologic. Masurile terapeutice de urgență sunt reechilibrarea hidroelectrolitică și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
99,5% dintre izolate). Sursa de infecție este umană și animală. Transmiterea este fecal orală. Îmbolnăvirile pot fi cazuri izolate sau epidemice. Spectrul clinic al salmonelozelor cuprinde: Gastroenterocolite Toxiinfecții alimentare Infecții diseminate de tip septicemic sau tifoidic. 8.5 Febra tifoidă Definiție Febra tifoidă este o infecție sistemică, specific umană, produsă de Salmonella typhi, caracterizată prin febră, stare tifică, tulburări de tranzit, modificări cutanate, splenomegalie, cu evoluție severă și potențial letal în absența tratamentului. Epidemiologie Sursa de infecție o constituie bolnavii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
izolate). Sursa de infecție este umană și animală. Transmiterea este fecal orală. Îmbolnăvirile pot fi cazuri izolate sau epidemice. Spectrul clinic al salmonelozelor cuprinde: Gastroenterocolite Toxiinfecții alimentare Infecții diseminate de tip septicemic sau tifoidic. 8.5 Febra tifoidă Definiție Febra tifoidă este o infecție sistemică, specific umană, produsă de Salmonella typhi, caracterizată prin febră, stare tifică, tulburări de tranzit, modificări cutanate, splenomegalie, cu evoluție severă și potențial letal în absența tratamentului. Epidemiologie Sursa de infecție o constituie bolnavii și purtătorii de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
constituie bolnavii și purtătorii de S.typhi. Transmiterea se face pe cale fecal-orală, directă sau indirectă. Receptivitatea este generală, dar riscul de îmbolnăvire este mai crescut în caz de hipoaciditate gastrică, infecție cu HIV, drepanocitoză. Imunitatea postinfecțioasă este relativă, neprotectivă. Febra tifoidă se raportează numeric. Etiopatogenie Factorii de patogenitate ai S. typhi sunt: antigenul somatic O (identic cu endotoxina), antigenul flagelar H (care induce anticorpi aglutinanți) și antigenul Vi (polizaharid capsular cu rol antifagocitar). Mecanismul patogenic în febra tifoidă este de tip
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
relativă, neprotectivă. Febra tifoidă se raportează numeric. Etiopatogenie Factorii de patogenitate ai S. typhi sunt: antigenul somatic O (identic cu endotoxina), antigenul flagelar H (care induce anticorpi aglutinanți) și antigenul Vi (polizaharid capsular cu rol antifagocitar). Mecanismul patogenic în febra tifoidă este de tip penetrant sistemic. Din lumenul ileocecal S.typhi traversează epiteliul intestinal și se multiplică în lamina propria și în sistemul limfatic intestinal (plăcile Payer). De la acest nivel trece în circulația sanguină, realizând o primă bacteriemie (via canalul toracic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
abdominal, ulcerații orale (angina Duguet), splenomegalie, hepatomegalie Sindromul cardiovascular asociază hipotensiune, zgomote cardiace asurzite, puls bradicardic, discordant cu febră. Perioada de declin corespunde săptămânii a patra de boală, odată cu scăderea febrei, atenuarea stării tifice și revenirea apetitului. Complicații Complicațiile febrei tifoide sunt: Digestive: hemoragia intestinală, perforația intestinală Cardiovasculare: miocardita, tromboflebita Neurologice: encefalita, meningita, poliradiculonevrita Diseminări (abcese) osteo-articulare, splenice, etc. (rare). Hemoragia intestinală apare între zilele 10-16, prin ulcerarea unui vas sau prin capilarită toxică, fiind “anunțată” de scăderea bruscă a febrei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în săptămânile 3-4 și semanifestă prin semne de abdomen acut, cu excepția peritonitei astenice, care complică formele grave. Infecția cu S. typhi se poate croniciza. Persoanele devenite purtători biliari, urinari sau intestinali reprezintă surse de infecție în populație. Diagnostic Diagnosticul febrei tifoide de bazează pe criterii clinice, epidemiologice și microbiologice. Izolarea S. typhi se poate face din hemoculturi (90% în prima săptămână), meduloculturi, coproculturi, biliculturi, uroculturi, culturi din petele lenticulare. Examenele serologice evidențiază anticorpii anti-O, anti-H (r. Widal), antiVi, dar au
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
anemie. Viteza de sedimentare a sângelui este normală, dar poate crește în complicații. Diagnosticul diferențial se poate face cu septicemia, endocardita, tuberculoza, malaria, mononucleoza infecțioasă, leptospiroza, unele neoplazii, apendicita, colecistita, nefrita, pleurezia, encefalita, meningita. Tratament Bolnavii și contacții de febră tifoidă se izolează și se tratează în spital. Tratamentul etiologic empiric recomandat pentru febra tifoidă este Ceftriaxona 1-2 g/zi iv, timp de 7-14 zile. Pentru tulpinile sensibile, tratamentul de primă intenție recomandă Ciprofloxacina 1 g/zi și alternativele Amoxicilina, Cloramfenicolul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
diferențial se poate face cu septicemia, endocardita, tuberculoza, malaria, mononucleoza infecțioasă, leptospiroza, unele neoplazii, apendicita, colecistita, nefrita, pleurezia, encefalita, meningita. Tratament Bolnavii și contacții de febră tifoidă se izolează și se tratează în spital. Tratamentul etiologic empiric recomandat pentru febra tifoidă este Ceftriaxona 1-2 g/zi iv, timp de 7-14 zile. Pentru tulpinile sensibile, tratamentul de primă intenție recomandă Ciprofloxacina 1 g/zi și alternativele Amoxicilina, Cloramfenicolul și Trimetoprim sulfametoxazol. Pentru tulpinile cu rezistență la antibiotice se pot utiliza Ciprofloxacina, Ceftriaxona
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
anumite condiții: corticosteroizi în formele hipertoxice, transfuzii în caz de hemoragii sau intervenții chirurgicale în perforațiile intestinale. Tratamentul este monitorizat clinic (febra, tensiunea arterială, pulsul, scaunul, examenul abdomenului), biologic (hemoleucograma) și bacteriologic (coproculturi, uroculturi la sfârșitul tratamentului). Profilaxie Incidența febrei tifoide poate fi scăzută prin măsuri generale de igienă, supravegherea surselor de apă și alimentelor, combaterea vectorilor, educație sanitară. Controlul la angajare și periodic al persoanelor care lucrează în sectoare alimentare este obligatoriu prim măsuri legislative. În cazul diagnosticării unui caz
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
obstrucției biliare (litiazică, tumorală). Hepatitele acute infecțioase pot avea etiologii diverse: Virale Virusuri cu tropism hepatic primar: VHA, VHB, VHC, VHD, VHE, VHG Virusuri cu hepatotropism facultativ: herpesvirusuri (HSV, CMV, VEB), enterovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul rubeolic, virusul amaril Bacteriene: febra tifoidă, septicemia, tuberculoza, luesul Parazitare: Cryptococus neoformans, Cryptosporidium enteritidis Fungice: Aspergillus, Candida. 10.2 Date generale asupra hepatitelor acute virale Definiție Hepatitele acute virale (HAV) sunt inflamații acute ale ficatului, cauzate de virusuri cu tropism hepatic primar, care se manifestă clinic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
gripa, pneumonia, dizenteria, ș.a.), și se manifestă prin sindromul meningean cu LCR normal. Reacția meningeană asociază sindrom clinic meningean și modificări discrete ale LCR de tipul pleiocitozei <40 cel/mm 3 , dar cu caracteristici biochimice normale. Se întâlnește în febra tifoidă, tifosul exantematic, etc. Meningismul sau reacția meningeană pot însoți afecțiuni din sfera ORL (sinuzite, angine, otite) și afecțiuni ale SNC: encefalite, abces cerebral, empiem subdural, sindrom Reye, accidente vasculare cerebrale, vasculite, colagenoze, tumori, etc. Meningita hemoragică este rar întâlnită și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
microscopică, specifică de tip reacția ELISA, pozitivată precoce (poate ajunge la titruri IgM de peste 1/400 din a 8-a zi de boală), repetată după 10-14 zile. Diagnosticul diferențial se face în funcție de forma clinică: Formele anicterice: virozele respiratorii, septicemiile, febra tifoidă, mononucleoza infecțioasă, trichinoza Formele icterice: hepatitele acute virale, angiocolecistita, icterele hemolitice Forma meningitică: meningitele virale, meningita tuberculoasă Prognosticul este favorabil în formele anicterice (vindecare). Mortalitatea atinge 5 10% în formele ictero-hemoragice. Factorii de prognostic nefavorabil sunt insuficiența renală acută, afectarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
laboratorul său. Astfel, s-a constatat că dacă acțiunea acestor vapori se menține timp de 3 zile, numai 2% din totalitatea bacteriilor existente mai supraviețuiesc. Tot pe cale experimentală, doctorul H. Cabanes a dovedit că bacilul Eberth, agentul cauzal al febrei tifoide, este distrus în numai 12 minute în prezența esenței de scorțișoară și în 24 de minute a celei de paciuli. S-a mai demonstrat faptul că esența de cuișoare în concentrație de 1/6.000 distruge bacilul Koch, după cum uleiul
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
alte boli care implică și rinichiul sau afectarea glomerulară poate avea consecințe asupra altor aparate și sisteme. NG secundare pot fi cauzate de: - infecții:bacteriene: streptococ, stafilococ, pneumococ (GN este complicație a unei pneumonii sau endocardite infecțioase), GN din febra tifoidă, sifilis, tuberculoză, leptospiroză etc - parazitare: malaria, toxoplasmoza, schistosomiaza etcfungice: infecții cu Candida, Aspergilus etcvirale: hepatitice B și C, HIV - substanțe toxice și alergii: - medicamente: captopril, AINS, penicilamina, litiu, săruri de aur, Rifampicină, Hidralazină, Allopurinol - săruri ale metalelor grele - alte substanțe
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
administrarea de adrenalină, epinefrină, corticoterapie. Leucocitoza patologică apare în infecții acute, leucemii și limfoame, în anumite forme de anemie. Leucopenia fiziologică apare la bătrâni și persoanele surmenate fizic, în timpul somnului. Leucopenia patologică apare în anumite tipuri de infecție (virale, febra tifoidă, hepatita epidemică), leucemii acute, agranulocitoza, hipersplenism hematologic din afecțiuni hepatice cronice, parazitoze, expunere la radiații ionizante etc. Formula leucocitară este esențială pentru analiza leucocitelor și constă din exprimarea procentuală și în valori absolute a fiecărui tip de globule albe. La
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
însușit cuvîntul din lecturi și discuții. Igiena a fost un subiect obsedant în primele trei decenii ale secolului trecut, deoarece ele au fost marcate (înaintea și, mai ales, după războiul mondial) de epidemii, care de care mai înfricoșătoare, de febră tifoidă, difterie, tuse convulsivă, scarlatină, encefalie letargică , tifos exantematic, gripă („gripa spaniolă”), ciumă bubonică ori de revenirea și extinderea „bolilor sociale”: tuberculoza, sifilisul, paludismul, pelagra. Tuberculoza, la care face aluzie scurtul poem al lui Bacovia, avea o istorie lungă, dramatică; m-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
apendiculară (perforație, propagare transparietală) evoluând direct ori în doi sau trei timpi. II. Alte cauze sunt: - perforația gastrică sau duodenală de natură ulcerativă, neoplazică, prin volvulus gastric acut, gastrită acută flegmonoasă; - perforația intestinului subțire de cauze rare dar variate: febra tifoidă (poate perfora și la nivel de cec, apendice, colon transvers), boala Crohn, ileite necrozante acute, ulcerație jejunală perforantă prin sindrom Zollinger-Ellison, gastrectomie Reicher-Polya urmată de ulcer peptic postoperator, feocromocitom, hipertensiune arterială malignă, boala Buerger, periarterita nodoasă, lupus eritematos diseminat, ingestie
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
11%, și mult mai ridicată la persoanele peste 50 de ani. Perforația intestinului subțire în funcție de zona geografică a avut o incidență de 6-42%, fiind mai frecvente cazurile în China decât în Thailanda. În ordinea frecvenței cauzelor perforației au fost febra tifoidă, tuberculoza și ulcerul nespecific. Mortalitatea a variat între 10-60%. În Japonia perforația apare în cursul bolii Crohn. Perforațiile colonice sunt consecința malignității și sunt însoțite de o înaltă mortalitate; alte cauze au fost volvulus, ischemia mezenterică, traumatismele. Perforația colitei amibiene
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
postoperatorii și la bolnavii în vârstă și denutriți. Durerea localizată în fosa și flancul drept, difuză și progresivă asociată cu febră, vărsături și hiperestezie cutanată sugerează o apendicită acută perforată, o peritonită de origine genitală sau apărută în cursul febrei tifoide; creșterea intensității durerii și extinderea acesteia sugerează caracterul peritonitic. Durerea poate fi mascată de opiacee sau traumatism recent. - vărsăturile sunt inițial reflexe, alimentare sau bilioase, ulterior fecaloide. Trădează etapa consecutivă ileusului paralitic. Sunt inconstante și nu sunt caracteristice debutului peritonitei
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]