725 matches
-
râde În hohote , iar pe el Îl apucă un fel de amețeală și cade cu fața În noroiul Înghețat, În timp ce convoiul de prizonieri se Îndepărtează spre barăcile lagărului, pierdute În ceață și-n albul zăpezii. „Are tifos! Are tifos! Are tifos!” strigă cu glas pițigăiat un băiat pirpiriu cu privirea sticloasă ascunsă după ochelarii mici și rotunzi. „Mă, ficior! Mă, ficior! Mă, ficior! Uiuiu, uiuiu, uiuiu, bum-bum-bum! Mă, ficior de la Bihor cu cuțâtu la chicior!” Și roata se Învârte și joacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
un scriitor american între două vârste, a cărui singură experiență legată de lagăre fusese cât timp ocupase funcția de corespondent atașat Diviziei a Noua americane când aceasta eliberase Buchenwaldul, ajunsese să creadă că vorbea cu vocea unei fete bolnave de tifos, care își dăduse ultima suflare la Bergen-Belsen, dar asta nici nu mai conta. Levin jura că piesa care se juca pe Broadway și în toată lumea era o adunătură de minciuni. Era un om pe gustul meu. Levin mi-a scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
cu gusturile lor de defăimare, așezate-n geamurile sparte ale speranțelor... Vindecă-i Doamne, cu toată slăbiciunea lor de clovni ce fac piruietele Zilnice de prostimi. Insolubritatea întâmplărilor în lăcomia gâlgâietoare a drogurilor ce le dă altă înfățișare ca un tifos al desființări de naturalețea chipurilor nevinovate... Vindecă-i Doamne... II Fă-i să fie frumoși și întregi în ochii mei, ca o rugă în peluzele orizontului ce mă sărută adesea, în propria-mi însingurare în porțile fricii și ale disperării
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
relației sale cu familia Hollinger. În sertare era un talmeș-balmeș de vechi invitații la nuntă, notificări de reînnoire a unor asigurări, cărți poștale de la prieteni, monede franceze și britanice și un pașaport de sănătate cu vaccinări - expirate - Împotriva tetanosului și tifosului, fleacurile de zi cu zi de care ne lepădăm ca de o piele veche. În mod surprinzător, oamenii inspectorului Cabrera nu observaseră o punguță cu cocaină ascunsă Într-un plic cu timbre vechi pe care Frank le dezlipise de pe corespondența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
broșuri îi urmă în curând un volum mai mare, Lumine și umbre, apoi un poem epic, scris sub impresia lui Rolla al lui Alfred de Musset, intitulat Raul. Puțin după aceasta trecu din Bucovina în Moldova. Un defect, rezultat din tifos, adecă surzirea deplină de amândouă urechile, îl făcea impropriu pentru însărcinări publice de o activitate mai întinsă. Încă ministrul Maiorescu îl numise director al bibliotecei din Iași. Precum merg lucrurile la noi, unde orice talent, fie poetic, fie artistic în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încarnări umane ale idealului socialist urmărit de mișcarea muncitorească. Personajele dominante ale panteonului proletar postum sunt Nicolae Petrovici Zubcu Codreanu (1850-1879), fondator al luptei revoluționare; Ion C. Frimu, martir al cauzei sindicaliste, mort ca urmare a "maltratărilor suferite și a tifosului exantematic pe care-l contractase" la închisoarea Văcărești (Roller, 1952, p. 474); Ștefan Gheorghiu, decedat și el ca martir al mișcării muncitorești, după ce a fost supus unui "regim de distrugere fizică" la închisoarea militară din Galați, "unde stătuse 6 luni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spre a combate guvernul. O foaie medicală, "Gazette hebdomadaire ", publică un articol care arată mizeriele sanitare ale trupelor franceze africane. Le lipsesc medici, medicamente, provizii, paturi și rufe. Cei îmbolnăviți de drum au fost puși în paturile celor bolnavi de tifos și astfel au sucombat acestei epidemii. Alții, greu bolnavi, au fost puși pe drum și au murit din această cauză. Numita foaie mai are o mulțime de alte amănunte îngrozitoare. Franța e avută, poate prea avută, dar republicanii fac economii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Prin urmare fluctuațiile populaționale ale vechiului regim demografic erau apanajul mortalității crescute, pentru că natalitatea s-a menținut constant crescută. Al doilea factor limitativ al evoluției demografice au fost bolile infecțioase, implicate În ⅔ până la ¾ din cauzele de deces. Holera, ciuma, tuberculoza, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, scarlatina, enteritele infecțioase, erau boli comune, iar În explozii epidemice devastau colectivități Întregi. Este suficient să amintim epidemia de ciumă de la 1238 care a decimat ⅓ din populația Europei pentru a ilustra efectul dezastruos al infecțiilor cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
creșterea vârstei la căsătorie etc, toate cu impact asupra natalității. 3. Medicina și sănătatea publică: Aplicarea progreselor medicinii și generalizarea asistenței medico-sanitare au modificat profund morbiditatea și mortalitatea, contribuind decisiv la creșterea duratei medii de viață. Boli ca malaria, pelagra, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, poliomelita, holera, au devenit istorie. Pe lângă schimbarea radicală a profilului morbidității la fel de semnificativ a fost impactul asupra mortalității infantile, care s-a redus de peste 10 ori, contribuind astfel la creșterea speranței de viață la naștere. Opinia
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și o Întâmplare din care vom putea observa că voința lui Dumnezeu a fost alta, Într‑un caz similar celor două, expuse mai sus. Astfel, „În timpul răz‑ boiului (al doilea război mondial), la spitalul din Ploiești erau mulți bolnavi de tifos exantematic, care mureau neîm‑ părtășiți și nu avea cine să‑i Îngroape. Atunci părintele Sava Cimpoca (de la Schitul Sfântul Ioan Botezătorul - Alba Iulia, † 1955) a zis către starețul Mănăstirii Ghighiu : Dacă Îmi dați voie, mă duc să Împărtășesc bolnavii. Eu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dreapta. În exergă, sunt plasați anii 1921-1971, respectiv, 1996 (fig. 111av). Nu putem încheia acest medalion fără a sublinia că prezența medalistică a doctorului Cantacuzino este de excepție, cum de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei, scarlatinei etc., în momente dure ale existenței noastre istorice, cât și după aceea, onorându-și pe planul științei medicale ilustra sa ascendență. Vom mai preciza că savantul doctor Ion Cantacuzino este prezent în unul dintre medalioanele personalităților de pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
va sluji Facultatea de Medicină din Iași timp de 27 de ani, până în 1938, iar în perioada 1924-1927 va fi și rector al Universității ieșene. Se implică direct în combaterea epidemiilor de holeră în 1913 și 1916, a celei de tifos exantematic din 1917-1918. A contribuit la înființarea Institutului de Igienă din Iași, a Sanatoriului TBC de la Bârnova, la organizarea și dezvoltarea Spitalului de Boli Contagioase din Iași. În 1936, a fost ales membru al Academiei Române. A făcut parte din cercul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
absolvenților promoției 1901. După studii la Facultatea de Medicină din București, lucrează în laboratorul de medicină experimentală al prof. Ion Cantacuzino. Este colaborator al maestrului său, Ion Cantacuzino, alături de alte personalități, în acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiilor de holeră și tifos exantematic în timpul războaielor balcanice și al primului război mondial. După o practică de doi ani la Bruxelles, unde se impune între primii cercetători ai fenomenului de bacteriofagie, domeniu care îl va consacra pe plan mondial, în 1892, revine în orașul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
experimentale (și nu preponderent statistice și monografice, cum erau orientate școlile de igienă din București și Cluj). Contribuțiile sale importante au condus la măsurile necesare eradicării malariei în România, ele vizând însă și alte boli contagioase, precum difteria malignă, scarlatina, tifosul exantematic, variola ș.a. A contribuit, susținut fiind de profesorul Slătineanu, la înființarea Catedrei de Boli Contagioase și a laboratoarelor Spitalului de profil din Iași. Din 1934, își continuă activitatea la București. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru al
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
clinice sunt variabile ca intensitate, de la fenomene locale (durere, edem, eritem, hemoragii peteșiale) până la fenomene generale care amintesc șocul alergic (grețuri, vărsături, crampe abdominale, constricție toracică, colaps cardiovascular și uneori moartea). Unele înțepături de insecte pot transmite boli (febră recurentă, tifos). De o gravitate particulară sunt plăgile produse prin înțepare cu vârf de creion de anilină care determină necroze întinse necesitând excizii precoce până în țesuturi sănătoase. Ceea ce caracterizează în general plăgile înțepate, sunt fenomenele clinice locale reduse ce determină deseori bolnavii
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
fi fost prietenă în acele vremuri tulburi și ei i-ar fi rămas arhiva și o bună parte din colecția de artă. La 27 februarie 1917 se stinge brusc din viață la Iași. Asupra împrejurărilor morții au circulat diferite versiuni: tifos exantematic, omucidere, sinucidere... În orice caz, o adresă a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon către Procuratură precizează că Primăria refuză eliberarea autorizației de înmormântare, pe motiv că moartea nu este naturală. A fost înmormântat în ziua de 1 martie 1917 la
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
etapele intermediare de evoluție. În sensul acesta, invazii de păsări (ciori, vrăbii, sturzi, grauri ș.a.), insecte (lăcuste, termite ș.a.), de larve, de germeni patogeni etc., distrug păduri, culturi agricole, provoacă epidemii uneori catastrofale. Istoria consemnează epidemii medievale de ciumă, holeră, tifos, malarie și grave forme actuale de tuberculoză, sida, pe lângă focare endemice de boli tropicale a căror asanare a concentrat mari resurse materiale și umane ale organismelor specializate ale O.N.U. (O.M.S., F.A.O., U.N.E.S.C.O.)16. Nu
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
dreapta. În exerga, sunt plasați anii 1921-1971, respectiv, 1996 (fig. 111av). Nu putem încheia acest medalion fără a sublinia că prezența medalistica a doctorului Cantacuzino este de excepție, cum de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei, scarlatinei etc., în momente dure ale existenței noastre istorice, cât și după aceea, onorându-si pe planul științei medicale ilustra să ascendentă. Vom mai preciza că savantul doctor Ion Cantacuzino este prezent în unul dintre medalioanele personalităților de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
va sluji Facultatea de Medicină din Iași timp de 27 de ani, până în 1938, iar în perioada 1924-1927 va fi și rector al Universității ieșene. Se implică direct în combaterea epidemiilor de holeră în 1913 și 1916, a celei de tifos exantematic din 1917-1918. A contribuit la înființarea Institutului de Igienă din Iași, a Sanatoriului TBC de la Bârnova, la organizarea și dezvoltarea Spitalului de Boli Contagioase din Iași. În 1936, a fost ales membru al Academiei Române. A făcut parte din cercul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1901{\cîte 114}. După studii la Facultatea de Medicină din București, lucrează în laboratorul de medicină experimentală al prof. Ion Cantacuzino. Este colaborator al maestrului sau, Ion Cantacuzino, alături de alte personalități, în acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiilor de holeră și tifos exantematic în timpul războaielor balcanice și al primului război mondial. După o practică de doi ani la Bruxelles, unde se impune între primii cercetători ai fenomenului de bacteriofagie, domeniu care îl va consacră pe plan mondial, în 1892, revine în orașul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
experimentale (și nu preponderent statistice și monografice, cum erau orientate școlile de igienă din București și Cluj). Contribuțiile sale importante au condus la măsurile necesare eradicării malariei în România, ele vizând însă și alte boli contagioase, precum difteria malignă, scarlatina, tifosul exantematic, variolă ș.a. A contribuit, susținut fiind de profesorul Slătineanu, la înființarea Catedrei de Boli Contagioase și a laboratoarelor Spitalului de profil din Iași. Din 1934, își continuă activitatea la București. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru al
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Iar apariția unor fenomene cerești mari rare, cum ar fi eclipsele de Soare și de Lună, cometele, asteroizii și meteoriții, sunt semne și avertismente divine, prevestitoare de cataclisme și mari nenorociri: cutremure, războaie, secete, ploi abundente, călduri excesive, epidemii (ciumă, tifos exantematic) etc. Frica față de dezlănțuirea stihiilor de tot felul, neputința explicării cauzei și esenței lor, coincidența întâmplătoare a cutremurelor de pământ cu diferite fenomene cerești s-au reflectat în numeroase legende, superstiții și credințe, care persistă și în prezent în
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
dar handicapurile economice au fost depășite. Înainte de apariția igienei moderne în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, și straturile sociale mai sărace din zonele temperate sufereau de handicapuri ecologice majore. Șobolanii și păduchii răspândeau ciuma; epidemiile de holeră, tifos sau tuberculoză erau frecvente și adesea endemice, la fel ca și rahitismul sau alte boli datorate nutriției deficitare. Disponibilitatea la scară largă a săpunului și lenjeriei de bumbac produse industrial a început să crească deja în secolul al XVIII-lea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
milioane de persoane au fost silite să se refugieze în alte zone sau state. România a înregistrat 800.000 de persoane decedate, dintre care 460.000 de civili, care au decedat, în mare parte, din cauza bolilor și a epidemiei de tifos exantematic. O dată cu încheierea păcii, România a acționat pentru confirmarea, pe plan extern, a deciziilor adoptate în cursul anului 1918 la Chișinău, Cernăuți și Alba-Iulia, respectiv Unirea cu Basarabia, Bucovina și Transilvania. Negocierile dintre Marile Puteri, de la care celelalte state, inclusiv
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Platonov, caracterizat cu „origine și sentimente îndoielnice”, fapt pentru care s-a propus înlocuirea sa cu un funcționar de origină română și, mai ales, de mare încredere. Printre soldații care lucrau la construcția liniei ferate Ilva-Mică-Vatra-Dornei au apărut cazuri de tifos exantematic, confirmate de Spitalul Militar din Bistrița, cauzele fiind tratamentul rău, lipsa rației de hrană regulamentară și munca în exces, chiar și în timpul repausului fiind trimiși să adune și să spargă lemne. Datorită condițiilor grele, unii militari au dezertat, iar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]