262 matches
-
cu stropii de apă, pe care-i face să irumpă în aer, transformându-i, printr-un gest magic, în sfere imense, străvezii, volatile. Muzica redă clipocitul cristalin al apei, ciocnirile sticloase ale scoicilor și foșnetul straniu al nisipului, în combinații timbrale de mare plasticitate și finețe expresivă. Finalul scurtmetrajului transformă jocul inocent de la început, într-unul meditativ, preocupant, datorită dedublării subite a personajului feminin - fapt ce face posibilă întâlnirea sa cu sine însăși, de data aceasta înveștmântată în negru. Jocul se
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
de vîrstă este 30 de ani) talentate, foarte bine omogenizate, capabile să se adapteze cu profesionalism exemplar la formule diverse (trio, cvartet cu pian și cvartet de coarde) ele cîntă cu știința construcției, cu o subtilitate în nuanțe și culori timbrale încălzita de un har al comunicării seducător. Tot tineri, tot stăpîni pe instrumentele lor șunt și componenții trio-ului "Aulos" al Filarmonicii clujene: Dănuț Mesaros (oboi), Liviu Gocan (clarinet) și Orlando Corăbianu (fagot). Ei au propus un program de "muzică
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
verdiene romantice sau a celei veriste. Relația profesională, la Conservatorul din Petersburg, cu Nicolai Rimski-Korsakov i-a fost benefică mai puțin pe direcția imaginării unor structuri cu totul interesante în planul formei cât mai ales în sensul obținerii acelei plastici timbrale quasi-picturale, de o uimitoare sugestie, aspect pe care îl întâlnim și în creația din acea epocă - cunoscuta "perioadă rusă" - a lui Igor Stravinski, spre exemplu. Cu concursul filarmoniștilor bucureșteni, sub bagheta lui Andreescu, tablourile lui Respighi grupate sub titlul "Serbări
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
vieții noastre muzicale - pe parcursul Concertului pentru violoncel și orchestră de Robert Schumann. A fost, poate, cea mai spectaculoasă prezență a artistei pe scenele bucureștene. Calitatea timbrului este seducătoare, diversă și vie; dar ea nu trebuie considerată în sine. Consistența, maleabilitatea timbrală sunt marcate de o consistență spirituală de mare profunzime sufletească pe care o dezvoltă Natalia Gutman; sunt aspecte ce potențează fiorul romantic muzical-poetic al muzicii schumaniene. Care sunt datele evenimentului muzical artistic? Le distingem observând adevărul muzicii rostit cu convingere
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
grec oaspete Myron Michailidis, directorul Operei din Atena. După opinia noastră, maestrul Michailidis este un muzician extrem de subtil care a înțeles partitura wagneriană la palierele ei de adâncime, străduindu-se să ofere o interpretare adecvată ce a urmărit nuanțat culorile timbrale hieratice, atmosfera de mister și magie a muzicii. El a dat orchestrei rotunjime, trecând cu dezinvoltură de la desfășurările ample, somptuoase, chiar grandioase, la acea atmosferă magică, misterioasă ce se degajă din fraza muzicală. Știe să urmărească soliștii și să-i
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
Walkiria și a Brünnhildei din Siegfried și Amurgul zeilor (ea a înlocuit-o pe Eva Marton, indisponibila vocal în ultimele două spectacole). Maria Temesi este un fenomen vocal. Posedă o voce naturală de mare amplitudine, foarte nuanțata, cu o culoare timbrala deosebită. Din nefericire, în dorința ei de a supralicita în registrul acut comite unele stridente care ar putea fi evitate printr-un control mai mare al vocii. Rămîne însă o artistă absolut remarcabilă prin capacitatea ei de a se integra
Tetralogia de Wagner la Budapesta by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17991_a_19316]
-
improvizatoric cu rigoarea construcției; interpretarea a evidențiat frumusețea și complexitatea discursului muzical. Interpretul a conferit relief structurilor armonice și polifonice, a evidențiat cu rafinament dialogul inedit realizat între motive muzicale plasate în registrele îndepărtate ale claviaturii, precum și particularitățile dinamice și timbrale specifice creațiilor pianistice ale compozitorului. A urmat Partita nr. 1 în si bemol major BWV 825 de J. Seb Bach. Parcurgerea celor șase piese contrastante din punct de vedere al formei și conținutului (Preludiu, Allemandă, Curantă, Sarabandă, Manuet I și
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
conservatorului ieșean - este o valorificare intens imaginativă a relației dintre monodia liberă, solistică și suprafețe sonore texturale cu efect global. Raportul/alternanța dintre concretețea melodică și sonoritatea ambiguă a masei sonore creează un joc, o tensiune/așteptare susținută de creativitatea timbrală și structurarea temporalității, a formei O lucrare împlinită, reușită ca efect artistic, compusă în 1970, la începutul avangardei românești, în mod sigur o întâietate în componistica ieșeană. Dacă la prima audiție, realizată de Ion Baciu în 1971, se percepea autenticitatea
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
bucura să știm că se dorește instituirea unei tradiții. Muzică, aer, nocturnă, voci frumoase! Totuși, să nu avem pretenții exagerate! Căci aprecieri calitative minuțioase nu se pot face. Sistemul acustic deloc calitativ, o amplificare brutală, nu a înlesnit evidențierea valorilor timbrale particulare de mare rafinament. A fost oferită intrarea liberă - important lucru! - la un spectacol popular al vocilor, voci în bună parte importante, cele de care dispune astăzi teatrul nostru liric. Am avut confirmări, am avut surprize dintre cele mai agreabile
Momentele muzicale ale sezonului estival... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7023_a_8348]
-
în acest moment Mihai Bogdan - o voce lirică ce dispune de abilități tehnice bine strunite în genul bel canto, de asemenea, ne aducem aminte, în cel oratorial, și Teodor Ilincăi, un timbru robust inclusiv în registrul acut, cu valabile calități timbrale. Puțin elocventă a părut a fi evoluția baritonului Eugen Secobeanu. Repet, sunt simple impresii ce au putut fi, literalmente, mai mult "ghicite", dată fiind natura precară a amplificării sonore. Atent, prompt în acțiune alături de soliști, de orchestră, s-a dovedit
Momentele muzicale ale sezonului estival... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7023_a_8348]
-
final al Festivalului, concertul orchestrei simfonice, eveniment ce a avut loc în Cetate, în Biserica Mânăstirii. Lucrări de Haydn și de Mozart, parafraze pe teme clasice, momente semnate de compozitori ai secolului XX, de Alfred Schnittke și Maurice Ravel, interpretări timbrale inspirate, datorate compozitorului Ștefan Zorzor, lucrări realizate în baza cântului cultivat în ansamblu, au constituit repere ale unor convergențe muzicale importante, coagulate pe parcursul cursurilor Academiei. Și, pe aceeași direcție, de această dată în Sala Festivă a Primăriei, momentele de specială
Momentele muzicale ale sezonului estival... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7023_a_8348]
-
sale fiind, ca și cele ale Feliciei Donceanu, preferate în concursurile și festivalurile de gen. Totuși harpa, fie acompaniată de orchestră, fie solo sau în ansambluri camerale, este instrumentul care servește cel mai bine esteticii compozitoarei prin potențialul armonic și timbral. Concertul pentru flaut a fost scris în 1994, fiind dedicat celui care l-a interpretat magistral pe scena Ateneului, Ion Bogdan Ștefănescu. Artistul este un promotor al muzicii contemporane, alături de colegii săi din Trio Contraste abordând lucrări ale compozitorilor Anatol
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
din plin în numeroasele variațiuni ale Fantezei briliante pe teme din Bizet de Françoise Borne în varianta pentru flaut și orchestră. În partea a doua a programului, rolul de recreator i-a revenit dirijorului. Capodopera lui Stravinski, în care expansivitatea timbrală și frenezia ritmico-armonică alcătuiesc un dans al simțurilor, a prins viață pe scena Ateneului prin dedicarea și dragostea față de această partitură a dirijorului Jin Wang, dragoste care se afirmă în fiecare gest, astfel că din spectator, publicul devine participant la
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
un francez care are nostalgia frumuseților pierdute, pe care încearcă a și le aminti. Valentin și Roxana Gheorghiu o fac cu entuziasm, o fac cu aplicația profesionistului care ia gluma în serios pentru a o restitui măiestrit elaborată, prețios colorată timbral; pentru a ne-o dărui nouă, mai tineri și mai vârstnici, cei care - de decenii - venim la Ateneu, la concertele lui Valentin Gheorghiu. Pentru că, în acest caz, muzica îmbracă haina cea îmbietoare a frumuseții de sunet, de culoare, de gest
Aniversările muzicale ale primăverii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7505_a_8830]
-
întemeiază pe o scriitură expozitivă, cu gesturi și atitudini bruște, chiar schizoide, edulcorate de sugestiile unui conflict deopotrivă tradițional și hazos, identificabil în desenele animate cu Tom și Jerry. Vocile cvartetului de coarde sunt corect "impostate", creând centri de interes timbral pregătite și rezolvate cu o solidă știință a intrumentației. Linda Buckley (n. 1979) este din Cork, dar și-a făcut ucenicia la Dublin, preocupându-se în special de zona muzicii electroacustice Do you remember the planets? are curajul de a
Music from Ireland by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9926_a_11251]
-
discipolul unor mentori extrem de diferiți stilistic și atitudinal: Franco Donatoni (neoexpresionist, post-serialist), Tom Johnson (minimalistist, repetitivist), Kevin Volans (tradiționalist, adept al inspirației locale). Diamorphine are ceva din toate aceste direcții, la care se adaugă o anume manieră diagonală de tratare timbrală de proveniență deopotrivă spectrală și electroacustică. Seirse Bodley (n. 1933), considerat a fi unul dintre patriarhii muzicii irlandeze, s-a născut la Dublin și a studiat în Germania. De aici poate sinteza pe care o încearcă între avangarda europeană și
Music from Ireland by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9926_a_11251]
-
control și de echilibru sau prin dorința de a supralicita în registrul acut peste posibilitățile sale reale. Cei doi tenori ai tetralogiei au fost excelenți, Botha are acea masivitate specifică personajelor wagneriene, iar Stephen Gould a impresionat prin nuanțele sale timbrale deosebite, prin forța de redare a personajului. Juha Uusitalo are toate datele fizice pentru Wotan, vocea sa însă nu are întotdeauna amploarea pe care o solicită rolul, solistul străduindu-se însă în a fi credibil. A avut momente foarte bune
Ringul wagnerian pe Ringul vienez by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7045_a_8370]
-
frecvent dat pe față, utilizat nu ca procedeu în sine ci ca o realitate intrinsecă a fenomenului muzical actual. Clarinetistul Eric Mandat și pianistul Frank Stemper exhibă o stare de libertate lăuntrică, vădită în șocul asociațiilor armonice, în năstrușnicia combinațiilor timbrale (Frank Stemper: Three Pieces for Clarinet and Piano), dar și în baladescul pulverizat într-un mirific joc de stropi multicolori legănați de forțe aflate în slujba swing-ului (Frank Stemper: Blue). Cei doi interpreți americani renunță uneori la pitorescul vehement
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
muzicieni au realizat un dublu CD, o imprimare a integralei lucrărilor enesciene pentru vioară și pian, prima de acest fel în cadrul discografiei compozitorului. Am apreciat și de această dată pătrunderea cu totul pertinentă a universului spiritual enescian, complexitatea, rafinamentul valorilor timbrale pe relația dintre cele două instrumente. De fapt, întreaga seară de muzică a fost dedicată personalității compozitorului dată fiind susținerea în acest an, în luna septembrie, a celei de a XX-a ediții a Festivalului George Enescu, dată fiind sărbătorirea
Enescu - 130 - Muzica maestrului la Veneția by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5716_a_7041]
-
italiene, nu poți să nu realizezi, ascultând marele opus enescian evocat anterior, că sunetele acestei muzici aduc împreună cele două aripi ale spiritualității europene, cea din Est și cea din Vestul bătrânului continent.Dispune de o acustică impecabilă; fiecare nuanță timbrală oricât de fină poate fi percepută cu acuratețe în fiecare ungher al sălii, o incintă de peste 1000 de locuri, o bijuterie a arhitecturii, a decorației, realizate în datele stilului galant, un triumf al spiritualității solare specific venețiene. Momentul de la Teatrul
Enescu - 130 - Muzica maestrului la Veneția by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5716_a_7041]
-
școală a inteligenței în construcție, a sensibilității controlate, a înțelepciunii. Performanțele solistice ale muzicienilor suflători - oboistul Adrian Petrescu și flautistul Ion Bogdan Ștefănescu - s-au dovedit și de această dată a fi impresionante în ce privește acuratețea frazei, muzicalitatea inspirată, pertinența determinărilor timbrale. Este o direcție pe care se înscrie inclusiv evoluția tinerei flautiste Ana Miruna Didu. Strălucitor, dinamic, parcurs rapid și în nuanțe dinamice mari, finalul celui de-al doilea brandemburgic, în fa major, lucrare plasastă în finalul serii de muzică, a
Impresionant final de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9504_a_10829]
-
pământ și al întoarcerii în țărână?! - după care dispar amândoi, pulverizându-se. Lucrarea în p.a.a., a lui Petru Stoianov, Proporții I pentru flaut solo (Alexandru Hanganu) a readus în prim plan puritatea sunetului și transparența delicată, edenică, a culorii timbrale, creionând cu nostalgie și sensibilitate poetică, fără tehnici instrumentale sofisticate, dar pe suprafețe extinse, un Autoportret pe o frunză de toamnă (subtitlul partiturii, ca ”pretext poetic de Nichita Stănescu”). Vladimir Scolnic a mizat din nou pe contraste în piesa pentru
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
incursiune) pentru percuție de Eugen Wendel are într-adevăr caracterul unei ”expediții”, dar nu al uneia militare, ca în opera lui Xenophon, ci una sonoră, ce pleacă de la sunete atenuate, pentru a se complexifica pe parcurs prin suprapuneri și permutări timbrale, voalate și evidențiate alternativ. Doru Roman s-a dovedit a fi încă o dată un artist al nuanțelor, pentru care intrumentele percusive reprezintă tot atâtea entități estetice; titlul creației Violetei Dinescu, Der Schlüssel der Träme (Cheia viselor), își are originea în
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
Nedelciu) și percuție (Sorin Rotaru), de Adrian Pop - o splendidă re- lectură a stilului polifonic, combinat cu eterofonia, instrumentele înrețesându-și frazele delicat arcuite în țesături diafane, cu pasaje preluate succesiv, în canon imitativ, dând senzația alunecării șerpuite dintr-un univers timbral în altul. Scris cu artă și meșteșug, cvartetul compozitorului clujean Adrian Pop a adus o pată de culoare, cu ”aură” specifică; Elfenspiegel (Fața oglinzii) a fost dedicată formației ”Archaeus” și concepută în 2010, de către Costin Miereanu (Franța), la Tescani
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
percuție solo - o partitură scrisă în 1970, ca parte a operei La țigănci după nuvela fantastică a lui Mircea Eliade. Diferențele au constat în diversitatea instrumentelor de percuție care au înviorat materia sonoră pigmentând-o cu o multitudine de evenimente timbrale; în diversificarea expresivității printr-o suită de variații, de la vigoarea ofensivă a ritmurilor aksace, la transparența plină de grație și mister a celor intonate de instrumentele metalice - vibrafon, trianglu, clopoței etc.; de la atmosfera primitiv-arhaică, la cea sacră, încununată de sonoritatea
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]