1,242 matches
-
citindu-i crezul părintele i-a săvârșit botezul și-n al iubirii tron a treia oară regele-i gol lângă regina goală în brațe albe/slabe calde/reci robi și bezmetici goi și lacomi suntem regi Decapitarea de vis în timpanele verzi ale verii tot mai rar clipa-și sună pașii desculți tot mai reci amintiri printre degete printre nori zboară palid găurită de viespi turta lunii turnată din ceară și prin sângele unicornului rănit trece în chiot ultimul alai de
Poezii by Ion Hadârcă () [Corola-journal/Imaginative/2498_a_3823]
-
în spate, gata să tragă, aventură plină de emoții, de teamă, de nesiguranță (orice ratare, orice pas greșit ducînd spre catastrofă, spre un final ireparabil)". în alte ocazii ni se destăinuie a fi ,pierdut", a simți ,o dureroasă presiune pe timpane", a vedea ca ,prin ceață". Sau ne relatează cum ,turuie" un regulament militar, ,cuprins de o furie a rostirii, de un delir verbal, nestăpînit, vindicativ, de parcă aș fi împărtășit mulțimii ultimele gînduri de la înălțimea unui eșafod imaginar". Așadar e specificat
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
de unde senzația de lax, de indeterminare, iar atingerea sa (privilegiu arareori experimentat) ține de zonele impalpabile ale spiritului, situate dincolo de formă, de febrilitatea gesticulației, de orice ostentație: ,Prea multă rostire/ vorbe sălbatice culori la care/ nu ajung nici văzul/ nici timpanele șubrede// ochii adulmecă/ alte înțelesuri// vocale pun o peliculă peste lucruri/ și taine/ adulmecă miezul ființei/ dar nu îl ating/ o, nu îl ating niciodată// luminos ca zăpada/ doar semnul tăcerii (Tăcerea semnului)". Poezia se constituie, așadar, în viziunea Marianei
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
mâzgălelile obscene ori satanice de pe zidurile clădirilor, profanările din cimitire, teoriile cele mai aiuritoare ce reverberează în spațiul public, confruntările savant-mahalagești transmise în direct la TV, intervențiile specialiștilor în sociologie și ale formatorilor de opinie pricepuți la toate, ochiul și timpanul strecurate în marea hărmălaie de către lucrătorii SRI, proiectele de construcție a unei uriașe catedrale ortodoxe, frazeologia bombastică a politicienilor și credințele fierbinți ale diferiților misionari, în fine, proiecțiile milenariste, clepsidra întoarsă din care se scurg ultimele fire de nisip dinaintea
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
o emoție, orice, ,partenerii" de conversație se nutresc, cel mai adesea, dintr-o reciprocă și totală contestație; sau dintr-o surzenie intelectuală și mai întristătoare. Proliferarea panglicarilor de cuvinte în sfera politică, mediatică și culturală se datorează, cred, și acestui timpan colectiv stricat, prin care trec numai sunetele ascuțite, nu și cele grave. Ceea ce frapa la Tita Chiper era curiozitatea proaspătă, netrucată cu care își urmărea interlocutorul. Pariul ei secret, pe care volumul postum de interviuri, Într-o lumină orbitoare, îl
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
nici protecția consumatorului nu s-a implicat suficient în chestiune și nici Ministerul Sănătății în frunte cu domnul Nicolăescu, dacă avem în vedere că totul ar fi putut degenera în- tr-o epidemie... Bine că n-a ajuns la ochiul și timpanul Cotroceniului! -Îți dai seama, mă întreabă prietenul ce-ar fi însemnat doar gândul unei rubrici de sport - indiferent la care televiziune - fără apariția acestui fotbalist ? Ar fi indus în oricare cetățean al plaiului mioritic o senzație de neliniște, pauperitate, și
Atenție, cad pesediști!... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10955_a_12280]
-
fazanilor de celofan/ am găsit imaginația jupuită în iarbă" (Tablou de vînătoare). Imaginația ultrabogată pare a se învîrti pe loc precum o elice, asocierile se succed cu o viteză prin care transpare miracolul vieții într-o necurmată, incomensurabilă proliferare: "pe timpan grauri sonori își făcuseră culcușul/ și un cîntec molcom susura din ramuri de diamant/ sub membranele translucide/ densitatea și zborul se desprindeau una de alta/ prin cromozomii sticloși orbecăiau mesageri cu făclii/ flacăra olimpică tremura într-un corp ce se
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
al lui Munch. Dacă e o apocalipsă, e cu precădere una a zgomotului colosal, asurzitor: "aud voci, văd strigăte șuierătoare, divine comédii/ răsar și apun, universuri identice se surpă în sine,/ paradisuri, infernuri, locuri de trecere,/ clopote de eter macerează timpanele,/ hohotul deșucheat al bătrînei apocalipse/ ce se repetă etern" (ibidem). Coloana sonoră e cea uzuală a momentului ^60: "acele țipete, acele lătraturi,/ rătăcind prin tăcerile uriașe, pustii" (ibidem). Sau într-un crescendo ce s-ar vrea muzical (,acele țipete, acele
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Poemul Hieratic V de David Sofianis reeditare 17.01.2016 A.D. Giulgiul vieții Înfășurată-n giulgiul Vieții adânc tu îndreptezi făptura spre ființă alăturate file albe șoapte îți răscolesc arama de credință chimvală sunătoare ca timpanul e vocea ta belisimă copilă lacustră ancorată ți-e iubirea cea renăscută din cenușa de lumină un fruct al poftei din anima cea fără vină ce nu cunoaște noaptea depărtării de sublim ți-a răsădit sămânța de țărână în taina
POEMUL HIERATIC V-GIULGIUL VIEŢII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373740_a_375069]
-
ales de sărbători, Închid ochii și mi-e teamă Că din gânduri o să-mi mori. Răscolesc prin amintiri Cu miros de pâine coaptă, Și retrăiesc povestiri, Ce mi le spuneai în șoaptă. Ți-aud vocea mamă, tristă Îmi răsună în timpan, Văd cum umbli în batistă Să mai scoți din ea, un ban. Simt cum îmi vorbești iar, mamă Din neant, nimic nu-mi ceri, Mă privești duios din ramă, Ai plecat, parcă-a fost ieri. Timpul e necruțător Însă nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
tine, mamă,Mai ales de sărbători, Închid ochii și mi-e teamăCă din gânduri o să-mi mori.Răscolesc prin amintiriCu miros de pâine coaptă,Și retrăiesc povestiri,Ce mi le spuneai în șoaptă.Ți-aud vocea mamă, tristăîmi răsună în timpan,Văd cum umbli în batistăSă mai scoți din ea, un ban.Simt cum îmi vorbești iar, mamăDin neant, nimic nu-mi ceri,Mă privești duios din ramă,Ai plecat, parcă-a fost ieri.Timpul e necruțătorînsă nu-mi mai este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
inima se rupse ca un val, se agită ca vântul, și se dezlănțui ca o mare furtunoasă, aidoma fumului de țigară. Părea atât de prăfuită...și deodată, dragostea dispăru precum un fum în ceață .Un ecou al gândurilor îmi zdrobi timpanul, iar cafeaua neagră, avu darul de-a mă readuce cu picioarele pe pământ când am simțit că-mi curge prin vene, și i-am simțit gustul atât de amar și fierbinte, dar atât de plăcut sufletului meu. Ador cafeaua proaspătă
VISUL UNEI NOPŢI ... TÂRZII! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349197_a_350526]
-
vântul laolaltă. / Plecați pe răngi, ne îndârjim mereu /să dăm de capăt stâncilor și humii, /de parc-am ști c-aci e Dumnezeu, / Înmormântat de la-nceputul lumii. Izbim mereu și ca-ntr-un surd ecou /ni se prăvale muntele-n timpane, /de parcă ne-am munci într-un cavou / să ne zdrobim truditele ciolane. / Și cum prin pâclă ne mișcăm înceți, /ni-s tâmplele un scrâșnet de motoare /și-n loc de mâini par-cam avea lopeți / și-am dumica șenile sub picioare
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
deplină neorânduială, apar ... ... eu ... într-un acum care-a fost, între suspans, ca punct de reflecție, ca un ... gând ... după ce mai întâi am avut valoare de punct așezat de-a dreapta notei muzicale, sunet al corzii invizibile ... cu bătaie lungă până în timpane. Și tot ca ... punct mă mișc după legile mecanicii newtoniene, în modele de expresii matematice simple în deplină înțelegere cu ... acel punct algebric. Și, Doamne, când știu sigur că am fost punct după toate cuvintele care s-au scris într-
EU ... PUNCT de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384996_a_386325]
-
ales de sărbători, Închid ochii și mi-e teamă Că din gânduri o să-mi mori. Răscolesc prin amintiri Cu miros de pâine coaptă, Și retrăiesc povestiri, Ce mi le spuneai în șoaptă. Ți-aud vocea mamă, tristă Îmi răsună în timpan, Văd cum umbli în batistă Să mai scoți din ea, un ban. Simt cum îmi vorbești iar, mamă Din neant, nimic nu-mi ceri, Mă privești duios din ramă, Ai plecat, parcă-a fost ieri. Timpul e necruțător Însă nu
MAMĂ de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385132_a_386461]
-
vienez, chiar de bal nu e și cerul e sumbru. Tabloul de gheață voi să îl topesc cu căldură lirei, ce vibrează tainic ... Sufletul se-nalță ... totu-i nefiresc, scriu un imn iubirii ... gândul da năvalnic ... Umplu astfel spațiul ... sunete-scântei timpane-or străbate, sângele și cordul ... Din golul pustiu, tristul lacrimei, am să mă proclam, simplu - iconodul. Am să trec prin sunet marele extaz, ce pe toți ne prinde, ne umple de vraja ... Versu-mi evadează dintr-un Alcatraz ... Vom găsi palatul
TABLOUL PORTATIVULUI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384645_a_385974]
-
Nu-mi pot închide pleoapele. Mă-ncorsetează-un adjectiv ningând, În unghia ce-oprește apele. Arunci în mine cu fade zăpezi. Reci anotimpuri, fără de briză. Mă-nsângerez în coarnele de iezi și-mi linge rana melcul din baliză. În mine-n timpan, în iambi, mi se sparg trupuri mușcate de vipere nude. Tic-tacuri din corduri vibrând în ding-dang, Și-n albe șopârle cu-accente absurde. Nu mă mai prinde la ridul din pleoapă nici tonuri de-albastru, nici tonuri de mov. Doar
INERȚIE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382504_a_383833]
-
Acasa > Poezie > Credinta > INTEROGAȚIE XVII Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2078 din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cum, nu vedeți rugăciunile sfinților plutind pe aripi de tămâie? Cum, nu auziți rugăciunile sfinților cutremurând timpane de arhangheli și cer? Cum, nu recunoașteți rugăciunile sfinților în para focului ce mistuie zei și păcat? Nici eu. Haideți să-l întrebăm pe Prometeu! Sau poate mai bine pe Dumnezeu! Referință Bibliografică: Interogație XVII / Florin T. Roman : Confluențe Literare
INTEROGAŢIE XVII de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383865_a_385194]
-
să îmbrac o mie de nopți cu răsăritul să sprijin pământul pe brațul tare al poeziei să nu dărâm viața cu seisme de păcat, cu tsunami de trecut cu explozii de tăceri. Pe umeri mi-ai pus constelații, Doamne, în timpane se cațără un ecou de vis Pot auzi strălucirea Ta. Pot învârti idei pe inelele inimilor cum se învârt planetele în jurul Tău cu o mișcare perfectă a clipei. Azi dragostea cu un ochi râde cu unul plânge, nu a înnebunit
SĂ-ŢI SPUN CE NU S-A MAI SPUS de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383899_a_385228]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > CEVA MAI MULT DECÂT NIMIC Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Când tăcerea se sparge în timpane aud șoapte sub pleoapa pământului și stau la taifas (pe brațe de cruci) cu atâtea nume purtate de uitări încerc să vă adun din ele mă găsesc doar pe mine sau poate eu sunt voi ceva mai mult decât nimic
CEVA MAI MULT DECÂT NIMIC de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383369_a_384698]
-
2246 din 23 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ochii tăcerii Soției mele,Carmen Răscrucile de lumină ale Timpului, Bucuria zăpezilor calde Mă răstignesc pe cruce de zăpadă, Glasul luminii ochilor tăi mari,deschiși spre Deltele Stelare, Dau vuiet necunoscut de timpanele muritorilor, Ca o flacăra peste ape, Timp fără Timp izbucnind în focuri de zăpadă, dau glas ciudat iubirii, Dau bucuria zăpezilor calde ale surâsului tău. Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografica: Ochii tăcerii / Valer Popean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
OCHII TACERII de VALER POPEAN în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383482_a_384811]
-
în Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017. Ochii tăcerii Soției mele,Carmen Răscrucile de lumină ale Timpului, Bucuria zăpezilor calde Mă răstignesc pe cruce de zăpadă, Glasul luminii ochilor tăi mari,deschiși spre Deltele Stelare, Dau vuiet necunoscut de timpanele muritorilor, Ca o flacăra peste ape, Timp fără Timp izbucnind în focuri de zăpadă, dau glas ciudat iubirii, Dau bucuria zăpezilor calde ale surâsului tău. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Ochii tăceriiSoției mele,CarmenRăscrucile de luminăale Timpului,Bucuria zăpezilor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
glas ciudat iubirii, Dau bucuria zăpezilor calde ale surâsului tău. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Ochii tăceriiSoției mele,CarmenRăscrucile de luminăale Timpului,Bucuria zăpezilor caldeMă răstignescpe cruce de zăpadă,Glasul luminii ochilortăi mari,deschișispre Deltele Stelare, Dau vuiet necunoscutde timpanele muritorilor,Ca o flacăra peste ape,Timp fără Timpizbucnind în focuri de zăpadă,dau glas ciudat iubirii,Dau bucuria zăpezilor caldeale surâsului tău.Valer Popean,Târnăveni... XXVI. DOAMNE LASĂ-MĂ-N IUBIRE, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2244
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
oprește televizorul...De la blocul vecin se auzeau acordurile unei sârbe săltărețe și chiote de veselie, sunete sprințare ce răzbăteau prin geamul de la ușa balconului. Dar, în atmosfera glacială din sufragerie, chiotele se transformau în țurțuri ascuțiți, ce se-nfigeau în timpanele celor patru femei tăcute. Poate de aceea mâinile Mariei se duseră instinctiv la urechi, să nu o atingă ascuțișul acestor țurțuri. Privirile îi căzuseră pe ecranul cenușiu al televizorului. Parcă voiau să scormonească în adâncul lui misterios o fărâmă de
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
o catedrală gotică al cărei prag abia l-ai trecut. Te strivește, parcă, prin răceala de gheață a zidurilor sale urieșești, prin pereții de statură titanică, dar goi, în care spiritul imperial nu te mângâie, ci urlă de-ți sparge timpanele sufletului, cerându-ți supușenie totală, deloc crâcnire și niciodată speranță că te vei înălța spre infinirea Trinității Divine. Doar lumina, filtrată prin vitralii fastuos policrome, pare să-și ceară, înaintea orelor vesperale, iertare pentru grandoarea construcției ce sfidează omul - armonie
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]