16,970 matches
-
Ziua Limbii Române, poți să ai în minte ceremonialul festiv închinat unei persoane, care cu fiecare aniversare, inevitabil, se împovărează de un număr tot mai mare de ani, capătă mereu noi preocupări adecvate vârstei, lăsând în urmă gândurile și preferințele tinereții. Tot astfel și limba unui popor, evolueză odată cu el, îmbogățindu-se cu neologisme, modificându-și mereu fondul principal de cuvinte, lăsând în urmă, un lexic pasiv, arhaismele, regionalismele, un fond lexical depășit de realitățile sociale, economice, politice și mentalitățile comunităților
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
bine, Ciupagul cu săbace stau pe tine, Frumos salbele de aur ț-i se așează pe piept De îți fac trupul împlinit și drept Când pe trup domnesc se dau. DOCHIA Și toate acestea ... pentru mine farmec n-au! ZADA Tinerețea le cere, Are nevoie de ele. Farmecă pe Tehomir când te va zării ... Văzându-te astfel Licinius ar tresării ... Cine știe dacă în temniță, fără soare, Nu așteaptă o rază de soare ... Un semn de iubire!? Nu te cutremură din
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_2.html [Corola-blog/BlogPost/358013_a_359342]
-
ciuperci cu adânci pălării, pe care le vom salută cu salut boieresc. Hătișul să-l străbatem în salturi, cum frumoșii tâlhari când albe de spaimă domnite răpite-ascundeau cu emoție să căutăm locul unde urșii cei mari din scorburi vechi elixirul tinereții îl beau. Acolo, prietene, la pământ să ne-ntindem cuminți, izvoarele ierbii cum cântă să le ascultăm, liniștitoare pe-obraji să simțim respirații fierbinți și-n uterul cald al pădurii să ne scufundăm. Referință Bibliografica: O scufundare / Râul Bâz : Confluente
O SCUFUNDARE de RAUL BAZ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/raul_baz_1412446499.html [Corola-blog/BlogPost/358543_a_359872]
-
și îngropată în jegul nimicniciei cotidiene. Ai vrut și-ai și putut să ajungi sus, poftim imediat la locul ce ți se cuvine, adică la subsolul existenței! Și dacă tot te lauzi că știi , hai și-mi citește basmul preferat : TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE ȘI VIAȚĂ FĂRĂ DE MOARTE! Doamne-ajută, că nu știe ce vrea! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (110) Referință Bibliografică: INTELIGENȚA, BAT-O VINA ! Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1039, Anul III, 04 noiembrie 2013. Drepturi de
INTELIGENŢA, BAT-O VINA ! de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Inteligenta_bat_o_vina_costel_zagan_1383594356.html [Corola-blog/BlogPost/364841_a_366170]
-
Dan Ionescu: Imposibilul extaz de Mirela Teodorescu Orice zi este o mică viață - orice deșteptare și sculare o mică naștere, orice dimineață o mică tinerețe, orice culcare și adormire o mică moarte. (Arthur Schopenhauer) Prima impresie pe care ți-o induce o carte este titlul, apoi autorul. Imposibilul extaz m-a propulsat deja către o dilema. Extazul este o stare psihică de mare intensitate, caracterizată
Dan Ionescu: Imposibilul extaz. Cronică, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-imposibilul-extaz-cronica-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339478_a_340807]
-
o zi. Simt că asta e vocația mea, chemarea mea, spre cele sfinte, spre biserică, spre binecuvântare. Tânărul adolescent, a cărei figură blajină sugera laxismul catolicismului ca piatră de temelie a creștinismului universal, se agăța cu disperare de viața bisericească. Tinerețea și reflecția de sine, atitudinea coagulantă a propriilor convingeri îl făcu pe Josémaria să urmeze cu certitudine calea cucerniciei. Freamătul unei noi lumi își desena la orizont silueta ce avea să devină o umbră imensă, cu un ecou cel puțin
JOSÉMARIA ŞI ÎNCEPUTUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1413310246.html [Corola-blog/BlogPost/368110_a_369439]
-
mai 2012 Toate Articolele Autorului Despre tinerii de astăzi și morala creștină, precum și despre primenirea lor în Biserică... Pe tot parcursul vieții pământești trebuie să trăim cu credința și convingerea că în Biserică toți suntem tineri, căci una este vârsta tinereții - cu aspirațiile și asperitățile ei inerente și firești - și altceva înseamnă a fi tânăr și receptiv din punct de vedere spiritual, adică în stare să primești mereu noi impulsuri, care te îmbogățesc și te împlinesc duhovnicește!... Tinerii vin întotdeauna cu
DESPRE TINERII DE ASTĂZI ŞI MORALA CREŞTINĂ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_tinerii_de_astazi_si_morala_cre_stelian_gombos_1336980918.html [Corola-blog/BlogPost/357892_a_359221]
-
cetatea creștină și-n Biserică, cu un „snop” și un „buchet” de fapte strâns legate cu firul de cicoare al dragostei de Dumnezeu și de semeni și să ni se prezinte ca parte a întregului Ecleziei!... Tinerii, cu a lor tinerețe spirituală - care trebuie să fie o stare a „duhului” iar nu doar a vârstei, sunt chemați să reevalueze atitudinea apologetic-mărturisitoare și misionară în aceste vremuri de acțiuni prigonitoare, concertate împotriva Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim
DESPRE TINERII DE ASTĂZI ŞI MORALA CREŞTINĂ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_tinerii_de_astazi_si_morala_cre_stelian_gombos_1336980918.html [Corola-blog/BlogPost/357892_a_359221]
-
de Șt. Cazimir, toate oferind „un spectacol continuu, căci e mare grădina lui... CARAGIALE!”. Într-un al doilea subcapitol (,,Pacienței” colț cu ,,Sapienței”), sesizează principalele etape corespunzătoare unui ,,proces evolutiv al creației lui Caragiale, între ne(răbdare) și înțelepciune, de la tinerețe până la maturitate”. Prima etapă este cea „jurnalistică” în care se remarcă acea înclinație naturală de a observa totul a publicistului ,,cârtitor”, cultivând un ,,stil viu, direct, nervos, cu viziuni de calambur, anecdotic, paradoxal, bășcălios și nonconformist”. Urmează etapa ,,comediografică”, unde
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
ne prezintă o altă realitate, cu forme surprinzătoare, fascinante. Am avut ocazia, cu alte prilejuri, să remarcăm în pictura sa elemente ale folclorului românesc, precum și prezența unor însemne iudaice, consecință firească a etapelor de formare și perfecționare a pictorului în tinerețea sa, el fiind născut în România și trăind o perioadă în Israel, înainte de a se stabili în Franța. Dar, mai cu seamă, se relevă marea originalitate a stilului Briss, unic și inconfundabil, poetic și spectaculos, puțin bizar dar nobil, oarecum
EXPOZIŢIE LA HAGA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1479794166.html [Corola-blog/BlogPost/362836_a_364165]
-
pe buze, La urechi cu cireșe pietroase, Cu chip de floarea-soarelui râzând ștrengărește, Cu glas de domnită bucălata și bălaie, În părul căreia sălășluiesc basmele copilăriei mele, Scrijelite pe petale de maci sângerii, Prinși în cununa-i de regina a tinereții și belșugului. Mă cheamă dealurile verzi și luminoase Pe care ma rostogoleam, Copil fiind, Zburdalnic și nepăsător, Indiferent la trecerea mea grăbita prin lume. Mă cheamă dorul nebun, Plecat cu tolba plină de îndemnuri, Să m-aduca acasă, După drumuri
ACASA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1434998128.html [Corola-blog/BlogPost/365889_a_367218]
-
Probabil că autorului ”Jurnalului de la Păltiniș” semantica vastă a durerii nu și-a deschis în această viață complet porțile, cine poate ști?!... Frumusețea unui chip nu e oferită întotdeauna de frăgezimea și simetria liniilor fixe născute din generozitatea aparentă a tinereții, oricât ar vrea unii să inducă în societate ideea aceasta. Dimpotrivă. A ști să citești estetica trecerii timpului în relevanta neputință și sluțenia trupului uman de la un anumit moment dat reprezintă, cred, cea mai înaltă formă de lectură a existenței
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
Articolele Autorului Avânturile eruptive ale uitării puteau birui într-o zi în a șterge amintirile despre Marina Scupra, atât de mult timp au durat. Dar nu încape nicio îndoială în faptul că artista a lăsat în tumultul unui curent de tinerețe și acorduri melodice foarte incitante și agreate motive suficiente de îndrăgire. Acestea sunt necontrapunctate de nici un bob de alt motiv, căci Marina Scupra are un glas muzical echivalent cu melodicitatea și tonusul unei orgi de bazilică, iar comportările sale pe
MARINA SCUPRA. SCENA I SE POTRIVEŞTE CA PANTOFUL CENUŞĂRESEI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428400529.html [Corola-blog/BlogPost/371015_a_372344]
-
explodat în prima lor primăvară într-o florărie magnifică. Dar magicul spectacol al generației Marinei Scupra a început la un momendat să fileze ca o lampă ce fumegă, iar printre cei dintâi, a devenit incomunicabilă cu publicul artista clocotitoare de tinerețe, frumusețe și talent, Marina Scupra! Necrezut joc al întâmplării, suprapus cu fluxul ascensional de superficialități în tot și toate ale societății românești. Opacitatea spirituală s-a subsumat coloraturii kitsch a spectaclelor obscure ce-au prins viață și levitație, în timp ce Marina
MARINA SCUPRA. SCENA I SE POTRIVEŞTE CA PANTOFUL CENUŞĂRESEI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428400529.html [Corola-blog/BlogPost/371015_a_372344]
-
împotmolește de maxima philosophia atinsă de Hegel, privește spre cer și vede cât de minunată este Creația lui Dumnezeu și, fără să mai stea pe gânduri, dă fuga la Facultatea de Teologie Ortodoxă. Un om de o cumințenie rar întâlnită (tinerețea și-a petrecut-o într-un triunghi, bibliotecă - biserică - facultate, asemenea Sfinților Trei Ierarhi) care face o trimitere la așezarea creștinească autentică, un moldovean blajin, modest, sincer și timid, care face cinste numelui bun pe care îl poartă, dar și
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Credinta_si_filosofia_do_stefan_popa_1385810910.html [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
forță creatoare de viață, omenirea-nsuflețește dându-i duh și cutezanță. Suflet și trup, un întreg ce iubirea o animă, simbol al trăirilor, torță veșnică, sublimă. Sufletul e raza care luminează cursul vieții, facându-ne buni și tandrii chiar din zorii tinereții. Sufletu-și cată pereche, după datina străveche, și-atunci când o găsește o minune se-mplinește. Suflet bun, mărinimos, dragoste, afecțiune, esența iubirilor ce animă-ntreaga lume. Azi, trăindu-ne viața, arșița ne pârjolește, este a iubirii vrajă ce alt suflet
PERPETUU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 by http://confluente.ro/Perpetuu.html [Corola-blog/BlogPost/366690_a_368019]
-
rasă, când îmbătrânește moare părăsindu-și a ei casă. Întrebarea ce se pune și răspuns încă nu are “ Cum putem rămâne tineri și plini de ardoare?” Am trăit toți odiseea și am dăruit urmași să descopere enigma plină de suspans. “Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” este încă doar povestea scrisă într-o carte... Referință Bibliografică: PERPETUU / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 191, Anul I, 10 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei Mariana : Toate Drepturile
PERPETUU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 by http://confluente.ro/Perpetuu.html [Corola-blog/BlogPost/366690_a_368019]
-
alegând însă Canada pentru a se stabili, cel puțin pentru prezent. De curând, Corina s-a dedicat unei noi pasiuni, aceea de a ne îndruma, de a ne împărtăși gânduri și ceva idei despre cum să ne păstrăm bucuria și tinerețea printr-o metodă oarecum la îndemâna tuturor: exerciții fizice și o alimentație corespunzătoare! Mădălina Corina Diaconu: de ce ți-ai ales acest domeniu? ce te-a determinat să alegi acest domeniu? Corina Tudose Angelova: Am fost împinsă de pasiunea pentru fitness și
Corina – antrenor de fitness şi nutriţie by http://uzp.org.ro/corina-antrenor-de-fitness-si-nutritie/ [Corola-blog/BlogPost/93686_a_94978]
-
politică, această urmașă morală a spiritului arogant-șefesc al nomenclaturii comuniste pentru care poporul era doar o entitate menită să primească indicății?”, răspunsul e: Prin faptul că, în loc să aprofundeze fondul politic în spiritul atenției pentru nevoia populară, a făcut caz de tinerețea strict biologică a unor acoliți nepricepuți, care s-au demonstrat la fel de conformiști și obtuzi birocartic precum și neaveniții ministeriabili din alte generații. Juni încă, dar fără nici un fel de tinerețe novatoare în spirit, ci robi ai celor mai urâte năravuri. Aceleași
PE CAII NĂRĂVIŢI DE ALŢII de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1417955295.html [Corola-blog/BlogPost/367803_a_369132]
-
politic în spiritul atenției pentru nevoia populară, a făcut caz de tinerețea strict biologică a unor acoliți nepricepuți, care s-au demonstrat la fel de conformiști și obtuzi birocartic precum și neaveniții ministeriabili din alte generații. Juni încă, dar fără nici un fel de tinerețe novatoare în spirit, ci robi ai celor mai urâte năravuri. Aceleași năravuri demonstrate pe parcursul guvernărilor de cei care ne-au confiscat administrația publică în cât mai mult folos propriu, dorind să ne conducă, dar nicidecum să ne guverneze ca pe
PE CAII NĂRĂVIŢI DE ALŢII de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1417955295.html [Corola-blog/BlogPost/367803_a_369132]
-
Acasa > Strofe > Amintire > DOR DE SATUL MEU Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017 Toate Articolele Autorului Tăcute râuri curg spre mări albastre Purtând pe unde doruri și-amintiri Departe-i vremea tinereții noastre Departe-i ziua când eram copii. Mi-e dor ades de praful de pe uliți Pe care îl călcam jucând șotron De cântec pe-nserat sub bolta lunii De dimineți cu soare în pridvor. Aș vrea să mai urc dealul ca
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1489866228.html [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
București 2005 - „Sânul drept al amazoanei”, Editura Cronica, Iași 2006 - „Cerul de sub pământ”, Editura Cronica, Iași 2007 - „Cavaler al Ordinului Veșniciei”, Editura Cronica, Iași 2007 - „Descoperă-mi ceea ce am pierdut”, (în colaborare cu Adi Cristi), Editura Cronica, Iași 2007 - „Ultima tinerețe a septuagenarului”, Jurnale lirice, Editura Hasefer, București 2008 - „Peretele lui Dumnezeu”, Editura Cronica, Iași 2008 - „Această moarte care mă învie”, Editura Cronica, Iași 2009 - „Fabuloasa licornă”, Editura Cronica, Iași 2009 - „Între Patrie și Matrie”, Dialoguri carmeliene, Editura 24:Ore, Iași
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Shaul_carmel_fericitul_care_pleaca_.html [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
tăcută...EA...plămădita din coasta lui vie... Adam a știut exact care este consecința mușcăturii interzise. Și totuși a ales să muște. Și dacă astăzi s-ar renaște ... Poate s-ar gândi de două ori la viață veșnică pierdută...la tinerețea fără bătrânește...la grădini mereu verzi și îmbelșugate... Apoi s-ar gândi la EA așa cum a știut-o dintotdeauna...frumoasă,caldă,încrezătoare...purtandu-i copii și impartindu-si goliciunea... Și ar mai musca odată din fructul oprit.La fel de conștient acum
UN EL SI O EVA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Un_el_si_o_eva.html [Corola-blog/BlogPost/360768_a_362097]
-
unul din reprezentanții cei mai importanți ai ardelenismului literar românesc. În încheirea medalionului profesorul Vasile Sfârlea a prezentat situația social- politică a Transilvaniai și al României din timpul vieții lui Pavel Dan. La punctu doi al ședinței, desfășurat sub genericul “Tinerețea poeziei noastre “, au citit din creațiile lor autorii:Dorin Don, Nicolae Pătrașcu, Ion Nemeș, Titina Nica Țene, si Antonia Bodea, care au fost răsplătiți cu vii aplauze de către numerosul public. În încheiere profesorul Vasile Sfârlea și Al.Florin Țene au
LA CENACLUL RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1462976920.html [Corola-blog/BlogPost/378517_a_379846]
-
sorbea cu mare plăcere ura. Era o ură plămădită de-a lungul timpului, ură care s-a transformat în hrană sufletească tot mai arzătoare și într-o combustie frenetică pentru căpătuială care să permită să se umfle în pene. În tinerețe, acest om arăta altă față. Nu de puține ori m-am cutremurat văzând cât de scurtă este calea de la noblețea sentimentelor din tinerețe, la mizeria morală în care clocotește ura de moarte. M-am întrebat de atatea ori, cu ce
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1438700937.html [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]