294 matches
-
mâna pă cartea de-am scris-o io. Era unii care sar fi mulțumit măcar doar so atingă și so pipăie la copertă. ăia de la Umanitas era nebuniți conplet. Comandase deja ediția a treia și o aștepta să iasă de sub tiparniță ca pă pâinea caldă. Când a venit camionu cu tonele de cărți toți cititorii a sărit pă mașină șia-nceput so zgâlțâie dea dărâmato și ia rupt ușile și toate alea. Poliția a-ncercat săi potolească da io am văzut și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Lia Peltz, profesoară, și Tia Peltz, pictoriță. În perioada interbelică desfășoară o prodigioasă activitate publicistică. Va conduce revistele „Caetele lunare” (1926-1929) și „Zodiac” (1930-1931), colaborând sau lucrând în redacția altor ziare și reviste, precum „Facla”, „Chemarea”, „Reporter”, „România literară”, „Sburătorul”, „Tiparnița literară”, „Adam”, „Bilete de papagal”, „Vremea”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Lupta”, „Rampa”, „Izbânda”, „Avântul”, „Cuvântul liber” ș.a. Mai semnează I.P. Amurg, Enter, Logicus, I. Pajură, Rix. În 1929 i s-a decernat Premiul Societății Scriitorilor Români pentru romanul Viața cu haz și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
cel corporal, corporeal war, inferior)130, ce are ca scop construirea Ierusalimului ceresc, deci spiritualizarea realității. Războiul este astfel reprezentat metaforic prin imaginea "teascurilor vinului" ("Wine-presses"), cu profunde afinități biblice: "Și Teascul vinului se cheamă Războire pe Pămînt: el e Tiparnița Lui Los, și-aicea el cuvintele în ordine și le așază deasupra creierului muritor, Cum într-o roată zimții-s întocmiți să-ntoarcă zimții rotii dimpotrivă. Viori și tamburine se veselesc în jurul Teascurilor vinului [...]."131 Este semnificativă afirmația lui Ferber
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
semnificativă afirmația lui Ferber potrivit căreia, cu excepția lui Keats, tocmai războiul este cel care i-a făcut pe romanticii englezi să fie poeții care au fost132. Ideea lui Blake de a face o analogie între război, teascul pentru struguri și tiparnița reda, pe de o parte, dimensiunea fluidizantă a războiului: fluidul istoriei ar fi astfel vinul care iese din teasc-război. În Noul Testament, apa este transformată de Hristos în vin, iar acesta este transformat, în euharistie, în sîngele lui Hristos, așa cum pîinea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lui Hristos, așa cum pîinea este transformată în trupul lui Hristos. Fluidizarea "istoriei" la Blake pare astfel să facă aluzie la viață spirituală pură133. Pe de altă parte, analogia de mai sus reda și dimensiunea arheomorfică a războiului: războiul, fiind o tiparnița a lui Los (timpul), întipărește în lume ordinea schimbărilor materio-spirituale (instituie astfel dinamică arhetipala model-copie, Prolific-Devorator). Faptul că Blake vede cuvintele ca niște zimți ordonați pe o roată mișcătoare (care sugerează ideea de ciclu de transformare, dar și noțiunea de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ca trăsnetul. E peste tot și vede tot. E trimisul Marii Națiuni. Știe că e unul dintre acei oameni a căror putere nu are limite mai mari decât voința”. Când pleacă spre Egipt, nu uită să ia cu el o tiparniță, una din armele lui preferate. Lansează Curierul Egiptului. Știe atât de bine cât de mare e puterea presei, Încât, a doua zi după lovitura sa de stat, recunoaște: „Dacă dau presei drumul din frâu, nu voi rămâne la putere mai
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Rezerva Federală va tipări dolari în cantități nelimitate, "cîți va considera că sunt necesari" pentru ieșirea Americii din criză. Se înțelege că aceștia sunt bani fără nici o acoperire, deci fără valoare, fabricați ex nihilo, sunt bilete de bancă produse cu ajutorul tiparniței. Cantitățile sunt imense și au menirea să acopere toate cheltuielile americanilor, să salveze un sistem bancar putred și să relanseze economia. Cu aceeași ocazie, marele bancher anunța și că Sistemul Federal de Rezerve va cumpăra titluri de credit în valoare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în timpul vieții (broșura Odaia ambulantă a apărut la puțin timp după dispariția lui, iar din proiectatul roman Din amintirile unui derbedeu s-au păstrat doar câteva fragmente), C. a publicat în „Universul literar”, „Viața literară”, „Capricorn”, „Gândirea”, „Vitrina literară” și „Tiparnița literară”. Proza lui C. se reține nu prin anecdotică, ci prin atmosferă. Stilul, marcat de dificultăți de exprimare sau de erori gramaticale, este într-o mică măsură apt să contureze o mișcare epică. Narațiunile apar descompuse în scene, în fotograme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286419_a_287748]
-
cu revista condusă de Nichifor Crainic; obiectul polemicii va fi poezia lui Blaga, față de care el își exprima o admirație entuziastă și era indignat de ceea ce i se părea a fi o insuficientă înțelegere din partea „Gândirii”. De asemenea, în 1928-1929, „Tiparnița literară” (ai cărei codirectori erau C., pe atunci în vârstă de douăzeci și trei de ani, și Camil Baltazar) își va defini o atitudine clară față de tradiționalism și îndeosebi față de excesele recent constituitului grup al „Crinului alb”, reprobând „înșiruirea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
Arghezi la „Bilete de papagal” (va fi secretar de redacție în primii doi ani, aparținându-i și texte iscălite generic B. de p., Papagalul violet, Papagalul roșu, Papagalul albastru, Papagalul portocaliu, Papagalul verde, Papagalul vioriu). Scrie, de asemenea, la „Radio”, „Tiparnița literară”, „XX”, „Adam”, „Zodiac”, „Cuvântul”, „Reporter”, „Vremea”, „Realitatea ilustrată” (aici apare, sub pseudonimul Leone Palmantini, prima variantă, X. O. Romanul viitorului, la Orașele înecate) și la multe alte periodice. Din 1920, la revista și cenaclul „Sburătorul”, A., „sburătorist din prima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
pe care Ioan Zoba din Vințu de Jos, „notarăș - adică secretar - al soborului mare”, le publica (mulțumindu-i craiului Mihail Apafi, instituitor în Ardeal al unui timp al prosperității și excelenței și închinându-i „pârga dintâi a tipografiei”) la Sas-Sebeș (tiparnița fiind, probabil, cea confiscată de la mitropolitul Sava Brancovici la scoaterea sa silnică din scaun) în 1683, sub titlul Sicriul de aur, alcătuiesc un discurs eminamente livresc. A fost un cărturar harnic acest preot calvin (înnobilat, împreună cu fratele său Oprea, la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
analize pertinente, chiar execuții fără menajamente la adresa unor confrați și a opiniilor pe care le emit, uneori completate la „Cronica literară”, unde se inventariază polemic sumarele la zi ale unor publicații ca „Adevărul literar și artistic”, „Kalende”, „Săptămâna literară”, „Gândirea”, „Tiparnița literară”, „Contimporanul” sau se ia poziție față de câteva „foi dubioase”, adevărate instrumente de pervertire a simțului critic, a ierarhiei valorilor, calificate ca „reviste-pistol”. Informații culese dintr-un spectru mai larg - cărți în pregătire sau recent apărute, știri din teatru, conferințe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
mult decât atât, în 1843 ajunge proprietar de tipografie. Spirit deschis, pragmatic, energic, om sociabil și mereu dispus să îndrume pe cineva, P. face școală: adună în preajma lui numeroși elevi, pe care îi inițiază deopotrivă în psaltichie și în rosturile tiparniței. Intensifică tipărirea de cărți și, ca să-și asigure vânzarea, călătorește prin țară, pe la mănăstiri, în iarmaroace, mereu în căutare de cumpărători și subvenții. Pe când se întorcea dintr-un astfel de drum, se îmbolnăvește de tifos și moare. Înainte de toate, P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
el s-a convertit la islamism. A reușit să obțină aprobarea seyhülislîm-ului să tipărească volume în limba turcă atîta vreme cît nu era vorba de lucrări religioase. Prima carte a apărut în 1728. În 1745, la moartea lui Müteferrika, din tiparnița lui ieșiseră șaisprezece cărți. Cheltuielile exorbitante din timpul Perioadei Lalelelor au provocat inevitabil o reacție. Traiul luxos necesita bani mulți, iar sursa de bază a obținerii lor era tot sărăcitul mediu rural. Contrastul dintre opulența de la vîrf și mizeria oamenilor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ctitorită de Petru Șchiopu între anii 1582-1584, reînființată în 1996, are cinci monahii, care au și activități la atelierele de croitorie și broderie. La Mănăstirea Cetățuia, una dintre cele mai reușite opere de artă din Moldova, a funcționat o vestită tiparniță grecească unde s-au tipărit cărți pentru tot spațiul grecesc și găzduiește și acum o importantă colecție de artă. Mănăstirea Bucium este așezată într-un loc liniștit, ferit de zgomotul orașului, atrăgând astfel foarte mulți credincioși, aici aflându-se și
Agenda2004-7-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282078_a_283407]
-
cercetat de proza românească, de până la ea. Pentru a caracteriza din unghi propriu literatura Hortensiei Papadat-Bengescu, pentru a defini "substanța nouă" a scrisului "marii europene", cum o numiseră participanții la discuția pe care i-o consacrase scriitoarei, în 1930, revista "Tiparnița literară", Eugenia Tudor-Anton găsește că este necesar să reexamineze opiniile exprimate anterior de critică și de unele să se delimiteze. Se delimitează astfel, printre altele, de opinia privitoare la "proustianismul" Hortensiei, opinie împărtășită de mulți. Ea o găsește lipsită de
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
fi apărut, acum, ca niște biete relicve istorice și nu ca niște știri în sensul tare al termenului. Și lucrurile nu se opresc aici. Dincolo de o complexă antologie a informației care pare să i se adreseze direct autorului, din toate tiparnițele lumii, Radu Cosașu realizează, prin Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață (numele complet al cărții ieșite pe piață de câteva zile) un jurnal exterior, întemeiat pe datele de apariție ale ziarelor, și simultan un roman-foileton în cea mai
Pururi tânăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9048_a_10373]
-
Se cade însă să pretindem consecvență și perseverență unei prințese?! „„ Al. Cistelecan 1 Perpessicius, Opere, VI, Mențiuni critice, Editura Minerva, București, 1973, p. 260. 2 A publicat un singur volum: Noi care nu simțim, de Lucia Alioth, născută Principesa Caradja, „Tiparnița”, Institut de Arte Grafice, București, / f.a./ (probabil 1933). 3 Nu știu dacă- i adevărat. Comarnescu zice că e „fiica savantului Karadja” - și atunci nu poate fi decît fiica lui Constantin Karadja; dar acesta s-a născut în 1889, nu putea
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
semne că o hartă militară. Știa, în fiecare clipă, cîți quadrati au rămas, ce trebuie tăiat, care corp de litera se potrivește, unde se pun fotografiile și cum arată culoarea. El dădea bun de calandru și tot el decidea oprirea tiparniței, cînd i se părea că gazeta e prea neagră sau prea ștearsă. Istoria presei românești îi reține pe toți redactorii șefi, directorii sau colaboratorii importanți. Nu și pe secretarii generali de redacție. L-am căutat zadarnic pe Roger în Dicționarul
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
episod trecător. Când cuvântul scris nu este iubit... Faptul că astăzi există în Timișoara o sumedenie de tipografii este o dovadă limpede a faptului că Revoluția din decembrie 1989 a adus libertatea atât de mult dorită de bănățeni. Însă prima tiparniță din istoria acestor meleaguri a fost cu greu acceptată de stăpânii de atunci. Istoricii notează că (probabil) primul care a solicitat dreptul de a înființa la Timișoara o tipografie (cu litere chirilice) a fost, în 1746, Thomas Ebelhert. Dar cererea
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
sale gravate pe care a promovato mereu cu un adevărat fler negustoresc. Artistul și-a dat încă de timpuriu seama că efortul de a produce un portret în ulei la care trebuia să muncească săptămâni era „nerentabil”. În schimb, o tiparniță putea produce rapid și repetat mici capodopere marcate „AD” pentru un public avid și cunoscător precum burghezii din orașul imperial Nürnberg, gata oricând să plătească pentru un exemplar reușit echivalentul unei jachete din blană de iepure! Făcând parte, aproximativ, din
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
altă dimensiune este lupta „preacuviosului” Iacov, cel care iubește mocnit misterele istoriei, descifrării cărora se dedică. El are inteligența să renunțe la măririle pământești pentru ca, retras la Putna, sacrificându-se memoriei lui Ștefan, să se pună în slujba faptelor minții, tiparnița, scrisul, cartea, pasiunea pentru meșteșugul său înnobilându-l. Din atitudinea lui se poate descifra ideea despre superioritatea acțiunii față de reverie. El este autorul moral și material al reînvierii lăcașului de la Putna, „să dea duh nou Putnei” în angrenarea cu toate
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
de rostul său de scriitor evocator, după cum personajele sale sunt pătrunse de responsabilitatea actelor lor. Personajele sale pozitive, cele descrise în alb strălucitor, ca monahul cărturar Vartolomeu Măzăreanu. Dar, iată și scăpărări stilistice: Prea Cuviosul Nectarie, în slujbă la orânduitorul tiparniței de la Rădăuți, „bătu metanie, atinse iarăși din vânt (n. n.), cu buzele mâna stăpânului și plecă.” Alexandru Lascarov-Moldovanu. Buga. Roman istoric. Cu o prefață de Liviu Franga. Ediție îngrijită de Dora Mezdrea. Editura Muzeul Literaturii Române, 2002.
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
în gol al sclavului oriental în această amiază să nu avem amintiri să auzim ecoul aici unde nu mai este nimeni cu masca pe chip din libertatea refuzată n-a mai rămas decît spaimele din copilărie ascunse într-o veche tiparniță. împărțirea alcoolului e foarte bună băutura asta mult mai bună decît istoria literaturii române n-aș fi crezut după atîtea invocații miracolele au apărut mereu în alte locuri păsările se ridică altfel decît și-ar fi imaginat oricare dintre noi
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
de a face cu fenomenul natural omonim, care apare exclusiv arc-en-ciel; și doar vara, după ploaie, niciodată iarna. Este de remarcat că preotul se bucura de oarecare faimă și înainte de acest eveniment ceresc, fiind autor de cărți bisericești lucrate în tiparniță proprie pe cheltuiala sa și a donatorilor evlavioși. A scris câteva lucrări de angelologie creștină, tema sa de doctorat fiind "asupra inefabilei și tainicei ființe a îngerilor". Pe de altă parte, părintele Dumitru era un acuzator avizat al derapajelor eretice
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]