459 matches
-
poate face nimic, dar a rămas intact spectrul abrutizării eroului : „toate sevele vitale, puterile, temeritatea, curajul i s‑au consumat la ruletă“. Acesta, ca multe alte personaje ale lui Dostoievski, are complexul unei copilării tiranizate, Împotriva căreia se revoltă. Toată tirada sa Împotriva modului nerusesc, „nemțesc“ de acumulare a averii prin sacrificiul succesiv al cîtorva generații provine din descoperirea neconcordanței dintre model și viața adevărată. „Ei bine, totul e exact ca În cărțuliile moralizatoare nemțești cu ilustrații : aici, peste tot, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
dincolo de femeia care tușeșete. Este o ușă. Duce la dependințe. Virginski locuiește acolo, la parter, cu meșterul de cabineți Kezel. După tensiunea confruntării, atmosfera reveni la amuzamentul vulgar de dinainte. Râsetele acum, însă, erau la adresa bărbatului în sacou, care suporta tiradele lor adresate eșecului său de a le asigura o sticlă de votcă. În ciuda succesului, Porfiri părăsi masa de joc cu reținere, aproape dezamăgit. Avea sentimentul că ei o terminaseră cu el. Nu-i rămânea decât să se întoarcă la munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
spre fereastra de care o insectă se lovea haotic ca într-un dans bizar și dezordonat. Simți că totul s-a terminat atunci când în încăperea ceea cu un aer pur funcționăresc se înstăpâni tăcerea, o tăcere parcă nefirească după acea tiradă prelungă. Se uită la șef, care privea cu ochii ațintiți asupra sa și în sinea lui se miră de figura lățită a acestuia într-un imens semn de întrebare, sau chiar de mirare, cine mai știe. Se întrebă: „Oare ce
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dintr-un curs în altul fiind mai mereu absentă la reprezentațiile de acasă. Seara, în așternut, mustrările și reclamațiile bărbatului ei rămâneau fără rezonanță. Ea îl amețea cu mângâieri, făcându-l să-și uite șirul și motivul pentru care pornise tirada. Mai greu era cu Sanda. Luana suferea s-o vadă atât de tristă și amărâtă, lipsită de un moment în care să-și tragă sufletul. Mama muncise din greu s-o crească, să-i ofere tot ce-și dorea. Trăise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
care-l făcu pe acesta să-și amâne ultima ședință de terapie și să dea fuga să oprească dezastrul. În clipa în care îl văzu pe inginer postat în fața blocului, înțelese despre ce era vorba. Urcă agale scările și opri tirada înspumată a Sandei încă din pragul ușii. Cel cu coarne nu era chiar așa de negru. Bărbatul avea tot dreptul să-și vadă copilul și nimeni nu-l putea opri, dacă asta îi era dorința, să înnopteze singur, disperat și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
defensivă și un altul cu palma sprijinită de obraz, cu degetul arătător ridicat în timp ce un alt deget acoperă buzele, înseamnă ceva de genul: "Nu-mi place ce spuneți" sau "Nu sunt de acord cu voi", ar fi oprit, pe loc, tirada fără efect și ar fi întors-o, ca la Ploiești, cum se spune, cu alte inspirații de moment. Cred că se impune crearea de funcții noi, pentru oameni pregătiți în strategie, în testarea și evaluarea pieții și, de ce nu, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
chipul cel mai incredibil? Cu toate că în acest oraș există cel puțin trei sute de mii de locuitori, El ne pune încă o dată față-n față tocmai în mijlocul acestui babel. De ce oare? M-am ferit să mă las târât într-una dintre tiradele sale, preferând să-l îmbrățișez afectuos și să-i spun: - Așadar, asta era destinația ta de taină? Te întorci de unde ai plecat, Garibaldo. Locuia la o mănăstire numită Blachernitissa, biserica unde era adorată Fecioara care a salvat Bizanțul în chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
farsei carnavalești, apoi piesele livrești de la începutul secolului al XIX-lea din Țara Românească și Moldova, aflate la confluența teatrului de salon cu cel popular de marionete, ce se definesc prin profilul caricatural al caracterelor și efortul prozodic orientat spre tiradă, piese aparținând unor boieri precum Costache Conachi, Iordache Golescu, Nicolae Dimachi. Până spre 1840 se constată înmulțirea prelucrărilor și a localizărilor de piese comice după model molieresc și cu observație autohtonă, prefigurându-se cerința profesionalizării repertoriului. Prin Gheorghe Asachi, cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
care scriitorul își particularizează un întreg ciclu de opere. O alteritate crescândă, perfecționată, excesivă colorează acum tot mai intens manifestarea personajelor, depărtându-le de linearitatea tipologică sămănătoristă. În același timp, preocupat de interioritatea lor, autorul nu mai are suport pentru tirade poematice, textul câștigând rapid în epicitate. Efectele reformulării de atitudine sunt receptate de textele scrise sau revăzute în această perioadă și care vor intra în culegerile de nuvele editate până spre anul 1930 - Aranca, știma lacurilor (1927), Somnul (1927), Omul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
care le propune rămân insuficient motivate dramatic, când nu apar de-a dreptul trase de păr, iar personajele, împărțite net în bune și rele, nu au consistență. Dialogul, asumat melodramatic, cu formulări prețioase, de o pompă rizibilă, se canalizează în tirade care, când nu sunt indignate rechizitorii, năzuiesc să fie pledoarii samaritene. Crima socială, scrisă în versuri împreună cu Carol Scrob, Puterea calomniei (1905), Urmările, Copiii nimănui, Fiul ei...! (1912), care îl are coautor pe Alex. Simionescu, Actrița, Două lumi, jucată și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
piese franceze obscure (vezi Gemenii, Uncheașul Sărăcie ori Iadeș); dramaturgul devine interesant atunci cînd abordează registrul tragic. Drama Saul (1893), scrisă în colaborare cu Cincinat Pavelescu, este o pastișă raciniană cu ecouri din Shakespeare; Macedonski arborează aici versul solemn și tiradele nobile, de o artificialitate extremă. Puritatea desenului racinian se estompează din cauza stridențelor lexicale și a verbiozității. Ceva mai reușită, în același regim tragic, va fi Moartea lui Dante: cele trei acte ale piesei răspund în ecou celor trei părți ale
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
la soare, și ciobanii au folosit-o pentru luminat. Azi n-a mai rămas nimic. Dar ce zic eu azi, de mult n-a mai rămas nici o urmă din el. Ramirín s-a cufundat din nou în tăcere. Lunga lui tiradă îl făcuse să gâfâie și acum își trăgea sufletul. A răsuflat din greu de câteva ori. Pe urmă s-a adresat străinului cu un aer provocator: - Ei, acum vreau să aud ce explicație îmi dați. Soția căutătorului de minuni, care
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
in-dispensabilă, o articulare niciodată „simplă”, brută, elementară, ci, dimpotrivă, complicată, rafinată, sofisticată. Pentru a numi un lucru sau un fapt, Mureșan dă ocol întregii arte și pune totul într-un scenariu al scenariului poetic. Narativitatea lui, cînd e, e înșelătoare. Tirada și litania, enumerația și repetiția, comparația evident poeticizată, asocierile curente (la el) între termenii „tari”, contondenți ori tăioși, și concepte obligate la un asemenea menaj dau acestei poezii o studiată artificialitate. Pe toată întinderea creației sale (dacă facem abstracție de
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
vine în aceeași zi în care Libia a cerut Rusiei să convoace de urgență Consiliul de Securitate al ONU pentru a discuta "tentativa de a-l lua drept țintă" pe colonelul Gaddafi și bombardarea "siturilor civile", relatează AFP. Într-o tirada la adresa Occidentului, Putin a afirmat că această coaliție a depășit cu mult granițele rezoluției ONU și este partizană cu forțele anti-Gaddafi. Spun că nu vor să-l ucidă pe Gaddafi. Acum, unii oficiali spun da, încercăm să-l ucidem pe
Premierul Rusiei critică dur bombardarea unui palat al lui Gaddafi () [Corola-journal/Journalistic/60751_a_62076]
-
său, publicat în 1927: «S-au petrecut lucruri ciudate pe cînd aveam cabaretul nostru la Zürich, pe Spiegelstrasse, la numărul 1. Pe cealaltă parte a străzii, la numărul 6, locuia dl Ulianov Lenin. În fiecare seară trebuie că auzea muzica, tiradele - nu știu dacă s-o fi ales cu vreo plăcere ori vreun profit.»6 ) De fapt, Lenin stătea la numărul 14. Richter confirmă indicația, chiar dacă se înșeală și el asupra adresei: «Cabaretul Voltaire, cu reprezentațiile și tapajul lui, se găsea
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
Ghimpu. Întrebat de reporter dacă premierul în exercițiu, Vlad Filat, a studiat la facultatea de Filosofie, Voronin a răspuns: "La facultatea de bandiți, căci pe vremea când era student se ocupa de contrabanda cu țigări". Conform , el și-a continuat tirada împotriva premierului, afirmând că, deoarece posibila alianță între PDM și PCRM nu dispune de suficiente voturi pentru alegerea președintelui țării, aceasta va fi nevoită să se adreseze "nemernicilor din partidul" lui Filat. Liderul PCRM l-a insultat și pe președintele
Voronin îi atacă dur pe Vlad Filat şi Mihai Ghimpu () [Corola-journal/Journalistic/61629_a_62954]
-
acesteia, trimițând în linie directă la Caragiale. Și erau motive. Ne amintim caricatura de parlament numită CPUN, ne amintim vânzoleala din arena politică, brusc populată de personaje caragialești sută în sută. Ni-l amintim pe grotescul Dumitrașcu, emițător de sforăitoare tirade despre străbuni, ne amintim puzderia de Cațavenci lătrători, izolaționiști în tradiția al cărei început e de aflat în Scrisoarea pierdută ( Nu voi, stimabile, să știu de Europa dumitale, eu voi să știu de România și numai de România�), ne amintim
Învingător și învins by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16111_a_17436]
-
Din celula în care și-a petrecut ultimele clipe, le-a adresat părinților săi o scrisoare în care spunea că ar dori ca elevii săi de la Liceul Rollin, unde predase literatura germană, să știe că a murit reamintindu-și de tirada finală din piesa „Egmont” a lui Goethe: „Ca voi să salvați ce aveți mai scump, mor bucuros, astfel încât să vă fiu un exemplu”. Articolele sunt adevărate rechizitorii contra scriitorilor francezi care au colaborat cu hitleriștii. Jérôme Garcin notează în recenzia
Fauna colaboraționiștilor () [Corola-journal/Journalistic/4086_a_5411]
-
expune o idee pe care o socotește originală sau îndrăzneață... Din același motiv, Nae Ionescu rămîne egal cu sine și nu e vehement, retoric, vaticinar, nu ridică niciodată tonul - iarăși o asemănare cu Caragiale. Și astfel fiind, nu frizează nici tirada patriotardă, cum i se întîmplă uneori lui Iorga, nici isonul de captatio de care n-au scăpat decît puțini". Aidoma lui Maiorescu și Caragiale, autorul Metafizicii a practicat în felul său o critică a formelor fără fond (deși, din direcție
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
chiar neorganizat, Covorul cu scorpioni e totuși un volum notabil, pe alocuri remarcabil. Omul cu vocația prieteniei are, ca memorialist, o miză a exactității, urmărită cu orice risc. În condițiile în care, după decembrie 1989, am înregistrat atâtea vocalize și tirade ale curajoșilor post-festum, este de admirat onestitatea critică a lui Gelu Ionescu. La retrospectivă, la bilanț, el scrie în mai multe rânduri că se simte vinovat și răspunzător moral. N-a vrut să devină membru de partid, dar nici opozant
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
nici "vedetele" care se fandosesc prin televiziunile noastre. Încât vă înșelați, cred eu, dacă vă închipuiți că dragostea cavalerească mai e un subiect interesant într-o vreme ahtiată de pornografie. Lumea vrea să audă bârfe deocheate, secrete de alcov, nu tiradele unui bătrân nu prea zdravăn la minte care umblă după năluci. Ca să folosesc o expresie la modă, Don Quijote nu face "rating". E doar celebru. Romanul lui Cervantes e "citat", nu "citit". Mă întrebați dacă mă recunosc în "figura și comportamentul
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
să-l lase-n nudul gol - după cum bine ai văzut la televizor -, însă el tot împărat a rămas, așa că regret, da’... - Adică, vrei să spui că inclusiv Ion Iliescu și Emil Constantinescu sunt tot... Am prins eu un gol în tirada prietenului. - Nu, dragă. Ei sunt deocamdată delfini, care prind din zbor toate momelile aruncate de prințesa UE sau regentul NATO. Nu i-ai văzut de-atâtea ori? Nu ți-am făcut eu fișa lor psiho-politică? Că mă exasperezi, zău! Adevăratul
Regi, regine și căldură... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13581_a_14906]
-
soției sale să se transforme și ea în modul SAW și să plece împreună în spațiu, dar femeia - ca orice femeie care nu poate înțelege acțiunile temerare - îl refuză indignată. Finalul este patetic. Toate pulsațiile din roman se termină cu tirada ultimului discurs trimis probabil pe o variantă viitoare de e-mail: "Fiul meu, acesta este testamentul meu pentru tine. Pentru vremea când o să-ți vină mintea la cap, pentru timpul când furiile adolescenței vor rămâne în urmă și vei fi dispus
Vincent Fatalistul by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7740_a_9065]
-
și, trecut prin procese de calomnie de tot felul, CVT știe foarte bine la ce se poate aștepta din partea unei acuzații de partid la tribunal. Acest lucru ar trebui să-l știe - și cu siguranță îl știu - senatorii jigniți de tiradele sale. Dacă PSD-ul îi intentează lui Vadim Tudor un proces împotriva declarațiilor sale ca politician, tot ceea ce va obține va fi victimizarea acestuia. În eventualitatea că se va găsi un tribunal din România care să-l condamne pe CVT
Ieșirea la atac a lui C.V.Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14240_a_15565]
-
toată trupa la "Continental", la cină, "unde supralicitează, comandând specialități, băuturi dintre cele mai fine, până în zori". Când să plătească impunătoarea notă, constată că o făcuse altcineva "în avans", o persoană de la o masă învecinată care "se amuzase nespus de tiradele talentatului Iancovescu". Dar nu doar atât. Necunoscutul lăsase și "un plic cu o carte de vizită pe care Puiu Iancovescu a citit înmărmurit: Fiodor Ivanovici Șaliapin". Așadar, în anii '60, marele cântăreț rus la București, la Continental, hotelul "abia redeschis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9670_a_10995]