941 matches
-
albastre când, răvășite de bucuria iubirii, își întind în van miile de brațe întunecate, pentru a-mi cuprinde sufletul pentru o ultimă oară, la pieptul minciunilor veacurilor.. Istorii adâncite în oceanul valorilor, strigă prin clopote, spaima regăsirii.... Liniștea din lemnul toacei, reînvie cuvintele iar florile inimilor albe reîncep să prindă ritmul pulsului vieții. Adevărată viață asumată în sângele curățit de frica de a fi ceea ce sunt. Aprind doar candela albă cu parfum de tămâie. Adevărul își lasă palma blândă pe umărul
ÎNTR-O ZI... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344475_a_345804]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 859 din 08 mai 2013 Toate Articolele Autorului BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE Liniștitor, bate toaca sus la mânăstire E ora sfântă, e ceasul dimineții de slăvire Apoi cântec si
BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348028_a_349357]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 859 din 08 mai 2013 Toate Articolele Autorului BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE Liniștitor, bate toaca sus la mânăstire E ora sfântă, e ceasul dimineții de slăvire Apoi cântec si tril în valea însorită de mister Împletit armonios cu imnul îngeresc din cer. Codrii seculari din Bucovina până în Banat Laude
BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348028_a_349357]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 859 din 08 mai 2013 Toate Articolele Autorului BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE Liniștitor, bate toaca sus la mânăstire E ora sfântă, e ceasul dimineții de slăvire Apoi cântec si tril în valea însorită de mister Împletit armonios cu imnul îngeresc din cer. Codrii seculari din Bucovina până în Banat Laude-Ți aduc prin legănări, neîncetat Ramuri
BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348028_a_349357]
-
pe Pământ Gânduri sacre unduiesc spre cerul sfânt. Să iubim cum El - prin Fiu - ne-a învățat Să credem, uitând ce de la lume-am îndurat Iartători, mergând pe cele Șapte Serpentine Adoratule, s-ajungem spre Izvorul de lumine! Răscolitor, bate toaca sus la mânăstire E ora sfantă e ceasul dimineții de slăvire De-a lungul întregii văi în clipele astrale Se simte-n aer duh de rugăciune și-nchinare! 5/6 mai 2013 Referință Bibliografică: BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE / Elena Armenescu
BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348028_a_349357]
-
Izvorul de lumine! Răscolitor, bate toaca sus la mânăstire E ora sfantă e ceasul dimineții de slăvire De-a lungul întregii văi în clipele astrale Se simte-n aer duh de rugăciune și-nchinare! 5/6 mai 2013 Referință Bibliografică: BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 859, Anul III, 08 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BATE TOACA SUS LA MÂNASTIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348028_a_349357]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CREDINȚA MÂNTUIRII Autor: Cătălina Nicoleta Munteanu Publicat în: Ediția nr. 852 din 01 mai 2013 Toate Articolele Autorului prăbușită în strană plânge neputința rănilor din palmă prin urechi bate toaca vestind prohodul necredinței cu milă și iertare Măicuța privește durerea lumii din pumni mângâie firul înroșit cufundat în albia păcatului din frunte șterge cu un colț de rugăciune lacrima pocăinței degetele adunate tremură în Lumină închinarea învăț să respir credința
CREDINŢA MÂNTUIRII de CĂTĂLINA NICOLETA MUNTEANU în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348034_a_349363]
-
vremuri, carnea putrezește și de vie, iar pietroaiele negre la suflet, nu vor avea mântuire. O rază de soare obosită, poposește pe-un plai de verdeață și-o maicuță se închină la o cruce, de piatră roasă de vreme. O toacă răsună-n vale și-un clopot se zbate. Un sat se întinde pe lângă râul, ce-n cotituri spre soare lucește cu ape. In liniștea blândă, o voce se aude: - Yes ... Aici este sălbatec, aici este un nume, aici este pomul
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
scară cu trei trepte. Se urca părintele de canon săracul, sufla din greu, dar el voia să aprindă candelele în fiecare miez de noapte, să fie primul acolo când venea preotul slujitor. După aceea venea la stareț, lua blagoslovenie de toacă și de clopot și Părintele stareț de atunci nu dormea, era treaz, la apel, era în pravilă. Acuma are o mașină cu opt locuri, cu bagaj în spate și-ntr-o dimineață se duce după sticle, a doua zi are
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
Eu sunt Adam, de la-nceput; Ca să mușc mi-ai dat otravă, Tu, Eva mea, cum ai putut? Câtă durere-am suportat, Din coasta mea, ca să te naști... Cu șarpele ai complotat; De la-nceputuri mă tot paști... Și ce dacă, bate toaca? Și ce dacă, trag clopoate? Domnul nu ne dă de-a moaca; Văd că tot mai rău ne bate... Referință Bibliografică: Tu, Eva mea, cum ai putut? / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 476, Anul II, 20 aprilie
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362060_a_363389]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > VECERNIE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului vecernie Vin spre seară pelerinii, toaca sfântă îi adună și, din turlele grădinii, urcă dangăt către lună. În pridvorul plin de floare, maica stareță primește tot soborul de măicuțe ce vecernia dorește Și-n altarul ce-aromește de lumină și tămâie, taica popa lin grăiește despre
VECERNIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365842_a_367171]
-
cerul fără de nori, mi-a oferit cele mai splendide culori posibile. Și când el, stăpânul zilei, ajunsese deja sus și lumina devenise mai agresivă, umplusem deja memoria cardului cu sute de fotografii și aveam un plan. Trebuia să urc pe Toaca! Eram acolo sus de ceva vreme neputându-mă sătura de peisajul ce îl vedeam. Deasupra mea cerul era așa senin și aproape încât, trebuia doar să întind mâna ca să îi bat la poartă. Doamne, dacă ceva mă putea face împlinit
UMBRE ÎNDRĂGOSTITE SAU O INCURSIUNE ÎN NOAPTEA FĂRĂ LUNĂ, FĂRĂ STELE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/365927_a_367256]
-
mereu în porți primești și bucurie și-amar deopotrivă te-ntâmpli fir de iarbă-ntr-un vulcan al firii te-mpaci cu tine însuți și pleoapele cobori alergi cu visul clipa și gândul libertatea ești urma unui clopot și sunetul de toacă biserică-n mișcare trup ca o rugă-n piatră Referință Bibliografică: biserică-n mișcare / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 952, Anul III, 09 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate
BISERICĂ-N MIŞCARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365132_a_366461]
-
CAPITOLUL 50 VEDENIA ȘI DICTONUL LUI AVVA GHEORGHE ZĂVORÂTUL Schitopoli era a doua capitala a Palestinei. Aici ne-am întâlnit cu avva Anastasie, care ne-a povestit despre avva Gheorghe Zăvorâtul, spunând: Într-o noapte m-am sculat să bat toaca - căci eram canonarh - și am auzit pe avva Gheorghe Zăvorâtul plângând. M-am dus la el și l-am întrebat: - Ce ai avvo, de plângi așa? El nu mi-a raspuns nimic. Și l-am întrebat din nou: - Spune-mi
LIVADA DUHOVNICEASCA (17) de ION UNTARU în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365129_a_366458]
-
seminte de speranță cruci bătute mărunt în carnea pământului Vârful coasei ia câte puțin după pasul omului ca pulsul inimii respirând trohaic Vârful limbii cosește destine... ÎN FOȘNETUL FRUNZEI DE STEJAR Un cerb semeț, cu ochii plini de munți (bate toaca, pe Ceahlău) Ridică maiestos din corn, Să-nalțe cerul cu o palmă. Dinspre câmpie, Vultur, în zbor de întâlnire, Sub a timpului năframă Glisează veacurile în privire: Câmpul, mai duduie... galopul cailor. Rugăciuni fierbinti Piroane în poarta timpului, Tăișul de
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
neterminate. Gândul său, ostoit la sfințirea izvorului, S-a vindecat de tăcere în strigăt În țara lui taica Nicoară. Când merele încep să dea în copt Lupul aleargă-ntins la Kogaion, Vestește zimbrului, de Sfântul Petru Îl așteaptă cerbul, pe Toaca, pe Ceahlău, Să mai ridice cerul cu o palmă Peste a veacului năframă. ÎNTÂLNIRE NEAȘTEPTATĂ Poezia a ieșit în stradă. Avea o rochie vaporoasă, de zefir. Trecea de la un om la altul, în ochi adânci furând zâmbete, vise, să le
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
unei femei. Bălaie, subțire, ea-și ține deschis Pe lespede, trupul, defunct paradis Pe când își arată gândul hâd Paznicii vii care râd. În mediul hoților plutește un foc de lirism tainic, într-o atmosferă realistă. În narațiuni ca „Ucigă-l toaca” și „Pui de găi” urzesc și se destramă pseudodrame : Tam, nisam în goană Se ivio cucoană Cucoană cu pălărie ... Arătare, stafie ... Avea pantofi și fuste veștejite Și parc-ar fi avut și copite. Venea din cimitir Ca o momâie ... Ce
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
se explică/ priveghiul la ușa cuvântului,/ retezând dintr-o mișcare/ beregata celui mai tandru poem./ Se spune: înțeleaptă băutură/ e somnul cuvintelor ... / Ele se tac pe îndelete,/ unele pe altele/ și nici nu se știe/ care dintre ele/ va bate toaca înțelesului./ Tac!” Ca în Marea Poezie, Theodor Răpan ne oferă gânduri spre reflecție și delectare care cuceresc gustul cititorului: „Întrucât mâine mă voi naște,/ mă închid în tine,/ nemuritor alfabet al tăcerii ... „Veți fi cu toții umbra Cuvântului!” [...] „Mai singur decât
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > POEME HAIKU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 706 din 06 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Fiul răstignit rezemat de cruce Dumnezeu plânge * răsună toaca în noaptea împăcării lumea la denii * Noaptea Învierii Atâtea lumini Strălucesc în cimitir! din volumul Poeme cu ochii înguști, capitolul CRUCEA Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 706, Anul II, 06 decembrie 2012. Drepturi
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365746_a_367075]
-
Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 769 din 07 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Urmează Partea a VII-a o oală cu catran încins peste care a pus boabe de tămâie și l-a gonit pe ucigă-l toaca. S-a mai auzit că "maioru" mușca de ureche câte-un ied (în miez de noapte) care behăia de făceau pe ei în pantaloni cei care veneau să le descânte "vrăjitoarea" Bușica, căci toate coțcăriile ce vi le spun le
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
ai habar ce vorbesc io aicilișa, asta-i economie politică, aia în care clasa muncitoare își câștigă drepturile prin luptă sindicală, nu la coadă la compensate cum stai alde matale, așa să știi! Probabil însă că moșul ori era surd toacă, ori complet tâmpit deoarece se apucă să-l contrazică pe activistul Chiruță, părând a nu-și da seama ce pericole înfruntă: - Dar fiule, ție ți-ar conveni ca, atunci când ești, de exemplu, în avion la zece de mii de metri
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
nevoi mari: - Da’ du-ti, fatî-hăi, la fântânar cî iștia-s oamini învățaț’ șî cu mult har de la Domnu’ șî știu șî toaca-șer, șî vezi cî ti-o sfătui el într-un fel, c-aista a nostru chiar li știi pi toati! - Ș-odatî sî lumineazî fimeia șeea năpăstuitî șî spuni: - Sî știi tușî c-așa-am sî fac, cî nu sî mai poati! Cîîî șii drept, la ei acolo, iara un fântânar vestit, cî i sî dusăsî faima dincolo di Bizighești, așa
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
sî-mplinesc dorințâli, chiar acolo sub sălșii, di trii ori și râmîni biata di ie grea, așa cum sî rugasî, iar la soroc naști jemeni. Ehaaa, da’ asta nu-i nica, cî după, i s-arata semnu’ mai mereu șî p’in toati locurili di i s-o umplut casa di copchii, unu’ mai frumos ca altu’, aducând parcă toț’ cu fântânaru’ șeala înțălept... - Bă, da icoana, cu icoana ce-a făcut bă, că vez’ bini iara făcătoari di minuni!? - Eeee, fimeia șei
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
în mână. Să fi avut fiecare alte puteri? Alte abilități? La intrare erai întâmpinat de călugări budhiști care te conduceau în tăcere spre locul sfânt. Emiteau niște note muzicale, cu niște bucăți de lemn. Mie sunetele mi-au amintit de toacă, deși cadența era alta. Aici erau doar trei sunete distincte, atât. Semnificația porților și simbolurilor îmi e în mare măsură necunoscută. Am aflat totuși că una dintre porți vorbește despre Steaua Nordului și dansul ei cu alte astre. La temple
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
sexuală de timpuriu. Ne aducem aminte de idilele lui din sat cu iubita din poezia „Seara pe deal”. Poezia aparține perioadei de tinerețe (1871). Și este o amintire proaspătă a trăirii din sat. Cadrul rustic al începutului înserării, răsunetul clopotului, toaca, oamenii care se întorc acasă de la muncă, pregătesc starea emoțională tulburătoare a poetului: „ Ah! în curând satul în vale-amuțește, Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbește; Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagî, Ore întregi spune-ți-voi cât îmi
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351262_a_352591]