429 matches
-
morții, de aceea deschide-ți brațele, ia-mă și du-mă departe, fă-mă să zbor". Atunci când paznicii îi aduceau mâncarea, surâdea și, cel mult, îi ruga să asculte o poezioară. Rimele îmbrățișate generau voioșie și se înscriau în tradiția toasturilor de la nunți. Noaptea nu mai urla, nu mai acuza pe nimeni, declamând ca un actor. Părea să se fi îmblânzit și paznicii cu greu credeau în acele purtări, plecând de la relatările transmise de înaintașii lor de la Sant'Elmo. Într-o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de față se urcă la 70. Început la 12 oară banchetul s-a sfârșit pe la 1 1/2 oare. Mulțămirea se vedea zugrăvită pe fețele profesorilor și a elevilor. Pe la sfârșitul mesei d. director al cursului superior a ridicat un toast în onoarea și pentru viitorul elevilor ce au sfârșit cursurile, pentru succesul urmașilor lor și pentru prosperitatea Institutului Academic, aducând cu deosebire mulțămiri în numele Institutului elevilor din acest an care au mănținut cu demnitate onoarea Institutului Academic la esamenul de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care în tot timpul cât a fost în Institut, de la I-ia clasă de liceu, s-a deosebit prin purtarea esemplară, având totdeauna locul I-i între camerazii săi și pe care l-a păstrat și la bacalaureat. La acest toast au răspuns doi din elevi, esprimînd sentimentele lor de recunoștință corpului didactic al Institutului Academic și urând prosperitate școalei a căria bănci le părăsesc astăzi. [21 mai 1876] {EminescuOpIX 113} CASA DE DEPUNERI Notița din no. trecut privitoare la Constantin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
SERBIA ["CU OCAZIA ANIVERSĂREI... "] Cu ocazia aniversărei M. S. împăratului tuturor Rusielor, s-a ținut un Te-deum solemn în prezența principelui și a miniștrilor. Orașul Belgrad a fost împodobit cu flamuri și sara iluminat. La banchet, principele a ridicat un toast în care a arătat că Serbia e recunoscătoare pentru sacrificiile ce le face marea împărăție pentru ea și că el va învăța pe copilul său respectul și iubirea ce o datorește țariului. [3 septembrie 1876] AUSTRO-UNGARIA ["LUNI ÎN 30 AUGUST
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să informăm publicul despre partea veselă, despre petrecerile și îndeletnicirile ce au urmat în ambele zile festive cu ocaziunea meselor comune în portic și începînd de sara până adânc în noapte. La ospățul comun de duminică după amiazi cel dîntîi toast l-a ținut președintele comitetului în sănătatea și lunga viață a Imperatorului Austriei. După aceasta au urmat o serie de toasturi întovărășite de discursuri patriotice și naționale, în cari se revela sentimentele aprinse și entuziasmul viu al vorbitorilor, cari nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în portic și începînd de sara până adânc în noapte. La ospățul comun de duminică după amiazi cel dîntîi toast l-a ținut președintele comitetului în sănătatea și lunga viață a Imperatorului Austriei. După aceasta au urmat o serie de toasturi întovărășite de discursuri patriotice și naționale, în cari se revela sentimentele aprinse și entuziasmul viu al vorbitorilor, cari nu puteau înăduși în sufletul lor nobila pornire a focului patriotic, pe lângă toată privegherea riguroasă a comisarului rânduit din partea guvernului. Cele mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înfocate și adânc simțite ale d-lor Silași, prefect la seminariul gr. cat. din Viena, Sbiera, redactorul foiei Societății pentru cultura poporului român din Bucovina, Mureșanu, reprezentant din Transilvania și Procopeanu, preot din Dorna. Nu mai puțin au fost aplaudate toasturile d-lor Costinescu, Stănescu, reprezentant din Arad, a preasfinției sale episcopului Filaret Scriban ș-a venerabilului egumen al mănăstirei, Ciupercovici. După scularea de la masă, atât duminică cât și luni se începură improvizările adevăratei petreceri comune. La sunetul armonios a unei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rafturi și în frigidere, prepozițiofagia se extinde la etichete tipărite, ambalaje, instrucțiuni de folosire și va ajunge poate la legile din Senat și Cameră. Apoi se va întoarce fioroasă asupra limbii și ne vom trezi vorbind prin casă: „Pune niște toast secară în prăjitor pâine ca să fac tartina pâine unt”. N-aș vrea să închei pe un ton pesimist, pentru că nu-mi stă în fire. De aceea semnalez la final un fapt pozitiv, care mi-a încurajat speranța. În acest marasm
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
I Pizant, sculptorul O.Han, scriitorii Ion Minulescu, G. Tutoveanu, Scarlat Froda, Sergiu Dan, Martini , reprezentantul Ștefani și ai ziarului „Corierre de la Serraʺ, dnii Georgescu - Bârlad, deputat Al.Radian, Gussi, nominalizân d și pe cei care, la șampanie, „au ridicat toasturi și au vorbit despre meritele acestui ziar, câștigat în timpul celor trei ani în ziaristica româneascăʺ, după cum se exprima ziarul de la Bâr lad. Printre vorbitori erau nominalizați: Victor Rodan, Io n Mi nulescu, Cezar Petrescu, T. Pizani, Gr. Trancu Iași, Dr.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
prieteni din liceu, au făcut școala de ofițeri, iar la terminare, unul a nimerit la artilerie, unul la aviație și Gheorghe la cavalerie. Se întâlnesc ei după mai mulți ani la un păhărel și hai să țină câte un scurt toast. Fiecare au introdus cuvinte folosite în activitatea lor zilnică așa că toastul a sunat așa: Artileristul: Salve! Aviatorul: Și mii de bombe! Gheorghe: (a zis și el ceva din domeniul său) Hai noroc și... sula calului. Asta cică a zis Gheorghe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
unul a nimerit la artilerie, unul la aviație și Gheorghe la cavalerie. Se întâlnesc ei după mai mulți ani la un păhărel și hai să țină câte un scurt toast. Fiecare au introdus cuvinte folosite în activitatea lor zilnică așa că toastul a sunat așa: Artileristul: Salve! Aviatorul: Și mii de bombe! Gheorghe: (a zis și el ceva din domeniul său) Hai noroc și... sula calului. Asta cică a zis Gheorghe dragii mei, ba încă la modul curat românește, nu eufemistic așa cum
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
circulara, nota, referatul, procesulverbal, formularele tipizate, chitanța, bonul; documentele academice, legislative, diplomatice, politice, corespondența de afaceri, curriculum vitae, memoriul de activitate, recomandarea, caracterizarea etc. Discursuri orale: comunicatul oficial (televizat), discursul, pledoaria, intervenția, dez baterile oficiale, negocierile, interviul de angajare, alocuțiunea, toastul. CARACTERISTICI: - textele redactate în stil oficial și discursurile specifice respectă normele limbii literare și evidențiază toate calitățile generale ale stilului; - nivelul lexicosemantic se remarcă prin limbajul denotativ, cu enunțuri obiective, impersonale, printro terminologie specifică (adecvată ariilor funcționale: juridică, administrativă, economică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul, notița) ori gnomic (cugetări). În sfera comunicării orale, se folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este puternic individualizat, având o componentă afectivă accentuată; actul de co municare cotidiană reliefează gradul de instrucție, cultura, mediul socioprofesional, trăsături ale personalității locutorilor etc.; - ilustrarea calităților generale ale stilului se realizează în grad diferit, în funcție de factorii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Casa Albă. Printre oaspeți se numărau directorii de la DuPont de Nemours, Sun Oil, Motorola, Marriott, Ford și 20th Century Fox1393. Nixon îl felicită pe liderul român pentru faptul că era primul președinte al României care vizita America. La schimbul de toasturi și cordialități, Nixon arătă că Ceaușescu este șeful unui guvern ce se număra printre puținele din lume care întrețin relații bune cu Uniunea Sovietică și Republica Populară Chineză. Era o observație semnificativă, căci era pentru prima dată cînd Nixon folosea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
despre o posibilă intervenție sovietică, Kremlinul l-a trimis în august pe viceprim- ministrul Mihail Leseciko la București, pentru a liniști spiritele. Cu două luni mai tîrziu, miniștrii Apărării din România și Uniunea Sovietică făceau schimb de delegații militare, iar toasturile închinate în cele două capitale indicau depășirea crizei 1452. Washington și "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România: runda a II-a În același timp, la Washington, hotărîrea lui Nixon din 10 iunie 1971 de a nu se amesteca în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mașini s-a îndreptat, printre mulțimile de privitori ce aclamau, către Piața Scînteii, unde primarul Bucureștiului, Gheorghe Cioară, i-a înmînat lui Ford cheia orașului 1755. În seara aceea, Ceaușescu a organizat un dineu de stat și a amintit, în toastul său, că se împlinesc șase ani din ziua în care România a fost vizitată, pentru prima dată, de un președinte al Statelor Unite 1756. În ziua următoare, cei doi lideri s-au întîlnit la Castelul Peleș din Sinaia și au semnat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acest sens, arătînd încă o dată că el privește aceste drepturi într-un context mai larg, în care sînt incluse dezarmarea, dreptul la muncă și la educație 1936. În seara zilei de 12 aprilie, Carter și Ceaușescu au făcut schimb de toasturi la dineul de stat organizat în cinstea președintelui român. Carter a arătat că ambii lideri sînt capabili să rezolve problema drepturilor omului, "poate prin alte mijloace și în alt ritm...". În toastul său, Ceaușescu a recunoscut importanța drepturilor omului și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aprilie, Carter și Ceaușescu au făcut schimb de toasturi la dineul de stat organizat în cinstea președintelui român. Carter a arătat că ambii lideri sînt capabili să rezolve problema drepturilor omului, "poate prin alte mijloace și în alt ritm...". În toastul său, Ceaușescu a recunoscut importanța drepturilor omului și a arătat că "noi respectăm cu strictețe aceste drepturi și le considerăm sacre dacă pot să spun așa și trebuie să facem tot posibilul pentru afirmarea lor"1937. Nici a doua zi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a lansa rachete cu rază medie de acțiune în Europa de Vest și necesitatea ca cele două țări să coopereze pentru a pune în aplicare acordurile de la Helsinki 2252. La dineul oficial oferit lui Bush în noaptea de 18 septembrie, făcînd un toast, vicepreședintele a subliniat importanța drepturilor omului pentru viitorul relațiilor româno-americane. "A venit și timpul faptelor, nu numai al cuvintelor. Trebuie să colaborăm pentru a ne asigura că idealurile de la Helsinki și Madrid sînt transpuse în practică, mai ales în ceea ce privește drepturile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
altfel, continuitatea imperială dintre țarism și comunism a fost recunoscută și asumată chiar declarativ de Stalin. Un document identificat și valorificat recent de Gheorghe Buzatu, reproduce, în consemnarea de jurnal a lui Gheorghi Dimitrov, cuvintele rostite de Stalin la un toast din 7 noiembrie 1937, la prânzul oferit de K.E. Voroșilov, după paradă: "Vreau să vă spun câteva cuvinte, poate nu nimerite pentru o sărbătoare. Țarii ruși au făcut multe lucruri rele. Ei au jefuit și au înrobit poporul. Ei au
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
5); bea (4); colaci (4); genunchi (4); la icoane (4); mătănii (4); preot (4); sfînt (4); bani (3); cinste (3); crede (3); dărui (3); în genunchi (3); idol (3); la icoană (3); niciodată (3); slavă (3); slăvi (3); supunere (3); toast (3); vin (3); zeu (3); adînc (2); altar (2); aplecăciune (2); ateu (2); creștinism (2); datorie (2); dedica (2); divinitate (2); dorință (2); lui Dumnezeu (2); în față (2); înțelepciune (2); jertfă (2); lăuda (2); mama (2); nuntă (2); obicei
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
circulara, nota, referatul, procesulverbal, formularele tipizate, chitanța, bonul; documentele academice, legislative, diplomatice, politice, corespondența de afaceri, curriculum vitae, memoriul de activitate, recomandarea, caracterizarea etc. Discursuri orale: comunicatul oficial (televizat), discursul, pledoaria, intervenția, dez baterile oficiale, negocierile, interviul de angajare, alocuțiunea, toastul. CARACTERISTICI: - textele redactate în stil oficial și discursurile specifice respectă normele limbii literare și evidențiază toate calitățile generale ale stilului; - nivelul lexicosemantic se remarcă prin limbajul denotativ, cu enunțuri obiective, impersonale, printro terminologie specifică (adecvată ariilor funcționale: juridică, administrativă, economică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul, notița) ori gnomic (cugetări). În sfera comunicării orale, se folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este puternic individualizat, având o componentă afectivă accentuată; actul de co municare cotidiană reliefează gradul de instrucție, cultura, mediul socioprofesional, trăsături ale personalității locutorilor etc.; - ilustrarea calităților generale ale stilului se realizează în grad diferit, în funcție de factorii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la includerea sa, în 1982, în volumul Penguin Book of Contemporary British Poetry/ Antologia Penguin de poezie britanică actuală. A protestat sonor, scriind cîteva versuri elocvente: "Be advised, my passport's green/No glass of ours was ever raised to toast the Queen" (într-o traducere rapidă: "Pașaportu-mi este verde, o voi spune răspicat/ Niciunul dintre-ai noștri, în cinstea Reginei, n-a băut vreodat'"). În mod cert, Seamus Heaney a vrut să fie crezut pe cuvînt. Bibliografie Seamus Heaney Țara
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
îl prezintă celor prezenți. Rudele le îmbrățișează pe tânăra mamă și pe nașă; intimii le sărută mâna. Nașa era demna bunică pe care am văzut-o la căsătorie. O gustare abundentă e servită, vinul de Champagne umple paharele; se fac toasturi pentru destinul fericit al nou-născutului. Tinere fete între doisprezece și paisprezece ani prind la corsetul doamnelor și la butoniera domnilor o medalie comemorativă din aur și argint aurit, agățată printr-o panglică roz sau de albastrul cerului; e o dărnicie
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]