612 matches
-
mai importante periodice ale vremii - „Adevărul literar și artistic”, „Dimineața”, „Rampa”, „Universul literar”, „Viața literară”, „Furnica”, „Universul”, „Vremea”, „Bilete de papagal”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „România literară” și la multe altele. Articolele sale, semnate uneori și G. B., Ghiță Toboșarul, R. Porter, sunt expresia unei atitudini morale și civice, un amestec de constatare și satiră, de seriozitate și glumă. Publicistul se arată mereu alarmat de perspectiva sumbră a civilizației, se simte agresat de politicianism. Stilul este cel al unui virtuoz
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
din „lemn natural de cireș“, cum Îi place lui Milton să spună, precum copăcelul pe care l-a doborât George Washington. Îndreptați-vă atenția asupra tapetului cu motivul Războiului de Independență. Un model care se repetă, Înfățișând faimosul trio de toboșar, flautist și bătrân șchiop. De-a lungul primilor mei ani din viață, aceste siluete Însângerate au mărșăluit prin dormitorul părinților mei, când dispărând după o masă de toaletă „Monticello“, când ivindu-se de după o oglindă „Mount Vernon“ sau nemaiavând uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu am habar (părerea lui!). O spune el (tipul este atât de plin de fumuri, încât ar vrea să scriu cuvântul, el, cu E mare dar nu vreau numai așa, de-al naibii), care este nu numai tobă, ci și toboșar la toate ălea. Și ca să fie clar mi-a adăugat o listă detaliată care sunt „sectoarele” în care nu ar trebui să mă bag, fiindcă el le cunoaște atât de bine, încât cu intervenția mea aș putea violenta, la modul
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mînă albă și nu i-am sesizat tremurul paharului pe tavă. Cred că mai degrabă eu eram cel care tremuram. Degetul mare pe care l-am proptit de marginea mesei, Încercînd să mă stăpînesc, se zgîlția precum Încheietura mîinii unui toboșar care Încerca să-și diminueze bătăile pentru a obține un pseudoefect melancolic. De necrezut! Forța de explozie este direct proporțională cu aceea de compresie. Ei bine, chiar o să Încerc să o cuceresc. Și dacă voi părăsi localul, lumea mea va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
să stau de vorbă despre acest lucru cu stăpânul lui. N-a fost nevoie să aștept prea mult pentru a-mi da seama de motivul unei asemenea agitații. Dinspre strada Saliba sosea într-adevăr un detașament de soldați, precedat de toboșari și de purtători de făclii. În mijlocul trupei se târa un individ cu bustul gol, cu mâinile întinse în față, legate cu o funie de care trăgea un om călare. Cineva citea o proclamație care spunea că omul, un servitor acuzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
care ei nu îi pot suporta, definind și mimând înțelesul cuvântului insuportabil. Ai observat ce tare vorbesc oamenii prin snackbaruri și la cinema, cum mai dârdâie scândurile din fundul grădinilor din cauza tinerelor talente lipsite de orice brumă de talent, a toboșarilor, a suflătorilor de doi bani, a tranzistoarelor date unul mai tare decât celălalt, ai observat modul în care vezi și auzi blestemele și limbajul mâinilor legate de marile drame sexuale prin stații, pe sub turmentatele cârciumi, veteranii se zvârcolesc pe notele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ai când nu ți-l spovedești. Parcă duci toată jalea și păcatele Lumii în tine. Știi tu, frate Simioane, cum doare sufletul? Inima cum doare dacă... De-asta și cânt la tobă. El m-a învățat. A făcut războiul ca toboșar la drapel. A mers până la Berlin cântând din tobă. Cânt și eu și atunci discut cu el și mă spovedesc de toate care le fac și nu am cui să le spun. Îl dojenesc, de ce m-ai trimis, tată al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cu gluma și-ai sărit calul. Danny îl dădu cu cotul la o parte pe mulatru și își croi drum spre scenă prin mulțimea de la ora cinei. Sultanii văzură că vine și schimbară priviri între ei. Miroseau polițiștii; erau experimentați. Toboșarul încetă să-și mai aranjeze sculele. Trompetistul se dădu înapoi, postându-se lângă cortina care dădea în culise. Saxofonistul încetă să-și mai verifice muștiucul, rămânând locului. Danny urcă pe cortină, clipind des din cauza reflectorului puternic. Mirosi că saxofonistul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mai verifice muștiucul, rămânând locului. Danny urcă pe cortină, clipind des din cauza reflectorului puternic. Mirosi că saxofonistul e șeful lor și optă pentru o abordare diplomatică. Interogatoriul era urmărit de întreaga audiență. — Sunt de la Șerif. E vorba de Marty Goines. Toboșarul îi răspunse: — Marty e curat. Tocmai a fost la dezintoxicare. O idee: era posibil ca un fost pușcăriaș să-și apere tovarășul. — Nu știam că se droghează. Saxofonistul pufni: — Doar câțiva ani, da’ s-a dezintoxicat. — Unde? — La Lex. Lexington
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
poată cuprinde pe toți trei dintr-o singură privire. Marty a mierlit-o azi-noapte. Cred c-a fost luat de aici chiar după numărul vostru de la miezul nopții. Trei reacții curate: trompetistul speriat - probabil se temea de polițiști în general, toboșarul tremurând, saxofonistul șocat, dar revenind în forță: — Toți avem alibiuri, dacă nu știi cumva. Danny se gândi: Odihnește-te în pace, Martin Mitchell Goines. — Știu asta, așa că hai s-o luăm metodic. Știți cumva dacă Marty avea vreun dușman? Probleme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
deja, căci era o operă celebră și versurile erau cunoscute. Sărmanul om a încercat să se salveze jonglând cu silabele cuvântului. A tras de voce și a menținut sunetul final până când a rămas complet fără suflu. Orchestra era nedumerită, iar toboșarii loveau instrumentele pentru a acoperi greșeala. Apoi însă, Chen Yi-chew s-a dovedit a fi un veteran al scenei - a inventat pe loc un vers, care înlocuia „oaia care se trezește în gura leului“ cu „peștele care ajunge în plasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
soția lui, dîndu-și seama de ce venise și ce face el acolo, ar fi strigat la el scoasă din sărite: "Treci încoace și ține-mi capul, idiotule!" În cartea sa cea mai bună, Toboșarul, apar astfel de scene descrise minuțios. Acest toboșar e un pitic a cărui mamă nu l-a conceput cu soțul, ci cu amantul. Soțul, un viitor S.S., având bănuieli, l-a lăsat pe copil să cadă pe scara unei pivnițe, uitând intenționat chepengul deschis. Copilul pățește ceva la
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
o mamă e mai atentă la bani decât un tată cu gărgăuni), Günther Grass va refuza acest premiu. Un singur lucru însă e necesar ca acest eveniment să aibă loc. Günther Grass să nu mai scrie romane de valoare îndoielnică (Toboșarul îi ajunge) și miracolul economic al țării sale să nu se stingă. Fiindcă atunci din ce s-ar mai alimenta dezamăgirea sa și a colegilor săi, cetățeni care scriu? Ar fi atunci siliți să devină cetățeni care rabdă, motiv care
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
rostea cuvintele imnului, Însă În urma celorlalți, ca un ecou straniu: „...sub pașii noștri grei... Între timp ceilalți petrecăreți au Început și ei să fluture steaguri și eșarfe de la ferestrele mașinilor lor, pe când se alăturau veseli cântecului. Din când În când toboșarul se oprea și Își folosea bățul ca să deseneze În aer șerpi imaginari Înspre trecătorii și vânzătorii ambulanți de pe trotuar, de parcă Îi dirija pe toți, orchestrând Întreaga larmă a orașului. După ce s-a terminat prima jumătate a cântecului s-a iscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
sfântă, au găsit un diavol, au găsit sfânta treime, au găsit soldați și militari de toate gradele, au găsit un scafandru și un patinator, au văzut niște santinele și un lemnar, au văzut un cizmar cu ochelari, au găsit un toboșar și un gornist, au găsit o bătrână cu palton și fular, au găsit un bătrân cu pipă, au găsit o veneră și un apolo, au găsit un domn cu joben, au găsit un episcop cu mitră, au găsit o cariatidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
lumină și coloană de voci în adorare.) ARTUR, OSÎNDITUL Mascaradă în trei acte Ca să prepari un sos de iepure, ai nevoie de iepure; ca să crezi în Dumnezeu, ai nevoie de un Dumnezeu. Stavroghin Personaje: ARTUR GARDIANUL CĂLĂUL COLONELUL GUFI GUVERNATORUL TOBOȘARI, TROMPEȚI ACTUL I O încăpere amintind de sălile medievale de arme. Ideea că de foarte multă vreme nimeni n-a mai intrat, și nimeni n-a mai ieșit. Două personaje dau târcoale pe dinafară. Cu eforturile reunite încearcă să forțeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ia scrie acolo... Grubi călăul a uitat un cap în coș acum zece ani. CĂLĂUL (Pierdut.): L-o fi pus cineva... Am dușmani... Vă rog... ARTUR (Neînduplecat.): Nimic! Scrie mai departe! Vreau covor roșu! Vreau preot! Vreau cămașă albă, vreau toboșari! Vreau! Vreau! Vreau! GARDIANUL: Să pun și panglică neagră din mătase naturală pentru ochi? ARTUR: Pune!... Nu voi ceda nici un pas, nu voi renunța la nici un cuvânt! GARDIANUL: Nu... ARTUR: Dă-mi să semnez! CĂLĂUL (Dureros.): Nuuu... ARTUR: Sigur! Scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
plec eu... Eu vreau să mor cum se cuvine... GARDIANUL: Cară-te! Ne-ai întors mațele pe dos. COLONELUL: Porcule! Îți dăm viața! Ești liber! ARTUR: Eu vreau covor roși. GARDIANUL: Îl omor! Îl strâng de gât! ARTUR: Vreau doi toboșari! Vreau doi trompeți! N-o să scăpați de mine niciodată! COLONELUL: Omule, nu pricepi? Ești un om liber! Du-te pe câmp, du-te să vezi iarba. ARTUR: Minți! Toți mințiți! Sunteți atât de fricoși și de lași, încât v-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
atât de fricoși și de lași, încât v-ați sfătuit să-mi dați drumul. Mi s-a mai întâmplat... Peste tot e la fel. CĂLĂUL: E nebun! COLONELUL (Ultim efort.): Vrei bani? Spune-ne ce vrei și-ți dăm. ARTUR: Toboșari! Covor! Trompeți! GUFI: Ieși afară! ARTUR: Cum? GUFI: Afară! Așteaptă afară! Te chemăm noi... ARTUR: În ploaie? GUFI (Urlă.): Afarăăă! (Pauză; cei patru își aprind câte o țigară; tăcere; ARTUR așteaptă în ploaie.) COLONELUL: Ce facem? GARDIANUL: Dac-am găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ți-ajunge? GUVERNATORUL: Ajunge pentru câțiva ani. ARTUR: Ai citit-o? GUVERNATORUL: N-am citit-o. ARTUR: Ți-o citesc eu. GUVERNATORUL: Lasă, mai bine spune pe scurt. Ce vrei de fapt? ARTUR (Repede.): Un covor roșu, doi trompeți, doi toboșari, un mic eșafod, o coadă nouă la secure. GUVERNATORUL: Nu pot! ARTUR: Le vreau! GUVERNATORUL: N-am! ARTUR: Nu mă interesează! GUVERNATORUL: Acum îmi dau seama. Nu ești nebun. Ești prost. ARTUR: Vreau și baldachin. GUVERNATORUL: Ne sugi sângele, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
vezi că nu mai poți deosebi calul de iarbă și pasărea de aer? Ești orb? Nu vezi că eu, de fapt, nici măcar nu-ți vorbesc, ci te împroșc doar cu mărgele verzi de salivă care-ți curg pe față? ARTUR: Toboșar, covor, trompeți! GUVERNATORUL (Îl privește lung pe ARTUR; apoi se apropie de cei patru; îi privește în ochi.) Ce stați? N-ați auzit? ARTUR: Toboșar, covor, trompeți! GUVERNATORUL: Toboșar, covor, trompeți! (Se trece la o improvizație grosolană; fiecare aduce câte ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ci te împroșc doar cu mărgele verzi de salivă care-ți curg pe față? ARTUR: Toboșar, covor, trompeți! GUVERNATORUL (Îl privește lung pe ARTUR; apoi se apropie de cei patru; îi privește în ochi.) Ce stați? N-ați auzit? ARTUR: Toboșar, covor, trompeți! GUVERNATORUL: Toboșar, covor, trompeți! (Se trece la o improvizație grosolană; fiecare aduce câte ceva; un simulacru de covor, un simulacru de trompetă, un simulacru de toboșar; se improvizează un eșafod, se agață ornamentații jalnice din batistele celor prezenți; toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cu mărgele verzi de salivă care-ți curg pe față? ARTUR: Toboșar, covor, trompeți! GUVERNATORUL (Îl privește lung pe ARTUR; apoi se apropie de cei patru; îi privește în ochi.) Ce stați? N-ați auzit? ARTUR: Toboșar, covor, trompeți! GUVERNATORUL: Toboșar, covor, trompeți! (Se trece la o improvizație grosolană; fiecare aduce câte ceva; un simulacru de covor, un simulacru de trompetă, un simulacru de toboșar; se improvizează un eșafod, se agață ornamentații jalnice din batistele celor prezenți; toate obiectele dorite de ARTUR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
de cei patru; îi privește în ochi.) Ce stați? N-ați auzit? ARTUR: Toboșar, covor, trompeți! GUVERNATORUL: Toboșar, covor, trompeți! (Se trece la o improvizație grosolană; fiecare aduce câte ceva; un simulacru de covor, un simulacru de trompetă, un simulacru de toboșar; se improvizează un eșafod, se agață ornamentații jalnice din batistele celor prezenți; toate obiectele dorite de ARTUR au apărut, dar la limita de jos a valorii lor.) GUVERNATORUL (Către ARTUR.): Spune-ți ultima dorință! (ARTUR tace; se apropie de GUVERNATOR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
FETIȘCANĂ) MAMA RECRUTUL I, RECRUTUL II, RECRUTUL III, RECRUTUL IV, RECRUTUL V etc. MAJORDOMUL VIZITATORUL MARAT UN POLIȚIST UN MAȘINIST MAESTRUL DE CEREMONII Alți mașiniști, sufleori, plasatoare, garderobiere, orchestranți, Danton, Robiespierre, regele, purtători de cocarde, lachei, arlechini, dansatori, bufoni, trompetiști, toboșari, măști, figuri, spectatori, lume, lume, lume, păsări. Regizorul poate renunța la unele personaje. Regizorul poate compune personaje noi. Regizorul poate înlocui orice replică și poate renunța la orice replică. Regizorul poate renunța la spiritul piesei întrucât acesta se află în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]