243 matches
-
vreo două luni. Brânzeturile sunt diferite, condimentele sunt altele. Ei folosesc mult oregano, busuioc, rozmarin, salvie, în schimb n-au mărar. Nu mănâncă ceapă sau usturoi, folosesc doar foarte puțin în mâncare. Nu fac mân căruri cu sos, cum e tocănița la noi. Am mâncat câte ceva din bucătăria siciliană, ei se apropie mai mult de noi pentru că folosesc multe legume și gătesc rețete cu sos. Dar sunt dife rențe mari, de exemplu, la rețeta noastră de zacuscă de vinete ei adaugă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
mă uit la ceas ca și cum ar trebui să plec la muncă repede repede. Mergeam la piața plină de verdețuri proaspete, cumpăram de toate, mă întorceam și până la prânz găteam 3-4 feluri de mâncare, să fie toată săptămâna. Ciorbă de vită, tocăniță, friptură cu sos... La masă priveam cu drag cum mănâncă fetele mele și capătă culoare în obraji. Cum să-ți explic... Mamele din România muncesc de dimineață până seară; copiii, singuri acasă, nu-și încălzesc mereu mâncarea, sau poate n-
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
puii mei - mi-e dor să zic: „fă-i și tu mamei o cafea” - mi-e dor să fac cumpărături, să decid singură ce să gătesc - mi-e dor de Băsescu - mi-e dor de revistele culinare cu rețete de tocănițe și gogoși - mi-e dor să am măcar o zi în care să nu mă trezesc după ceas - mi-e dor să muncesc normal, să nu mai simt că-s doar aia care spală farfuriile murdare - mi-e dor să
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
oferta. Deși Gård se îndoiește, subs. sunt convins că intrăm în conflict cu organizațiile de profil, armata e un client prea important. Dar statul s-ar putea dota cu un depozit propriu, ca să spunem așa. Prânzul la popota din Fårösund: tocăniță de ficat prăjit, bere Hansa. După prânz helicopter spre Roma1. Veche bază aeriană în timpul războiului. Comandorul helicopterului încartiruit acolo. Povestește că era să se prăbușească chiar peste ruinele mănăstirii cu un J 22. Probleme cu motorul la pornire. Gård și
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
cartofi fierți, 3 linguri de smântână, 100 ml de lapte, 3 căței de usturoi, brânză, verdețuri și sare, care se bat cu mixerul, apoi se dau la cuptor timp de 10 minute. Se pun în vas uns cu margarină Rama. TOCĂNIȚĂ DE VIȚEL CU CASTRAVEȚI 1 kg carne de vițel tăiată cubulețe și 2 cepe tocate, le călim într-o cratiță cu 50 ml de ulei, apoi stingem cu o cană de supă și lăsăm să 1/2 de oră. 1
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
care se rulează și se dau prin ou bătut și făină de grâu. Se prăjesc în untură până se rumenesc ca gogoșile. Se ornează pe platou cu 2 fierte și tot felul de zarzavat și se servesc la masă flambate. TOCĂNIȚĂ PICANTĂ 1 kg carne de porc, degresată și tăiată bucățele, 4-5 cepe tocate mărunt, 75 ml ulei, 2 linguri de sos picant, sare, piper și delicat. Punem în cratiță uleiul, ceapa și carnea, lăsăm la călit până scade sucul de la
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
căprioară, sos de smântână. Fasonăm carnea și mușchiulețul, tăiem medalioane pe care le sărăm, condimentăm și le legăm cu ață pe mijloc, apoi le prăjim în unt pe ambele părți. Din restul de carne care rămâne de la fasonare facem o tocăniță scăzută cu ceapă și vin roșu. La urmă, adăugăm smântână, foi de dafin și piper. Ciupercile le călim în unt, ceapă tocată fin și puțin usturoi. Țelina o fierbem în apă cu sare, apoi cu mixerul facem un piuré. Varza
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
farfurie 3 medalioane, lângă ele punem ciuperci, peste care punem câte o pălărie de ciuperci și dăm la cuptorul încins timp de cincisprezece minute, apoi scoatem și turnăm piuré-ul de țelină, salata de varză și câte o roșie umplută cu tocăniță de carne. MEDALION DE MISTREȚ 1,6 kg carne de mistreț tocată, 600 g slănină, o căpățână de usturoi, o țelină, 2 morcovi, 2 fire de cimbru, un vârf de cuțit de busuioc, 1 kg ciuperci rumenite în unt, 200
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
dafin, sare, piper; călim puțin, apoi adăugăm apă și lăsăm să fiarbă timp de o oră și jumătate. După ce a fiert, adăugăm vinul, boiaua, menta, cimbrul și bulionul, după care lăsăm să mai dea câteva clocote, după care este gata. TOCĂNIȚĂ DE MIEL CU CIULAMA LA CUPTOR 2 kg carne de miel, 2 cepe, 1 pahar de ulei, 50 g zahăr, 1 ou, 1 pahar de bulion, 100 g unt, 200 g lapte, piper, sare, mentă tocată fin, coriandru, 100 g
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și se dă un clocot, apoi punem peste cartofi un sos din untul topit stins cu lapte amestecat cu oul și trei linguri de făină albă, sare și piper. Ungem o tavă cu unt și o tapetăm cu pesmet, amestecăm tocănița cu cartofi și cu 2 căței de usturoi cu sosul alb, turnăm în tavă, presărăm cașcavalul deasupra și dăm la cuptor. După această mâncare gustoasă, se bea un vin negru și tămâios. TOCHITURĂ LA CUPTOR Doi cartofi fierți, o mămăligă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
tigaie 150 ml de ulei la încins, luăm câte o bucată de soia, o dăm prin făină de grâu, apoi prin maia și o punem la prăjit pe ambele părți. Se servesc cu piuré de cartofi și mujdei de usturoi. TOCĂNIȚĂ DE FASOLE 500 gr. de fasole fierte, un ardei, un gogoșar, 2 cepe, un morcov ras, 2 linguri de pastă de tomate sau 3-4 roșii, 2 foi de dafin, sare, piper, delicat, după gust, 100 ml de ulei. Punem în
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de copt, sare Se frământă toate la un loc, iar cu mâna unsă cu ulei modelăm crochetele și le prăjim în ulei pe ambele părți. Se servesc cu smântână și zahăr, cu lapte acru, la bere, ca și garnitură la tocănițe din carne cu sos, la gulaș. CRUTOANE DIN PÂINE 500 g felii de franzelă albă, tăiate cubulețe mărunte, le punem într-o tavă unsă cu unt sau ulei și le dăm la cuptorul cald să stea să se usuce încet
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
zarzavat, până c e umplea oala. Apoi o băga în jăratic, aștepta fierberea înăbușită a ceea ce era acolo - cred că mama mai punea și ceva condimente, că prea bună ieșea mâncarea pregătită de dânsa - operație care se termina cu o tocăniță care av ea un gust bun, în măsură să ne astâmpere foamea, oricât de mare ar fi fost. Discuție serioasă cu mama Nu pot trece ușor peste anii copilăriei, frumoși în multe , dar și aspri în toate. Poate mă repet
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
care între timp a apărut nu știu de unde, bine că nu m-a văzut ce am făcut, că zeama bureților dă gustul preparatelor sale, curăță restul bureților, îi toacă șiăi pune în oala de schijă cu buruienele necesare ca să iasă tocănița așa cum numai ea știe să o pregătească, să te lingi pe bot, nu alta, când o mănânci. Și cum mama are treabă destulă, nu-i dă mâna de vorbe, gândurile îmi zburdă haotic. Altădată, pe vremea culesului fructelor din grădină
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
atârnau pe haine, legam buturuga de un copac, îmi scote am traista de la gât și alergam în pădure. Să culeg bureți. Mergeam unde găseam rășcovi, pânișoare, sbârciogi, urechea babei sau hribi din care mama, acasă, deși era iarnă, făcea o tocăniță tare gustoasă, mâncată cu poftă, de-mi lingeam degetele, după cum am mai spus într-un alt loc al povestirilor mele. Când plita de la sobă era fierbinte, așezam rășcovii sau pânișoarele pe plită, pândeam până bureții lăsau un fel de zeamă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mori din zonă, în schimbul puținului mălai, care niciodată nu ne ajungea mult timp. Erau zile când împreună cu tata eram în căutare de scoici de baltă de pe lângă malurile mâloase a brațului Borcea (un braț al Dunării). Când reușeam, mama prepara o tocăniță gustoasă și hrănitoare. Alteori mergeam pe câmp și strângeam semințe de bumbac rămase după recoltat (greu de crezut că erau și hrănitoare), din care făceam niște turte, dar erau și zile când nu era nimic de pus pe masă. Din
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
urmau, la rând, tocana „națională“, din mușchi de văcuță sau piept de purcel, cum și tocana sârbească de berbec, cu roșii și cu ardei grași; sau cea de rinichi și cu mămă liguță alături, de recomandat la toate tocanele; sau tocănița de primăvară cu măruntaie de pui sau miel, sau cea dobrogeană din cinghirul mielului cu ficații și bojogii tăiați mărunt, cu ceapă verde, pătrunjel și mărar proaspăt; apoi cartofii cu carne, simplă, s-ar părea, dar de o dificilă formulă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mâncat. Mami, și ea, nu concepe un prânz care să se cheme cu adevărat prânz fără rinoglucide pentru gust și miros. Totuși, sâmbăta și duminica, adică în zilele în care se adună în jurul mesei toată familia, iar tanti Mărioara prepară tocănița ei preferată, din purcel randamentizat cu excremente de pui de la avicolele ecologizate cu făină de pește, copiii fac cele mai multe nazuri. „Eh, copiii din ziua de azi - zice bunica -, nu știi ce bunătăți să le mai dai și ei strâmbă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fiindcă înainte de căsătorie se chema Ciocârdeu, dar o avea -, ei bine, domnul Gușatu a intrat glonț în hala de carne și și-a cumpărat trei kile de berbecuț. La ora șase fix, domnul Gușatu s-a apucat de gătit o tocăniță mare de berbecuț, cu sentimentul primei victorii importante în contextul luptei întregii umanități pofticioase și nechibzuite cu obezitatea. Domnului Gușatu nu-i plăcea ceapa; totuși, ceapa îi părea acum că are un miros ațâțător, de subsuoară tânără de femeie. Domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
berbecuț, cu sentimentul primei victorii importante în contextul luptei întregii umanități pofticioase și nechibzuite cu obezitatea. Domnului Gușatu nu-i plăcea ceapa; totuși, ceapa îi părea acum că are un miros ațâțător, de subsuoară tânără de femeie. Domnul Gușatu gătea tocăniță de berbec pentru ziua următoare, cu sentimentul condamnatului la foame veșnică. Oare avea să mai apuce ziua de mâine? Oare n-avea să-l doboare aceea foame stihinică, despre care vorbeau toți colegii care avuseseră tăria sufletească să înceapă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
făcut-o ca un învingător. Or, învingătorii, se știe, n-au somn. De bucuros ce era că-și verificase caracterul, domnul Gușatu, care n-avea gușă, s-a dus în bucătărie și a gustat de câteva ori din marea sa tocăniță de berbec. Când gustă din oală un înfometat, oala se golește cât ai zice cuvântul tocană. În jumătate de oră, din tocana de trei kile n-au mai rămas decât niște oase. Totuși, domnul Gușatu s-a dus la culcare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și cu mămăligă rece. Pe urmă le-a vorbit despre prea cunoscutele Ghebe (Armillaria mellea) care pot fi găsite și în pădure ca și în iarbă, în buchete de familie, din care se poate pregăti cea mai gustoasă și hrănitoare tocăniță. Zbârciogul (Marchella esculenta), foarte sățios, ca și Pâinișoara (Russula virescens), voluminoasă. Cu câteva bucăți se poate pregăti un prânz pentru trei, patru persoane. Pâinișoara ca și Râșcovul (Lactarius deliciosus) se pregătește tot pe jar sau pe plită cu brânză de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prânz pentru trei, patru persoane. Pâinișoara ca și Râșcovul (Lactarius deliciosus) se pregătește tot pe jar sau pe plită cu brânză de burduf. Din Hribi (Boletis edulis) se pot pregăti în aceeași măsură o mâncărică cu legume, ca și o tocăniță sau o ciorbiță bine dreasă cu ou și cu smântână și cu sare de lămâie, după cum foarte bine se poate pregăti ca garnitură la un escalop de purcel. Buretele șerpesc (Lepiota procera), din frumoasa lui pălărie se poate pregăti cel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
atât de mult, mai mult decât orice alt lucru... Timpul curgea implacbil și ei nu-i era deloc ușor să ia o hotărâre. Vroia să-i mai răspundă la unele întrebări chiar dacă el îi aruncase cu pulpa de pui din tocăniță pe bluza ei galbenă brodată. Și Carlina reîncepu cu calm:Îți dai seama că noi doi nu am mers niciodată pe același drum? - Fiecare om are câte o vină, și noi avem.Atunci? - Atunci ce? - Să ne căutăm fiecare de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
să se pensioneze forțat, să primească ajutor de șomaj, iar alții luau puterea țării în mâini. Tranziția era de durată și foarte grea. La un moment dat, Carlina ridică un capac de pe o oală și zise: - Cred că-i gata tocănița asta. Hai să mâncăm. Nicky înfipse cu plăcere furculița în ea mestecând repede. - E grozavă, iar carnea de pui e moale și foarte gustoasă. - E bună, zici? Dar de o murătură la ea ce spui? - Nu mai am cuvinte. Mulțumesc
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]