2,360 matches
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Nefiind specialist în problemele religiei și nici măcar un credincios, fără a căuta, dar și fără a ocoli tomurile tratând atât chestiuni teologice, dar și pe cele referitoare la administrarea bisericii și a credibilității ei în societate, descopăr cu oarecare surpriză cartea Oamenii, Biserica, Țara. Creștinismul ca provocare socială a cardinalului Christoph von Schönborn, primat al Austriei. Dacă voi
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
femeie de serviciu în haremul unui sultan; (prin extensie) cadînă". Această definiție destul de discutabilă se regăsește în exact aceeași formă în Dicționarul limbii române literare contemporane, III (DLRLC, 1957), în Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), în Dicționarul limbii române, tomul VII, Litera O (DLR, 1969), în ambele ediții ale Dicționarului explicativ (DEX, 1975, 1996) ș.a.m.d.; ea pare să demonstreze riscurile conciziei exagerate, mai ales cînd se asociază cu neglijarea conotațiilor specifice ale unor cuvinte și expresii. Dacă reacția
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
1974, pentru care odalisca e o "sclavă în serviciul haremului unui sultan; cadînă". Corectă în esență, dar de un efect destul de comic prin opțiunile sale lexicale e și formularea mai veche din dicționarul lui Laurian și Massim (Dicționariul limbei române, tom II, fasc. 7, 1874), în care odalisca era o "muiere în serviciul surorilor, fiielor și muierilor sultanului; și muiere destinată la plăcerile sultanului".(Pentru a nu cădea în efectul pitoresc ieftin al reproducerii unui sistem ortografic latinist, care maschează de
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
unele exemple contemporane sfera acțiunilor de intensificat e mult extinsă: "Nici un ziarist nu are voie să pătrundă fără o percheziție la cataramă" (Fraierul român, 14, 1991, 7). Pentru construcția la cataramă, dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (Dicționarul limbii române, tomul I, partea a II-a: C, 1940) oferea definiția "strîns tare, strașnic, extrem de", pe care o ilustra prin citate nu numai despre prieteșug, ci și despre bătaie sau beție. între construcțiile mai puțin așteptate azi găsim, de pildă: "Bea la
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
frecvente expresii de subliniere a intensității mi se pare a fi, în momentul de față, la sînge; față de cele citate la început, ea este specializată pentru acțiuni severe, în special de supraveghere și control. Evoluția semantică e sugerată în DLR (tomul X, partea a 3-a, 1990) prin legătura cu locuțiunea pînă la sînge - "pînă cînd țîșnește sîngele; prin extensie foarte tare, foarte mult"; acțiunile verbelor de bază determinate de această locuțiune sînt de tip violent: bătăi, pișcături, mușcături. Explicația etimologică
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
viață pe care o aduce cu sine fiecare pagină. Începând chiar cu coperta care poartă o fotografie sugestivă (realizată de Mihai Oroveanu) a unei bărbi neptuniene și a unei guri abisale, continuând, la nivelul impresiilor exterioare, cu dimensiunile nesățioase ale tomului, iar la o eventuală răsfoire cu diversitatea orgiastică a informației, cu memoria exactă și afectuoasă a întâmplărilor și a împrejurărilor și cu o imaginație fără teamă și slobodă pe cât se poate, autorul este fără dubii un Pantagruel al zilelor noastre
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
carte interesantă în măsura în care autorul ei, tînărul universitar Lester Faigley, ridică o problemă importantă pentru societatea americană, dar valabilă, sub aspect teoretic, pentru oricine e preocupat de dinamica tendințelor contemporane de gîndire și a felului în care influențează ele nu doar tomuri sortite rafturilor și prafului într-o bibliotecă, ci și viața reală, de zi cu zi. Problema este următoarea: care este relația dintre conceptele și metodologiile postmoderniste și un domeniu disciplinar relativ nou, încă fără un echivalent european, așa-numita "compoziție
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
interlop al cuvîntului - marfa fiind în primul rînd obiectul jafurilor, al traficului ilicit, al proxenetismului. Evoluția poate însă fi explicată și direct din sensurile ironice și figurate pe care cuvîntul le are mai de mult (în Dicționarul limbii române - DLR, tomul, Litera M, 1965-1968, sînt înregistrate mai multe; de exemplu marfă bună "se spune, depreciativ, despre un om șmecher sau imoral"). Oricum, evoluția semantică - explicabilă poate și prin elipsă (din marfă bună) - e marcată de obicei de o intonație specifică, exclamativă
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
aș vrea să mă opresc în continuare, cu cîteva observații. În DEX (1996), sensul care ne interesează este definit în mod absolut identic în tratarea cuvintelor maică și măicuță: "călugăriță; termen cu care cineva se adresează unei călugărițe". În DLR, tomul VI, litera M (1965-1968), primele atestări pentru maică și măicuță sînt destul de tîrzii (pentru ambele, primul autor citat e Creangă); exemplificări mai vechi apar la monahie - termenul "tehnic" folosit de exemplu în Manualul de pravilă bisericească (1851): "Monahul sau monahia
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
se ocupă de foarte multă vreme de poetul Bacăului, a izbutit, în vremurile grele de astăzi, să editeze o foarte bună revistă Sinteze, scrisă, în bună măsură, de d-sa. De astă dată ne propune o lucrare (numai primul ei tom) nu despre lirica poetului ci, cum promite de mult, o biografie. Este, de fapt, această carte intitulată cam anodin Dosarul Bacovia (I), o viață a poetului, în toată cuprinderea ei de timpuriu nevrozată. Indiferent de chestiune, ne avertizează autorul în
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
rărunchii de milă "a-i fi foarte milă" etc.). De fapt, cuvîntul are și un înțeles mai larg, dar nu foarte depărtat de cel primar: "adîncul trupului omenesc considerat ca centru al forței, al sensibilității etc." (Dicționarul limbii române, DLR, tomul IX, 1975). Acest sens apare cu claritate în construcțiile care exprimă intensitatea, forța unei stări sau a unei acțiuni fiziologice: din rărunchi, pînă-n rărunchi, pînă în fundul rărunchilor. în citatele din DLR, sintagmele cu sens intensiv determină verbe ca a se
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
s-a străduit să verifice toate citațiile din folclorul reprodus de autor. A ieșit o ediție monumentală, de referință, cum sînt, din păcate, azi tot mai puține. A optat, pentru reeditare, nu prin adunarea celor trei monografii într-un singur tom masiv, ci pentru soluția editării lor pe volume distincte, așa cum le-a publicat, la vremea sa, și autorul. Poate că e mai bine și mai potrivit. Dar, oricum, trebuie așezate împreună și păstrate ca un dar de preț. Îndemnat și
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
penumbră, deși, în 1970-1971, același bun coleg Al. Săndulescu face să apară, în colecția "Scriitori Români", o masivă ediție critică în două volume. S-a mai scris, cînd și cînd, de condeie autorizate, despre opera lui Topârceanu, mai ales în tomuri de istorie a literaturii. La sfîrșitul anului 1999, dl. Liviu Grăsoiu recidivează, publicînd un studiu de mică dimensiune G. Topârceanu sau Chiriașul grăbit al literaturii române. E o surpriză pentru autor, pe care îl știam afundat în opera lui Voiculescu
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
am citat. E vorba de construcția reflexiv-impersonală a verbului a face - "se făcea că": la imperfect; aceasta e o marcă inconfundabilă a relatării de vise. E înregistrată de altfel ca atare în dicționarul academic al lui Pușcariu (Dicționarul limbii române, tomul II, partea I, F-I, 1934), cu explicația "a se ivi, a se arăta, a se desfășura înaintea ochilor cuiva" / "despre viziuni, arătări, visuri etc.", situația din română fiind întărită prin citarea unor paralele balcanice: din aromână ("s'fățea că
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
1988, în care se răsfrînge și experiența timpurie a frecventelor plimbări, în timpul copilăriei și adolescenței, prin cimitirul din marginea Constanței: "Vizitele în cimitir mi se însoțeau de amintirea mamei, dar poate și de chemarea ciudată a viitoarei mele vocații". Impozantele tomuri intitulate Artă medievală (I-V, Ed. Albatros, 1998) depozitează contribuțiile acestui istoric al artei format prin jocul potrivniciilor convertite în act constructiv. O altă etapă a biografiei deloc armonioase a lui Pavel Chihaia l-a constituit exilul. Începînd din 1948
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
da este unul dintre verbele cele mai prezente în expresii și locuțiuni, care ajunge să însemne lucruri foarte diferite în funcție de context. Sensul aspectual este cel din expresia a-i da înainte (cu...) "a continua". în dicționarul academic (Dicționarul limbii române, Tomul I, partea III, fasc. 1, D-De, 1949) sunt înregistrate mai multe exemple, în primul rînd din texte populare, în care verbul a da se construiește coordonat cu alt verb ("dă-i și varsă") sau e pur și simplu repetat
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
ale lui Tzara, după anii cincizeci, pe care le-ar cuprinde anumite opere literare, cu deosebire ale lui Villon și Rabelais. Desigur, capitolele despre Fundoianu, Voronca și Sașa Pană sînt extrase de autorul nostru din vestita sa carte, în trei tomuri masive, Literatura română între cele două războaie mondiale, în speță din al doilea volum, consacrat analizei poeziei, apărut în 1974. (M-am ocupat, atunci, cu grijă infinită, de publicarea acestei vaste exegeze, la Editura Minerva). Fundoianu (născut, în 1898, Benjamin
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
sănătos...". Expresii de acestea am auzit și din gura unor elevi din cursul superior de liceu" (în Puțină gramatică, 1987, p. 78). Confuzia e de altfel consemnată în modul cel mai clar în dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (DA, tomul I, Litera C, 1940), care îi rezervă un paragraf în tratarea cuvîntului căci; dovedindu-i astfel vechimea și ilustrînd-o cu citate din Cantemir, Țichindeal, Petru Maior și alții. Caracterul livresc al conjuncției căci e confirmat de Magdalena Vulpe (Subordonarea în
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
carte se intitulează: Pildele vieții omenești. Același Limborch a respins părerile lui Uriel Acosta, după cum le respinsese pe cele ale lui Orobio; iar învățatul din Amsterdam nu se mai amestecă în nici un fel în aceste certuri." (Opere complete de Voltaire, tomul șaptezeci și doi, volumul doi, Scrisoarea IX Sur le juifs, pagina 89, Imprimeria Societății Literare Tipografice, Paris, ediția 1785). în românește de C.Ț. P.S.: În seara zilei de 13 febr. a.c. am aflat de la televizor că minuscula planetă EROS - un pietroi
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
pentru oralitate. Ar fi interesant de aflat care e sursa formulei mare bal mare: mi se pare greu de decis dacă e un posibil calc sau mai curînd o creație internă dictată de necesitățile pragmatice ale insistenței publicitare... în DLR, tomul VI, litera M, e înregistrat (sub mare) un citat din E. Barbu, care evocă unul dintre contextele tipice ale folosirii inițiale a formulei; "Aceleași afișe ca altădată: Mare bal, mare, 2 lei intrarea". La transpunerea în scris a unei asemenea
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
în publicistica românească, de tratare a dramelor umane în cheie nonșalantă, ironică și minimalizatoare. Din păcate, DEX-ul nu conține nici o referire la respectivul uz metaforic al cuvîntului salbă (e înregistrată totuși, cu valori opuse, expresia salba dracului). în DLR (tomul X, partea 1, 1986) se găsesc, în schimb, destule dovezi ale clișeizării termenului: de la scriitorii secolului al XIX-lea - "cea întîi verigă a acestei prețioase salbe de bucăți teatrale" (C. Negruzzi), "o frumoasă salbă de versuri armonioase" (Al. Odobescu) - trecînd
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
făcut cafea, au dat telefoane o noapte întreagă, inclusiv în Turcia fără ca cineva să bage de seamă. La 'Petre Ispirescu" din Pajura, biblioteca s-a ales cu firul de telefon tăiat, pentru că locatarii (blocului n.n.) insistau ca în locul rafturilor cu tomuri să se înființeze o carmangerie. În general, revendicatorii sînt momiți cu perspectiva unor plăți mai mici la fondul de rulment sau la alte cheltuieli de întreținere, care, chipurile, urmează să fie acoperite de viitoarele chirii, odată ce cărțile sînt evacuate. La
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
Despre Nirvana au existat, destulă vreme, controverse privind formula sa, așa cum a apărut în volumul din 1892 Note și schițe. La origine, a fost, negreșit, un necrolog despre Eminescu. Zarifopol, comentînd eseul, îl publica, la începutul celui de al treilea tom al ediției sale (1920-1931 pînă la al patrulea volum), sub titulatura de "Reminiscențe și notițe critice", reluînd, aici, o parte din volumul Note și schițe. Mai tîrziu, în 1944-1945, Tudor Vianu, într-un curs universitar, publicat în 1987 de dl
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
din Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu, "exprimă vulgar repulsia" - a suferit o primă deplasare semantică - previzibilă - determinată de specializarea pentru una dintre intențiile actului de a înjura: alungarea, îndepărtarea unei persoane. Primul citat înregistrat în Dicționarul limbii române (DLR, tomul X, partea a 3-a, 1990) e din anul 1826, dintr-un text care glosează deja în paranteză interpretarea ilocuționară și atenuativă: "el mi-a adaos cu dispreț: hai sictir (fugi de-aicea) giaur!". Dicționarul academic oferă numeroase alte exemple
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
supraviețuire, scindarea morală la o scară generală înfricoșătoare. Dar și cu un însemnat număr de excepții. Un mare contingent de lucrări memorialistice ne procură mărturii asupra epocii, mai cu seamă din detenție. Vremea încercuirii în modalitate romanescă, narează, în primul tom, lungul drum către libertate al unui tânăr căutat de Securitate, spre a fi arestat/ judecat pentru complot (termen de cea mai largă cuprindere în legislația comunistă) și care se sustrage sistematic, timp de doisprezece ani capturării, într-o încercuire ce
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]