548 matches
-
că un blestem: “ asta îmi era pe atunci meteahna:/ îmi plăcea să intrig lumea / șI preferam să fiu considerat mai degrabă un “nebun” simpatic/ decât să mă amestec în masa incoloră/ a celor care colcăiau printre noi/ vampirizându-ne(Dejun la tomberon ). Lumea poeziei lui Sorin Grecu pare a avea ceva din universul filmelor lui Fellini cu aerul neorealist al imaginației, agonia lentă a sensibilității ultragiate, un lirism al mizeriei discrete și, nu în ultimul rând, o iluminare secretă a speranței, pe
SORIN GRECU-POETUL FERICIRILOR APOCRIFE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348360_a_349689]
-
Acasa > Versuri > Farmec > CĂRȚILE MELE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului 10 Noiembrie 2011 Biblioteci particulare, biblioteci fără nume, biblioteci fără somn, gânduri împachetate în saci, tomberoane pline de frig... Tot mai des pe sub stele îmi vine să strig- cărțile mele, cărțile mele! Dar, durerea din suflet e mută, sufletul meu de bibliotecar. Parcă și din satele noastre veșnicia se mută... Referință Bibliografică: Cărțile mele... / Nicolae Nicoară
CĂRŢILE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348475_a_349804]
-
-n baie, și-n dormitor, și-n balcon, și-n sufragerie, și-n bucătărie, peste tot. Le-am pus în găleata de gunoi. Pachete de țigări peste tot... Le-am pus în găleată și-am mers în acea seară la tomberon. Le-am aruncat. M-am întors și mă gândeam: “Biblie nu am - primul punct ce-l spunea Dugulescu, - dar am în schimb posibilitatea să mă rog. Ce rugăciune? Spunea că nu sunt rugăciuni tipizate, scrise.” Dar știam rugăciunea “Tatăl nostru”. Nu
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345089_a_346418]
-
orașului calm copaci înfipți în trotuare numără câinii de pază ai urbei /reminiscențe ale lupoaicei de la romă / niște hingheri hrănesc columbi cu firimituri din turta miresei bătrâni proptiți în umbrele supraveghează moromețian scenă mesei la bloc mașina ia curbă până în tomberon unde cerșetorii fac shimb de tură/cât gunoi, doamne, cât gunoi/ îngenunchează dar le sună celularul second hand ești în direct căutând-o pe elodia / gamaglobulina vieții tale / ți-am sifonat cămașă de playboy cu felul meu defectuos de a
PLIANT DE SEPTEMBRIE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376390_a_377719]
-
tărcată se furișează pe lângă zidul crăpat al unei alimentare - e atât de slăbită încât i se văd coastele și burta îi e lipită de șira spinării - doar foamea i se mai vede în ochii lărgiți de frică în drum spre tomberoanele de gunoi în orașul de provincie copleșit sub soarele nemilos de iunie deznădejdea se insinuează parșiv peste tot ... Citește mai mult în orașul de provincie cu două catedrale falniceerectate nemilos chiar în inima luioamenii se târâie, abrutizați de soare,pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
orașul de provincie o pisică tărcatăse furișează pe lângă zidul crăpatal unei alimentare -e atât de slăbită încât i se văd coasteleși burta îi e lipită de șira spinării -doar foamea i se mai vedeîn ochii lărgiți de fricăîn drum spre tomberoanele de gunoiîn orașul de provincie copleșit sub soarele nemilos de iunie deznădejdea se insinuează parșiv peste tot... XIII. ADRIAN CREȚU, de Adrian Crețu , publicat în Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016. Profil literar: Adrian CREȚU 36 ani, Bacău Volum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
are ezitări nu mai așteaptă urmează iar mișcări turbionare și zgomotul surd de val în stâncă izbit împroașcă mii de stropi trandafirii lacom sorbiți de-nsetatul nisip în urmă ploaia lâncedă cu susur ipocrit își picură călduța ei compătimire peste tomberonul încins al uitării în care cu un foșnet obosit alunecă mototolită și murdară ziua. Referință Bibliografică: MENAJERIA / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2071, Anul VI, 01 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu : Toate Drepturile
MENAJERIA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376466_a_377795]
-
Aligatorul suma promisă. Prin urmare se puseră și ei pe inventat ceva. Aici intervin, ca întotdeauna când este vorba de marile realizări, frustrările din copilărie, iar ei aveau una comună. Bătăile pe care le primiseră că nu duceau gunoiul la tomberon în fiecare zi, dimineața. Așadar, iată un domeniu în care chiar nu se făcuse nimic și cine știe câți copii luau chelfăneală cotidian așa cum li se întâmplase și lor. Cu alte cuvinte invenția avea să fie, în primul rând, una profund umanitară
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
care avea numai patru anișori. Ce bine ar fi fost ca moșul să nu se rătăcească ca anul trecut! Bunica spunea că nu văzuse drumul din cauza întunericului de pe strada lor. Anul acesta apăruse un bec chior chiar pe colț, lângă tomberonul ruginit, așa că exista șansa ca moșul să nu mai rateze intrarea pe străduța îngustă. - Vom vedea! Uite, numărul 20, vino! Trase copila după ea pe scările înalte de la ultima ușă a autobuzului oprit în stație. Se lipi de peretele din
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
noaptea, nici măcar n-ar fi avut nevoie de somn! - Coboară! Ascultă, ridicând ochii nedumerită. Mai aveau o bună bucată de drum până acasă. Se trezi alergând pe stradă pe lângă mama, care gâfâia sub greutatea sacoșelor. Abia când ajunseră în apropierea tomberonului ruginit și intrară pe strada îngustă, femeia își permise să încetinească. După ce intră pe ușa casei, se prăbuși în scaunul fără spătar de lângă cuier, cu capul pe spate, rezemat de peretele mucegăit. Cristian apăru în pragul bucătăriei cu babețica lui
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
aceasta cu o tihnită bucurie. - Voi mă respingeți ca pe un pol electric de același sens, Dar totul vine de la cap, o sincopă, apoi scapi, Ceapa, crapul și ciorapul într-o geantă la săracul Care caută chiștoace în coșuri și tomberoane, Iar bogatul Aleihap cântă Zorba sub dulap, Socrate a pierdut la pinaclu, undeva prin Potigrafu, Splendoarea Ateh a poposit la Odesa la braț cu Odin, Cine scoate mai mulți dinți cu ciocane de argint, Foc, foc, strigă un orb, liniște
SOCRATE A FOST PISICĂ, CARE VA SĂ ZICĂ....OAMENI, CĂRȚI, VIAȚĂ ȘI FILOSOFIE [Corola-blog/BlogPost/372589_a_373918]
-
din ele, știți doar, cu iminenta ocupare a Ardealului de către unguri, în momentul Kosovo. Că Ardealul nu a mai fost ocupat și că rubiconda Cassandră nu și-a mai cerut scuze nici măcar în familie pentru gogoriță, chestiunea rămîne uitată în tomberonul cu pedeserisme. Recitativul cu dictatura gata-gata să pornească era destinat ziariștilor, cărora prim-vicele le cînta aria vulpoiului către cioroiul cu șvaițeru-n cioc, vezi doamne, aceștia, unicii apărători ai democrației ateniene de tip Dîmbovița, de alertat urgent la ceas de cumpănă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Coborârea din tablouri, Bacău, 1993; Ansamblul de manevre, Bacău, 1993; Ulise al orașului, Bacău, 1994; Melodrama realului, Iași, 1995; Gura mea e un oraș viitor, Timișoara, 1997; Mâna cu efect întârziat, Timișoara, 1997; Cântece de mântuire, Botoșani, 1998; Muza din tomberon, Timișoara, 1998; Mona-Ra, Timișoara, 2000; Ansamblul de manevre. Mică epopee apretată, Cluj-Napoca, 2003; Melodrama realului, pref. Nicolae Oprea, postfață Ștefan Borbély, București, 2003; Salonul de vară, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Viața în tablouri”, RL, 1984, 51; Radu Călin
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
facă curat... După Obedeni... Și după niște învățători... Și după niște profesori, chiar... mai mici decât ei... că după niște actori, uitați-vă și dv... Nu mai ai nici în ce să le dai foc... E... odată, era ușor... Aveai tomberoane de metal... Adunai tot ce jucau ei, cu ei, pe afișe, cu tot, și le dădeai foc... cu toate deșeurile lor, care ard... nu înfloreau mari stațiuni de gunoi... pentru marii eroi... civilizați... Dar asta era odată... când - de atâta
CAPCANA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381284_a_382613]
-
lumea, dar lumea afla. Un urlet colectiv, ca o stihie. „Vine!”, și oamenii năvăleau, cu mic, cu mare, ca în mărețele vremi voievodale când dădeau turcii. Panică, agresivitate. Masați la coadă, aminteau furnicile adunate compact înainte de ploaie. După blocuri, lângă tomberoane de gunoi și maldăre de pământ de pe șantiere, marfa era scoasă spre vânzare de către vânzătoare, cu miliția alături, din niște încăperi înguste. Aveau geamuri ca de ghișeu CFR, baricadate împotriva furiei mulțimii. „Se dă prin spate” - o altă sintagmă caracteristică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
poziția critică, a susținut necesitatea și legitimitatea în poezie a unui „nou antropocentrism”, pe care l-a teoretizat, și a continuat să critice îndârjit fetișizarea fenomenului prin texte cu caracter cvasi pamfletar: Să-avem și noi postmoderniștii noștri (1989), Paradisul din tomberon (1994), Postmodernismul socialist (1999) ș.a. O critică la fel de aspră va fi formulată de tânărul eseist Ciprian Șiulea, într-un text cu titlu ironic - Postmodernismul iluminist -, inclus în volumul Retori, simulacre, imposturi (2003). Ținta principală este activitatea de „corifeu” și ideolog
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
de ceva nevăzut. Faurii ei apar mai puțin : un cap, un trunchi, câte un braț sau, întinsă la soare, o cămașă cadrilată. Ceea ce e mereu la vedere este scripetele într-un du- te-vino necurmat. Urcate greoi pe funie, tomberoanele recad vertiginos ; sărit ca din pușcă dintr-o deschizătură de zid, un braț apare iute, smulge tomberonul plin și-l împinge gol înapoi. Pe platforma crudă de beton se întind rogojini. Numai după ce s-a turnat planșeul a apărut, în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
la soare, o cămașă cadrilată. Ceea ce e mereu la vedere este scripetele într-un du- te-vino necurmat. Urcate greoi pe funie, tomberoanele recad vertiginos ; sărit ca din pușcă dintr-o deschizătură de zid, un braț apare iute, smulge tomberonul plin și-l împinge gol înapoi. Pe platforma crudă de beton se întind rogojini. Numai după ce s-a turnat planșeul a apărut, în salopete albastre și flanele roșii, un furnicar de oameni. Un bărbat smolit, cu cotleți argintii sub chelia
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
metrou. Mă duc la Union Square. Prin poarta de fier forjat ieșiră din micul parc, mergând spre vest pe lângă Casa de Întâlniri a Quakerilor și apoi pe lângă clădirile reci din piatră așezate mai În spate printre copaci. Burțile Înlănțuite ale tomberoanelor. Unul dintre lanțuri avea chiar o teacă. Și erau câini, și mai mulți câini. Îngrijire devotată de căței - de către copii de școală, de către femei cu destul de mult stil, de către anumiți homosexuali. Ai fi spus că numai eschimoșii mai aveau aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de cafea a căzut în recipient și Mike și-a turnat într-o cană lichidul simplu, fără nici un pic de zahăr. Afară, o pisică vărgată, pe care Mike n-o recunoștea, dădea târcoale tufișurilor. În josul străzii, la colț, era un tomberon rămas pe loc la trei zile după ce gunoierii trecuseră pe-acolo; oare Jina nu-i zisese ceva despre un divorț urât ? Era ora trei dimineața și Mike a realizat că n-ar fi contat dac-ar fi fost trei după-amiaza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
în casa Jinei de dragul lui Danny, cu toate că locuința lui era mai mare. Se mutase însă aici, făcuse shish kebab la grătar și, aparent, fusese mulțumit - așa cum pare majoritatea oamenilor când o privești din stradă, când nu te uiți și dincolo de tomberonul din fața casei. Gardul din cedru cenușiu care despărțea pământul lor de grădina vecinului nu-i proteja în nici un fel de tărăboiul provenit de la cascada. Zgomotul produs de căderea de apă semăna, mai curând, cu acela de pe un aeroport aglomerat, decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
o iubească pe femeia de lângă el în așa fel încât nici ei să nu-i mai pese de asta ? Ar fi trebuit să se pregătească să plece la serviciu, dar Mike a rămas la fereastră privind-o pe femeia cu tomberonul din fața casei. Vecina se îndrepta în goană către mașină. I-a făcut cu mâna cuiva, de la o fereastră, iar Mike s-a întrebat câți copii avea femeia aia, dacă angajase o bonă sau era nevoită să-și lase copiii singuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
s-a întrebat câți copii avea femeia aia, dacă angajase o bonă sau era nevoită să-și lase copiii singuri în casă în timp ce ea se ducea la muncă. Măcar ar fi putut și el să se ofere să-i tragă tomberonul în curte. Mike a luat-o către ușa de la intrare, a deschis-o pe jumătate, dar chiar atunci a început să sune telefonul. Bărbatul a oftat și s-a întors în bucătărie. Mike, a spus șeful lui, Paul Bergowitz. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
am dus în timpul ciclului. M-a vârât după paravan și mi s-a uitat în vata din chiloți. Apoi a chemat asistenta: - Ia mai pune-i ăsteia un floștomoc de vată! Muierile dracu’ sunt în stare să ia unul de la tomberon și să ne fenteze. Femeia s-a executat. Aveam 28 de ani, eram profesoară, nu deținută sub anchetă în vremea dictaturii proletariatului. Iar el nu era gardian la Pitești, ci medic specialist. M-am întors la liceu. Toată carnea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ele îmi răspundeau „pe linie”: - Păi, doamnă, n-ați auzit că vine bomba cu neutroni? Ce să ne mai batem capul? Îți dai seama ce a urmat. Un coșmar. Avorturi cu andrele, cu tuburi cu apă distilată, feți aruncați la tomberoane, procuratură, ședințe interminabile cu hărți ale focarelor avortive din București, înfierări cu mânie pronatalistă, fuste pe sub care se ascundeau sarcini avansate, strangulate cu ștergarul, să nu se vadă burta, copii născuți și lăsați pe te miri unde. Și pe cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]