1,118 matches
-
bază), cu o „licență”: răspunsul din zona tonală a subdominantei este, uneori, expus în relativa acesteia și nu în dominantă (tizul tonal al centrului de bază al fugii). Structura finită a formei de fugă bachiană, raportată la perechea parametrică temă-centru tonal, conține, sinoptic, clișeele individualizate pe formatul fiecărei fugi, ca schemă generală de sinteză. Expozițiile, cele responsabile cu expunerile temei raportate la numărul de voci, sunt în parteneriat formativ cu tronsoane fluctuante tonal, cu vector modulant prestabilit și travaliu tematic cu
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
de fugă bachiană, raportată la perechea parametrică temă-centru tonal, conține, sinoptic, clișeele individualizate pe formatul fiecărei fugi, ca schemă generală de sinteză. Expozițiile, cele responsabile cu expunerile temei raportate la numărul de voci, sunt în parteneriat formativ cu tronsoane fluctuante tonal, cu vector modulant prestabilit și travaliu tematic cu profil determinat, intitulate, după caz și opțiune, divertisment / interludiu / tranziție etc. Succesiunea acestor două componente, în alternanță, expoziție-divertisment etc., au la bază un suport armonic cu trei zone tonale - Tonica-Relativa-Subdominanta (-Tonica) - cea
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
cu tronsoane fluctuante tonal, cu vector modulant prestabilit și travaliu tematic cu profil determinat, intitulate, după caz și opțiune, divertisment / interludiu / tranziție etc. Succesiunea acestor două componente, în alternanță, expoziție-divertisment etc., au la bază un suport armonic cu trei zone tonale - Tonica-Relativa-Subdominanta (-Tonica) - cea inițială fiind reluată la încheierea ciclului. În cadrul fiecărei zone tonale este prezentă perechea expoziție-divertisment, ultima, adaptată finalizării. Acest ciclu de expuneri tematice și itinerarii tonale se grupează în trei secțiuni majore: Secțiunea I, zona tonicii (expoziția 1
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
determinat, intitulate, după caz și opțiune, divertisment / interludiu / tranziție etc. Succesiunea acestor două componente, în alternanță, expoziție-divertisment etc., au la bază un suport armonic cu trei zone tonale - Tonica-Relativa-Subdominanta (-Tonica) - cea inițială fiind reluată la încheierea ciclului. În cadrul fiecărei zone tonale este prezentă perechea expoziție-divertisment, ultima, adaptată finalizării. Acest ciclu de expuneri tematice și itinerarii tonale se grupează în trei secțiuni majore: Secțiunea I, zona tonicii (expoziția 1 și divertismentul 1); Secțiunea a II-a, zona relativei (expoziția 2 și divertismentul
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
alternanță, expoziție-divertisment etc., au la bază un suport armonic cu trei zone tonale - Tonica-Relativa-Subdominanta (-Tonica) - cea inițială fiind reluată la încheierea ciclului. În cadrul fiecărei zone tonale este prezentă perechea expoziție-divertisment, ultima, adaptată finalizării. Acest ciclu de expuneri tematice și itinerarii tonale se grupează în trei secțiuni majore: Secțiunea I, zona tonicii (expoziția 1 și divertismentul 1); Secțiunea a II-a, zona relativei (expoziția 2 și divertismentul 2), a subdominantei (expoziția 3 și divertismentul 3); Secțiunea a III-a, Repriza, zona tonicii
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
majore: Secțiunea I, zona tonicii (expoziția 1 și divertismentul 1); Secțiunea a II-a, zona relativei (expoziția 2 și divertismentul 2), a subdominantei (expoziția 3 și divertismentul 3); Secțiunea a III-a, Repriza, zona tonicii, cu o structură tematică și tonală care consfințește finalul lucrării. Fiecare fugă, personalizată prin rețeaua tematico-tonală (uneori, cu interpolări tonale de bază, cu permutări între centrii de referință sau în format eliptic), păstrează un suficient grad de „loialitate” pentru o reprezentativitate majoră, semnificativă față de formatul complet
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
zona relativei (expoziția 2 și divertismentul 2), a subdominantei (expoziția 3 și divertismentul 3); Secțiunea a III-a, Repriza, zona tonicii, cu o structură tematică și tonală care consfințește finalul lucrării. Fiecare fugă, personalizată prin rețeaua tematico-tonală (uneori, cu interpolări tonale de bază, cu permutări între centrii de referință sau în format eliptic), păstrează un suficient grad de „loialitate” pentru o reprezentativitate majoră, semnificativă față de formatul complet al schemei de referință, sinteza generală a corpusului muzical orientat către această formă polifonică
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
Tema (extinsă), Fuga 4 în sol minor, de J. S. Bach are o structură specială cu privire la clișeul general de enunțuri tematice din cadrul formatului de sinteză al fugii bachiene. Derulajul melodic este marcat prin clipuri tematice, de tip Subiect-Răspuns, în centrii tonali de referință. Confirmarea este evidentă prin cele patru enunțuri: „sol minor”-Subiect; dominanta lui „sol minor”-Răspuns tonal; „Si b major”, relativa lui „sol minor”- Subiect; „sol minor”-Subiect. Tema este marcabilă și prin formatul tripartit, cu secțiunile delimitate tonal
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
de enunțuri tematice din cadrul formatului de sinteză al fugii bachiene. Derulajul melodic este marcat prin clipuri tematice, de tip Subiect-Răspuns, în centrii tonali de referință. Confirmarea este evidentă prin cele patru enunțuri: „sol minor”-Subiect; dominanta lui „sol minor”-Răspuns tonal; „Si b major”, relativa lui „sol minor”- Subiect; „sol minor”-Subiect. Tema este marcabilă și prin formatul tripartit, cu secțiunile delimitate tonal și enunțuri ale clipului tematic corespunzătoare celor trei componente „clasice”: expoziție-dezvoltare/evoluție-repriză. La o prima evaluare formativă a
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
tonali de referință. Confirmarea este evidentă prin cele patru enunțuri: „sol minor”-Subiect; dominanta lui „sol minor”-Răspuns tonal; „Si b major”, relativa lui „sol minor”- Subiect; „sol minor”-Subiect. Tema este marcabilă și prin formatul tripartit, cu secțiunile delimitate tonal și enunțuri ale clipului tematic corespunzătoare celor trei componente „clasice”: expoziție-dezvoltare/evoluție-repriză. La o prima evaluare formativă a temei, clișeul tonalo-tematic raportat la schema de sinteză a fugii bachiene este eliptic de zona subdominantei. Dar, prin relevarea “speculativă” a pilonilor
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
subdominantei. Dar, prin relevarea “speculativă” a pilonilor melodico-funcționali, se poate întregi formatul de sinteză în sensul că: - Dacă se consideră 5ta și 4ta delimitările rezumative pentru Subiect și Răspuns, ca sugerări tematice prin eliminarea formulei ornamentice (dubla broderie), seria centrilor tonali și a enunțurilor tematice aferente se extinde cu dominanta relativei, fa, subdominanta, do, relativa subdominantei. În acest sens, este marcabilă și reluarea succintă a temei, în dominanta tonalității de bază, ca răspuns real. Sunt „creionări” tematice sugerative, enunțate în format
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
se extinde cu dominanta relativei, fa, subdominanta, do, relativa subdominantei. În acest sens, este marcabilă și reluarea succintă a temei, în dominanta tonalității de bază, ca răspuns real. Sunt „creionări” tematice sugerative, enunțate în format concis, cu funcționalitate acordică și tonală determinată contextual. - Dacă se acceptă nuanțările de referință armonică, se poate considera întregită grila centrilor tonali de gradul I, cea de susținere a celor trei zone tonale, generale, din fuga bachiană: Tonica (și dominanta); Relativa (și dominanta relativei); Subdominanta (și
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
reluarea succintă a temei, în dominanta tonalității de bază, ca răspuns real. Sunt „creionări” tematice sugerative, enunțate în format concis, cu funcționalitate acordică și tonală determinată contextual. - Dacă se acceptă nuanțările de referință armonică, se poate considera întregită grila centrilor tonali de gradul I, cea de susținere a celor trei zone tonale, generale, din fuga bachiană: Tonica (și dominanta); Relativa (și dominanta relativei); Subdominanta (și relativa subdominantei) - sol-re, Sib-Fa, do-mib (cu „Sib-Fa-do” permutate). - Dacă se acceptă, in abstracto, o reconfigurare a
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
real. Sunt „creionări” tematice sugerative, enunțate în format concis, cu funcționalitate acordică și tonală determinată contextual. - Dacă se acceptă nuanțările de referință armonică, se poate considera întregită grila centrilor tonali de gradul I, cea de susținere a celor trei zone tonale, generale, din fuga bachiană: Tonica (și dominanta); Relativa (și dominanta relativei); Subdominanta (și relativa subdominantei) - sol-re, Sib-Fa, do-mib (cu „Sib-Fa-do” permutate). - Dacă se acceptă, in abstracto, o reconfigurare a 5tei/4 tei prin includerea ornamentului „eliminat” (dubla broderie), se poate
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
se acceptă, in abstracto, o reconfigurare a 5tei/4 tei prin includerea ornamentului „eliminat” (dubla broderie), se poate reconsidera formatul original al clipului tematic și prin aceste sugerări tematice, fiind, astfel, adiționabile (pentru completarea) serialului de enunțuri integrale, aferente zonelor tonale de referință din schema generală, de sinteză, a formei de fugă bachiană. Se deduce, prin referiri de similitudine, corelația dintre zonele tonale ale fugii bachiene, în general, și alcătuirea tonal-funcțională a temei de fugă, proiectate fiind, prin autosimilitate, conducțiile fluxului
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
clipului tematic și prin aceste sugerări tematice, fiind, astfel, adiționabile (pentru completarea) serialului de enunțuri integrale, aferente zonelor tonale de referință din schema generală, de sinteză, a formei de fugă bachiană. Se deduce, prin referiri de similitudine, corelația dintre zonele tonale ale fugii bachiene, în general, și alcătuirea tonal-funcțională a temei de fugă, proiectate fiind, prin autosimilitate, conducțiile fluxului tematic, în prezențe explicite sau, corespunzător, în clipuri ori enunțuri sugerative de referință funcțional-acordică. Tema conține, rezumativ, formatul de sinteză al fugii
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
fiind, prin autosimilitate, conducțiile fluxului tematic, în prezențe explicite sau, corespunzător, în clipuri ori enunțuri sugerative de referință funcțional-acordică. Tema conține, rezumativ, formatul de sinteză al fugii bachiene, cu permutări expozitive raportate la schema generală tonal-funcțională. ► Introspecția tematică ↔ fuga, zone tonale/cadențiale Tema bachiană, evaluată prin raportare la schema formatului de sinteză, poate conține elemente melodice de referință pentru structura și componenetele de bază ale fugii. Zonele de reprezentativitate structurală, platformele tonale delimitate cadențial etc. sunt reflectate și focalizate la nivel
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
raportate la schema generală tonal-funcțională. ► Introspecția tematică ↔ fuga, zone tonale/cadențiale Tema bachiană, evaluată prin raportare la schema formatului de sinteză, poate conține elemente melodice de referință pentru structura și componenetele de bază ale fugii. Zonele de reprezentativitate structurală, platformele tonale delimitate cadențial etc. sunt reflectate și focalizate la nivel minimal de sunete, singulare sau în grup, în corpolența temei, corespondență ce determină un anumit grad de similititudine între întreg și proiecția acestuia în structura actantului melodic, generator, la rândul său
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
la nivel minimal de sunete, singulare sau în grup, în corpolența temei, corespondență ce determină un anumit grad de similititudine între întreg și proiecția acestuia în structura actantului melodic, generator, la rândul său, al formei finite muzicale. • Piloni melodici - zone tonale Cel trei zone tonale de referință pentru formatul de sinteză al fugii bachiene, ca lăcaș al expunerilor tematice, se regăsesc, uneori, proiectate simbolic, la nivelul sunetelor de bază constructivă, cele ce definesc conturul general al melodiei și la care se
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
sunete, singulare sau în grup, în corpolența temei, corespondență ce determină un anumit grad de similititudine între întreg și proiecția acestuia în structura actantului melodic, generator, la rândul său, al formei finite muzicale. • Piloni melodici - zone tonale Cel trei zone tonale de referință pentru formatul de sinteză al fugii bachiene, ca lăcaș al expunerilor tematice, se regăsesc, uneori, proiectate simbolic, la nivelul sunetelor de bază constructivă, cele ce definesc conturul general al melodiei și la care se raportează ornamentele decise de
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
ascendente și una descendentă, formulate ritmico-metric și ornamentic diferit. Componentele de delimitare ale celor trei 4te ascendente (do-fa, mi-la, re-sol) corelate adecvat gradului de similaritate structurală cu specificul formatului de sinteză dedus din fuga bachiană, prin cei șase centri tonali grupați în trei zone de referință (Tonica, Relativa, Subdominanta), defige natura autosimilantă a întregului proiectat în sămânța sa melodică generatoare - tema de fugă. Autosimilitatea este determinată corelațional între zonele de reprezentativitate tonală ale fugii și pilonii melodici ai temei, configurați
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
dedus din fuga bachiană, prin cei șase centri tonali grupați în trei zone de referință (Tonica, Relativa, Subdominanta), defige natura autosimilantă a întregului proiectat în sămânța sa melodică generatoare - tema de fugă. Autosimilitatea este determinată corelațional între zonele de reprezentativitate tonală ale fugii și pilonii melodici ai temei, configurați în enunțuri „îmbrățișate” și anagramă raportată la centrii de bază ai formatului de sinteză. • Piloni melodici - platforme cadențiale Raportul de autosimilaritate dintre o fugă și tema proprie este relevant și prin similitudinea
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
cadență până la următoarea (a doua cadență) afirmată (re); 3) Re, de la cadență până la tronsonul-pedală pe dominantă (sol); 4) Sol, tronsonul-pedală; 5) Do, tronsonul-pedală. DO-LA-RE-SOL-DO este o super-cadență care acoperă întreaga fugă prin aceste sectoare tonal-funcționale afirmate și confirmate prin reprezentativitate tonală și tronsoane cadențiale extinse. Super-cadența celor cinci platforme armonice este în corelație de autosimilitate cu structura armonică a temei-standard prin formula cadențială I-VI-II-V-I extinsă la nivelul acestor câmpuri tonal-funcționale fluctuante. ► Introspecția tematică, interferențe cadențiale Prin decorul ornamentic și/sau pilonic
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
la nivelul acestor câmpuri tonal-funcționale fluctuante. ► Introspecția tematică, interferențe cadențiale Prin decorul ornamentic și/sau pilonic al sunetelor, prin vectorul „gravitonic” tonal-funcțional, profilul melodic al temei de fugă bachiană configureză un suport armonic cu atribute acordice ancorate într-un centru tonal de referință. Corola de funcționalități tonale, aferentă efluviului melodic, consfințește statutul de temă cu un potențial armonic specific, cu structuri evidente sau mai complexe determinate de consistența și laboriozitatea „facerii”. Structura armonică a temei în si minor prezintă unele dispuneri
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
Introspecția tematică, interferențe cadențiale Prin decorul ornamentic și/sau pilonic al sunetelor, prin vectorul „gravitonic” tonal-funcțional, profilul melodic al temei de fugă bachiană configureză un suport armonic cu atribute acordice ancorate într-un centru tonal de referință. Corola de funcționalități tonale, aferentă efluviului melodic, consfințește statutul de temă cu un potențial armonic specific, cu structuri evidente sau mai complexe determinate de consistența și laboriozitatea „facerii”. Structura armonică a temei în si minor prezintă unele dispuneri melodico-acordice speciale prin relevanța relației de
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]