332 matches
-
de zahăr, două linguri de oțet și două roșii fără pieliță. Dăm două trei clocote, apoi adăugăm trei linguri de smântână și trei fire de leuștean. CIORBĂ DE SALATĂ 200 g slănină afumată, tăiată cubulețe, o punem în cratiță la topit, apoi când s-au format jumările, stingem cu o legătură de ceapă verde tocată, două legături de salată verde tocată, turnăm 2-3 l de zer (în lipsă putem pune apă); adăugăm sare, piper și 200 g cabanos sau cârnat de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Secretul Gustului, 3 linguri de ulei sau 50 g unt, o legătură de mărar, o legătură de pătrunjel, 2 fire mici de cimbru, toate tocate mărunt și 3 linguri de orez spălat bine. Punem în oală uleiul sau untul la topit, adăugăm ceapă și călim timp de două minute, apoi punem morcovul și ardeiul, lăsăm un minut, punem roșiile rase, sare, piper și o lingură de Secretul Gustului. Lăsăm să fiarbă câteva minute, apoi adăugăm orezul spălat și 3,5 l
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
servește cu pătrunjel tocat fin pe deasupra. PUI UMPLUT Un pui fiert în apă cu sare, sos din iaurt, boia de ardei, piper, delicat și sare Curățăm puiul de pieliță și-l ungem cu sosul preparat. Punem 100 g unt la topit și apoi prăjim puiul pe toate părțile. 100 g orez cu bobul lung, fiert, îl amestecăm cu un ou fiert moale, tăiat felii, o lingură de migdale tocate, o lingură de nuci tocate, o lingură de stafide, pătrunjel tocat fin
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de cinci - șase minute, apoi adăugăm carnea și o cană de apă și lăsăm să fiarbă până scade apa. Dăm gust de sare, piper, foi de dafin și adăugăm usturoiul tocat. Sosul de mărar - două linguri de unt punem la topit, adăugăm 300 gr. de smântână, două linguri de făină dizolvate în 100 ml de lapte, sare, piper, două legături de mărar tocat fin. Se servește separat un platou cu carnea de pui și sosiera cu sos și platou cu mămăligă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
două cepe tocate mărunt, 100 gr. de unt, 400 gr. de smântână, două linguri de făină de grâu, o cană de supă, sare, piper, 3-4 căței de usturoi tocați mărunt, o legătură de mărar verde. Punem untul în cratiță la topit, adăugăm ceapa tocată, călim timp de 5 minute, adăugăm supa, limba tăiată porții, sare, piper, după gust și lăsăm să fiarbă până se înmoaie ceapa. Batem smântâna cu făină și puțină supă, turnăm peste limbă, amestecăm să nu se formeze
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
lasă să dea câteva clocote. Se servesc decorate cu pătrunjel tocat mărunt și piure de cartofi. MUȘCHI DE PORC CU SOS DE HREAN Se porționează mușchiul, se bate cu ciocanul și se frige pe plită sau grătar. Se pun la topit 50 g unt în care prăjim pe ambele părți 10 felii de măr. În unt, adăugăm hreanul ras și călim timp de 2 minute, apoi dăm deoparte hreanul și călim o ceapă tocată fin, amestecăm ceapa călită cu hreanul și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
filé de somon afumat, o lingură de sos tomat, patru roșii tocate mărunt, un morcov ras pe răzătoarea mică, 200 gr. de smântână, 50 gr. de unt, o ceapă tocată mărunt, pătrunjel verde și mentă pentru decor. Punem smântâna la topit cu untul, iar când începe să clocotească, adăugăm ceapa și morcovul ras, roșiile și mirodeniile. Lăsăm să fiarbă până scade zeama de la roșii, adăugăm sosul tomat și busuioc, sare, piper, după gust. În sosul rezultat punem pastele fierte, amestecăm bine
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ras, sare, piper, o lămâie, doi cartofi tăiați bastonașe subțiri. În tava unsă cu unt așezăm bastonașe din cartofi în formă de grătar, peste care punem păstrăvul unul lângă altul. Peste păstrăv punem un ghiveci preparat astfel: punem untul la topit, adăugăm ceapa, ciupercile, roșiile și gogoșarii tăiați fâșii, călim timp de cinci minute, apoi dăm gust de sare, piper, turnăm compoziția peste pește și dăm la cuptorul încins timp de 30 de minute. Scoatem și presărăm cașcavalul ras pe deasupra și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
200 gr. de unt, două lămâi - zeama, două lingurițe de tarhon uscat (verde), două lingurițe de cimbru uscat (verde), sare, piper după gust, o căciulie de usturoi, 200 gr. de roșii tocate și doi ardei. Punem în cratiță untul la topit, adăugăm zarzavatul, morcovul, ceapa, roșiile, ardeii, usturoiul și țelina și călim timp de 5 minute, adăugăm supa, lăsăm să clocotească 5 minute zarzavatul, după care punem peștele curățat, tarhonul, cimbrul, sarea și lăsăm să fiarbă bine. După ce a fiert, trecem
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ouă, 50 g sare, 125 ml ulei, piper după gust, 80 g pesmet, 25 g verdeață Se curăță creierul de pielițe și se fierbe timp de cinci minute, apoi se face pastă sau se taie cubulețe. Se pune untul la topit, apoi făina; adăugăm laptele și lăsăm să fiarbă până se obține un sos consistent mai gros. Se răcește, după care se adaugă creierul, sare, un ou, piperul, cașcavalul ras și verdeața. Se dau forme de crochete, se dau prin făină
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Rețeta este pentru zece porții. FRIPTURĂ NOVODNÂI 1 kg mușchi de vită tăiat felii, bătut bine cu ciocanul, apoi presărăm peste mușchi: sare afumată, nucușoară, piper, pudră de usturoi și usturoi zdrobit. Separat în tigaie, punem 250 g unt la topit, iar când este încins, așezăm mușchiul și-l prăjim pe ambele părți. După ce s-a prăjit, turnăm peste mușchi 100 ml de coniac și flambăm bucățile de mușchi prăjite. Se servesc cu garnitură de ciuperci cu sos de roșii - 1
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
gr. de arpagic, un morcov, două linguri de pastă de tomate, o linguriță de boia dulce, sare, piper, după gust, 250 ml de vin alb, o legătură de mărar. Se taie cubulețe costița afumată și se pune în cratiță la topit. După ce se rumenește puțin, adăugăm morcovul tăiat rondele și arpagicul, călim timp de 5 minute, apoi adăugăm carnea și fierbem înăbușit la foc mic până scade, după care turnăm 100 ml de apă și mazărea. Fierbem timp de 10 minute
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
SPAGHETE CU SOS DE SMÂNTÂNĂ 2 ouă, 200 g smântână, 100 g cașcaval ras, 200 g șuncă, 500 g spaghete, 50 g unt, 100 g iaurt Spaghetele se fierb în apă cu sare timp de nouă minute. Punem untul la topit, adăugăm șunca tăiată cubulețe și smântâna amestecată cu ouăle bătute spumă. Adăugăm iaurtul, lăsăm să dea un clocot, apoi turnăm peste spaghetele fierte și scurse de apă. ȘNIȚEL DE ARDEI GRAS Șase ardei grași se călesc uniform în ulei. După
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
o dai la școli mai departe, căci are cap, nu glumă! Ghilitul pânzelor În cea mai mare parte râul Suceava constituie o binefacere pentru locuitorii costișeni și frătăuțeni. În apele sale bine gospodărite au pus adesea inul și cânepa la topit, au pus în mișcare roata mare a morii, au așezat lese pentru pește sau au spălat rufele și unele obiecte casnice. Câteva stâni stau înșirate și acum în apropierea luncii Sucevei, pentru ca oile să aibă pășune și apă din belșug
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nimic decât dacă nu ești bun decât pentru tine. Ce vorbe frumoase și înțelepte! Nu le-am uitat nici până astăzi. Mi-am amintit și cuvintele poetului grec, Homer: Nimic nu e mai dulce decât patria, părinții, atunci când ești departe". Topitul inului și a cânepii În copilăria mea, în sat, nu exista gospodină care să nu semene câțiva ari de cânepă și de in, pe lângă casă. Cânepa și inul, se spunea în popor că îmbracă casa. Pentru trebuințele familiei și mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bază. Știam cum se scutură rădăcinile și cum se fac mănunchiurile, pe care le legam cu legături de paie moi, de ovăz. O dată culeasă recolta de in și cânepă, o așezam frumos în căruță și-o duceam la baltă, la topit. Ca orice costișancă, mama știa că, apa râului Suceava, putea să ne fie de ajutor, dar numai cu condiția să fie lângă mal, mai călduță și lină. O descărcam și-o căram în apă. Mama o prelua și-o așeza
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mari și grei (pentru ca inul și cânepa să stea scufundată bine în adânc). Când ne asiguram că totu-i în ordine, ne urcam în căruță și veneam acasă. În cele 3-4 săptămâni cât stătea inul și cânepa în baltă la topit, noi mergeam din când în când, să vedem dacă pluta e la locul ei. De obicei, găseam multe plute în vecini, dar noi știam bine, care e pluta noastră. Mai puneam alți bolovani sau brăzdițe din luncă, deasupra pentru a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
istoria cu Villiers de L'Isle Adam și la Pommeraege ori altceva. Însfârșit din aceste două pricini pleacă cu băiatul în țara nemțească, tocmai la Berlin, care-i mai departe decât Deva. Grâie tinere ciocârlii salcâmi înfloriți. Asfințit splendid: aur topit (16 Mai). Cuconu Ilie Leu acceptă automobile și aeroplane, radiofonie etc. Nu poți fi om mare pentru femeia cu care trăiești. Trunchiuri scurte de răchită, ciumpăvite și tunse: par niște adunări de gnomi. [POLONIA ȘI GERMANIA] Omăt pe munți. Pământul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
săpam gropițe, care erau umplute rapid cu nisipul cel mai fin, bogat În mică și siliciu. La ieșirea din apă eram adesea cu pielea argintie. Chiar și În aceste condiții spălam adesea și animalele. După smulsul cânepii pentru fuior, urma topitul ei În lacuri săpate la marginile albiei râului Visa, apoi spălatul și uscatul acesteia, operații la care participam ori de câte ori ne permiteau condițiile atmosferice, căci se efectuau În apă călduță și sub soarele arzător. De altfel participarea copiilor era mai mare
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
anunțat că zăpada e de peste trei metri de înaltă. Cumnatul meu a continuat să lărgească gaura prin care vedeam cerul noros. Nu mai ningea. Eu am adus lemne de foc. Umpleam oalele cu zăpadă și le căram în casă la topit. Treaba asta a durat vreo trei zile până am curățat zăpada de pe lângă zidul casei pe toate laturile. Toată zăpada era aruncată în mijlocul străzii și bătătorită în așa fel să se poată circula. Atât de înaltă era zăpada, că se circula
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
într-o groapă mai adâncă, apa rece îi trecu peste cap, maimai să se înece. Maria sări din căruță, îi dădu mâna să iasă din groapă. Curgea apa murdară de pe el ca de pe snopul de cânepă când îl scoți de la topit, din baltă. − Marie, du-mă la o casă de om că nu mai ajung la Pungești, rosti cu glasul sfârșit Costache; L-a ajutat să urce în căruță apoi luând hățurile îndemnă caii la drum. Ajunși în Rediu au cerut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Valdivia avea să-l găsească de o manieră insolită în noaptea de Crăciun a anului 1553, când, atacat de indienii mapuches conduși de căpetenia Lautaro, a fost capturat, legat de un copac și i s-a turnat pe gât aur topit! "Bine i-au făcut", a replicat ascultătoarea mea, replică ce m-a pus puțin pe gânduri cu privire la sexul slab și frumos! Am continuat după o pauză de respirație și meditație cu lectura: suprafața 2.006.626 km pătrați, din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
chilieni doar un sfert fiind albi "curați", trei sferturi fiind metiși, mulți din ei purtând numele "Lautaro", căpetenie mapuche care l-a făcut prizonier pe Pedro de Valdivia și i-a potolit setea de aur turnându-i pe gât aur topit! De la Conception ne-am îmbarcat pe o avioneta de 8 locuri care avea să ne poarte până în Țara de Foc și înapoi. Distanțele dintre etapele noastre nu erau mari, două-trei sute de kilometri, dar șoselele fiind proaste sau "inexistente", soluția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nivelul colegilor. După terminarea lecțiilor, verișoara „MELUȚA” (era de cinci ani) mă examina cu multă seriozitate și mă întreba: „Cât fac șapte împărțit la” ? Prin fața școlii din Ariciu, în care locuiam la unchiul Dumitru, curgea „BUZĂELUL” un pârâiaș care, la topitul zăpezilor și după unele ploi torențiale se umplea de apă. Într-o primăvară, când era foarte multă apă pe Buzăel, am luat pe furiș albia în care ne spălam, am dus-o la apă, m-am suit în ea și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Valdivia avea să-l găsească de o manieră insolită în noaptea de Crăciun a anului 1553, când, atacat de indienii mapuches conduși de căpetenia Lautaro, a fost capturat, legat de un copac și i s-a turnat pe gât aur topit! "Bine i-au făcut", a replicat ascultătoarea mea, replică ce m-a pus puțin pe gânduri cu privire la sexul slab și frumos! Am continuat după o pauză de respirație și meditație cu lectura: suprafața de 2.006.626 km pătrați, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]