762 matches
-
să dea semnificație și dimensiunea așteptată denumirii lor, cu explicațiile complementare și pentru lucruril e de amănunt, face lucrarea tot mai interesantă și utilă specialiștilor, dar și cititorului nou sosit în lumea „toponimelor”. Lucrarea este laborioasă și prin faptul că toponimia străzilor este legată de criterii precis delimitate. Astfel, cercetarea ne arată străzile legate de meseria sau ocupația locuitorilor (Harabagiilor, Cojocarilor, Bărbierilor) străzi care poartă numele animalelor, insectelor și păsărilor proprii zonei luate în studiu (Aleea Berzei, strada Mioriței, strada Albinei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
alte corpuri cerești ori din mitologie (str. Mercur, Muzel or, Venus, Soarelui), denumiri care provin de la anotimpuri ori mo ment e ale zilelor și nopților (str. Primăverii, Amurgului, Zori lor) , după aspecte și stări ale atmosferei (Liniștii, Luminii, Văzd uhului). Toponimia legată de piețele și oboarele orașului, de cartiere și barierele târgului, obiectivele economice și social culturale dau autorului ocazia de consistente concluzii privitoare la trecutul, prezentul și viitorul Dor ohoiului, prilej ca însăși prefațatorul să scrie: „Dorohoi, persp ecti vă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
volumului „Novaci și Duda - pagini de istorieʺ, profesorul Ion Gheorghe Pricop referindu-se la cercetarea monografică realizată de Adrian Bu tnaru. Într-adevăr, folosindu-se și de căutările arheologice, de documentele scrise, scoase din cărți dar și din arhive, de toponimia locală dar și de investigații directe, comentând vorbele supraviețu- itorilor ori preluându-le pe al celor trecuți în veșnicie, profesorul Adrian Butnaru, cu vocație de documentarist de esență, surprinde și redă elemente de interes care, tratate „cu fervoare, talent și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care o aveau odinioară. Moderniștii noului sezon recomandă să se real izez e altfel de studii complexe și variate, dintr-o perspectivă pluridisciplinară, la care să-și aducă contribuția istorici, arheologi, geografi, sociologi, statisticieni , li ngviști, folcloriști și specialiști în toponimie. Față de astfel de opere, rezultat al colaboră rii multiple nu avem decât a veni în întâmpinarea lor, dar normal este ca modernismul invocat să fie corespunzător asimilat iar de la el să nu fie îndepărtați intelectualii locali. I nteg rarea europeană
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
răpit romanilor de dincolo de Prut. * Cartea lui Ștefan Plugaru cu privire în oglin da t impului a celor două localități românești - Pogănești - are de toate: pozarea geografică cu limitele teritoriale ale localităților, date arheologice și geografice ale celor două sate, toponimia lor, începuturile și evoluția localităților, o documentare amplă referitoare la războiul ruso-turc de la 1711, despre răpirea Basarabiei la 1812, starea populației până în zil ele noastre, eroii localităților înfrățite în războaiele de la 1877, 1916-1918, 19401945, evoluția administrativă a satelor, a școlilor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
reelenizării complete a Imperiului bizantin. Procesul de romanizare la Dunărea de Jos, care implica o arie de influență a Bizanțului extinsă până în Taurida, a presupus o contaminare spre Moldova și Muntenia. Dovada acestei mărturii constă în subzistența din abundență a toponimiei romanice în pofida numeroaselor invazii petrecute pe pământurile noastre. Inclusiv pe principalul culoar de direcție a migrațiilor, Dobrogea și Bugeac, putem întâlni și astăzi multe toponime de origine latină (mai ales pentru sudul Basarabiei 132). Astfel, prin controlul deținut asupra Gurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
gol a fost umplut de ruteni. La rândul lor, ucrainenii deja asimilaseră populația românească din regiune, transformând-o în huțuli, boici sau lemki (care între timp, a căpătat o origine mixtă)134. Nu întâmplător, în întreaga zonă a Carpaților Păduroși, toponimia majoră și chiar hidronimia sau oiconimia este românească 135. Descălecatul s-a petrecut într-o vreme în care populația Maramureșului se afla într-o faza avansată de omogenizare în direcția românizării. Influxul masiv al rutenilor, care s-au extins în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
latinescul renie / arina nisip și înseamnă grindurile de nisip), gârla Repedea, care leagă lacul Ialpuh de Dunăre, culmile deluruoase Malu Mare, Pietroasa sau numele cursurilor de apă Salcia, Lunga, Larga, Spinoasa, Sărata, Valea Adâncă, Frasin. În Dobrogea există și o toponimie slavă de tip sud dunărean, dovadă a unei influențe bulgărești mai puternice, similară cu cea din Muntenia, infuzată mai ales în timpul imperiului vlaho bulgar. 133 Până în ziua de azi s-a menținut denumirea zonei Valașco Mezirecie. 134 Chiar dacă vorbesc o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
râul Trotuș (cu o lungime de 160 de km.), deși unitară în ansamblul ei, prezintă, totuși, anumite diferențieri, explicabile mai ales prin evoluția social - istorică a acestui areal. Cum era de așteptat, consecințele etnografice, folclorice și lingvistice (inclusiv în domeniul toponimiei) s-au impus ca o “pecete” a timpului, chiar cu deosebiri de la o zonă la alta. Deoarece Valea Trotușului se extinde pe teritorii din cinci județe (Bacău, Covasna, Harghita, Neamț și Vrancea), structura geomorfologică și cea a reliefului este diversă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
trei aspecte de maximă importanță: sporirea realității demografice, ca număr de locuitori, întemeierea unor așezări omenești de către coloniștii ardeleni și simbioza dintre populația locală și noii veniți, aceasta lăsând urme vizibile în graiul local, în folclor, în etnografie și în toponimia acestei zone. În ceea ce privește situația demografică, e suficient să invocăm două repere din anii în care s-au efectuat recensăminte ale populației: 110.000 locuitori în 1860 și 240.518, în 2004 (datele, alături de altele, comparative, se găsesc în lucrarea lui
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cuprinde 184 de unități școlare, din care 14 licee și colegii și 163 de școli generale (datele provin din aceeași lucrare a lui Corneliu Stoica). Se adaugă biserici, mănăstiri și monumente istorice. În ceea ce privește structura populației, cu implicații în dialectologie și toponimie, o problemă importantă și mult discutată o reprezintă originea ceangăilor, cei mai numeroși fiind trăitori în județul Bacău. Cercetările semnate de Dumitru Mărtinaș ( Originea ceangăilor din Moldova ), I. H. Ciubotaru (Catolicii din Moldova) și ale altor folcloriști, etnografi și lingviști
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ai bisericii catolice, păstrând tot timpul această tradiție, așa cum mulți români din Ardeal au rămas, de la Unirea cu Roma până în zilele noastre, ortodocși, în ciuda presiunilor și a vicisitudinilor istoriei. De către românii localnici ei sunt numiți și ungureni, termen prezent în toponimia țării noastre (sensul de bază este “transilvănean”) și chiar în Amintirile lui Creangă. Chiar și din punct de vedere etnic, ceangăii cunosc două diviziuni: una mai mare în zona Roman - Bacău, care prin modul de viață în integralitatea sa materială
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
din Transilvania - în special în zona Trotușului superior și mijlociu, inclusiv în cazul numelor de locuri, fie împrumutate ca toponime propriu - zise, fie de creații pe baza unor apelative de origine maghiară. II NUME DE LOCURI DIN VALEA TROTUȘULUI A. Toponimie majoră BĂLĂTĂU, lac de baraj natural, format de la pârâul Izvoru Negru, afluent al râului Uz, menționat in anul 1883.Viiturile din anii 2004 și 2005 au dus la dispariția acestui luciu de apă. Et.: ap. bălătău ( bolătău ) d. mag. balatò
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
omenească și-a luat numele de la cursul de apă, hidronimul Oituz. Et.: unii învățați cred că Uz, Oituz, Poiana Uzului (al doilea termen) păstrează amintirea unei populații turcice - pecenegii sau uzii-, teorie respinsă de A. Philippide (Originea românilor). Iorgu Iordan (Toponimia românească) e de părere că Oituz provine dintr-un apelativ turcesc otuz sau oltuz “treizeci” (de izvoare), fiind întâlnit și în onomastica maghiară - Uzei, Ozun, Uzon (întâlnit ca nume de familie în Banat). ONEȘTI, localitate (azi, municipiu), situată în Depresiunea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de prezența “izvoarelor sărate”, având ca “pandant” nu numai stațiunea Slănic - Prahova, ci și sinonime ca Slatina, prezent pe întreg teritoriul României (care are la bază apelativul slatină “apă sărată, izvor sărat”), Sărata, Sărățile, Slătinița, Slătiorul, Slătioara, Solonț (prezent în toponimia județului Bacău), Soloneț (existent în Basarabia și în județele Botoșani, Iași și Suceava). Et.: slv. slan “apă sărată, izvor sărat, loc sărăturos”,varianta slavă meridională, căreia îi corespunde în ucraineană (limbă cu polnoglasie) radicalul solo (de unde Solonț și Soloneț ) + suf.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
1803, în Viișoara trăiau 850 de locuitori, iar în 2002 se înregistrau 1179. Biserica a fost zidită în 1777, iar școala primară a fost construită în 1911. Et.: formația diminutivală viișoară formată din vie d. lat. vinea + suf. -ișoară. B. Toponimie minoră ALUNIȘ, pădure pe partea dreaptă a râului Cașin, pe ale cărui maluri cresc mulți aluni, ceea ce înseamnă că denumirea topică este legată de natura vegetației. Et.: d. ap. alun, provenit din fem. alună d. lat. abellona + suf. colectiv - iș
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
pe acest deal ar fi existat o vatră de sat și asta explică toponimul compus în discuție. Et.: ap. deal + ap. săliște ( siliște ) d. vsl. selište (Candrea - Adamescu, Lazăr Șăineanu, August Scriban). Și Săliște ca toponim, este general cunoscut în toponimia românească, având în toate cazurile sensul “locul unde a fost vatra satului, locul unei foste așezări omenești”. DEALUL STẦNII, deal mic, situat în sud-vestul comunei Cașin, pe care, pentru multă vreme, primăvara se organizau stâni, pentru oi și vaci. Et.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
localitatea Răcăuți. Într-o poiană din pădure a existat cândva o prisacă, cu stupi de albine (se numea, în alte zone, stupărie). Deoarece apicultura s-a practicat de timpuriu și în multe arii geografice, amintirea prisăcilor s-a perpetuat în toponimia și antroponimia românească: Prisăcaru, Prisăcani (jud. Iași ), Prisăcuța și Prisaca Dornei (jud. Suceava). Et.: ap. prisacă d. slv. prisieka. REDIU, teren arabil situat în partea de nord a localității Răcăuți. Și aici a existat cândva o pădure mică, defrișată mai
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
dis « verdețuri, legume proaspete » + suf. colectiv -ărie. VÂLCÌCA, pârâu, afluent al Trotușului, pe partea dreaptă, în prezent inclus în orașul Târgu Ocna. Izvorăște din Munții Berzunțului. Apelativele vâlcea și vâlcică sunt prezente nu numai în poezia populară, ci și în toponimia românească (există numeroase localități care sunt denumite Vâlcele ). Et.: ap. vâlcea d. lat. vallicella + suf. diminutival -ică. VÂRFUL DOBREI, vârf din vecinătatea localității Mănăstirea Cașin, care desparte Dobrele Mari de Dobrele Mici. Et.: ap. vârf d. vsl. vrŭhŭ + n. pers
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
a numelor de loc și de persoană, care evoluează lent, dar constatându-se schimbări cantitative și calitative, ceea ce duce la dispariții, apariții, sinonimii și suprapuneri, evidente pe axa oficial - popular. Tocmai din acest punct de vedere, se constată și în toponimia din Valea Trotușului deosebiri mai mari sau mai mici, nu numai din punct de vedere statistic (numeric), ci și din cel al sistemului lingvistic propriu-zis, în ceea ce privește fonetica, morfologia și, îndeosebi, lexicul. Din punctul de vedere al schimbărilor cantitative, sunt de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Gemeșul - Zămeașii - Zămeștii - Zămișul - Zăureașii etc. etc. Din punct de vedere onomasiologic, materialul topic din Valea Trotușului poate fi încadrat în cele patru clase principale (care, la rândul lor, au alte subclase) stabilite de Iorgu Iordan, în monografia de referință - Toponimia românească: I. Topografice (care descriu natura locului, forma, poziția față de punctele cardinale, vegetația ș.a.). Se încadrează aici nume topice (simple sau compuse), precum următoarele: Arșița, Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag ș.a.; III. Istorice: Fata Moartă, Mănăstirea Cașin, Siliștea, Drumul Mocanilor, Căiuți, Straja etc.; IV. Psihologice: Calea Bătrână, Dezrobiți, Mânioasa etc. În ceea ce privește “comportamentul” lingvistic al toponimiei din această zonă, de hotar între Transilvania și Moldova, e necesar să facem două precizări: 1. în privința pronunției, încă există deosebiri între generația vârstnică, la care mai întâlnim fenomene fonetice specifice graiului local și generația tânără, care utilizează forma literarizată
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
toponime de acest tip din zona Trotușului: Arșâțâ, Culmea Bunâ, Curmăturâ, Dealu Izvoari, Drumul la Stâncâ, Fata Moartâ, Haloșu Mari, Huitoari, Pădurea Mari, Pi Podu Mari, Ulița spri Țarnă. În morfologie, nu sunt de semnalat situații diferite de cea a toponimiei din Moldova. Numele de loc din Valea Trotușului cunosc numărul singular (cam 70 %) sau cel plural, pot fi masculine sau feminine (mai numeroase în cadrul hidronimiei - nume de ape și al oronimiei - nume de înălțimi). Exemplele se găsesc în toată zona
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
vedere al lexicului propriu-zis, trebuie să facem mențiunea că, întocmai ca în alte arii geografice, preponderența o au apelativele care denumesc realitatea înconjurătoare ( deal, drum, luncă, moară, pod, poiană, uliță, vale, pădure, luncă, groapă, culme, cărare, baltă ș.a.). Totuși, în toponimia Văii Trotușului pot fi întâlnite, mai ales în zona Trotușului superior, și unele elemente de vocabular care circulă numai în estul Transilvaniei, în Carpații Orientali și în Bucovina, unele dintre ele fiind pe cale de a ieși din vorbirea curentă. Câteva
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din limbile slavă, greacă, bulgară, turcă, maghiară, ucraineană, sârbă. Evident, nu numele topice (care sunt formații românești ), ci apelativele de la originea lor aparțin limbilor menționate mai sus. O parte numeroasă din toponimia Văii Trotușului este formată din antroponime (nume de persoane), fie calendaristice (sau biblice ), fie laice, multe din ele fiind de origine ebraică sau greacă, dar intrate în română prin filieră slavă, pe calea calendarului ortodox ( Ana, Constantin, Bogdan, Elena, Gheorghe
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]