825 matches
-
auzeau doar zbârnăitul cosașilor și rumegatul ierbii de bovinele aduse la păscut. Cu privirea fixă, Cătălina, femeie în vârstă acum, își încrețea pielea frunții ce părea bântuită de cugetări ascunse. Dintr-o dată se retrăsese în sufletul ei. Tăcând, în ritmul torsului, mișca înainte și înapoi capul, închizând ritmic ochii, gest ce prevestea că ar vrea să spună ceva. Și așa a fost... * - Mumă, Costică, acu’ ești om mare și poți pricepe ce vreau să-ți povestăsc. Poate ai auzit multe vorbe
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
el le reținuse din bârfele auzite în copilărie. Faptul că cei doi fii ai ei, deși sunt gemeni, au tați diferiți, pentru el era un mare semn de întrebare! - Împlinisăm șaptișpe ani - ...începu Cătălina să vorbească, după ce se opri din tors și puse fusul în poală - și-mi venisă și mie vremea de măritat cum chibzuiau părinții să facă cu fetele lor. După douăzeci de ani erai fată bătrână și nu să mai uita nima la tine, poate doar vrun văduv
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ÎN(TORS) Autor: Gelu Odagiu Publicat în: Ediția nr. 1400 din 31 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toate le înțeleg pe dos Lumina e un pom umbros Rămân în mână cu săgeata Iar arcul pleacă spre o țintă Inima roșie-i... de
ÎN(TORS) de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360215_a_361544]
-
o turturică Un șoricel ce botu-și linge, Sătul. Mâncată-i o pisică. Pe coala neagră de hârtie Sunt desenate albe fonduri Ca niște hărți desfășurate Acoperind întreg pământul Doar niște litere-s lăsate Vârfuri de gânduri, inundate. Referință Bibliografică: În(tors) / Gelu Odagiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1400, Anul IV, 31 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gelu Odagiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎN(TORS) de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360215_a_361544]
-
numele special de Baba Dochie sau Baba Marta și se mai numește și Cap de primăvară. Semnificativ este faptul în multe zone ale țării femeile sărbătoreau ziua de 1 martie, ziua Babei Dochia, și se abțineau de la orice muncă, cu excepția torsului; scopul lor era „să se domolească mânia Babei Dochie și frigul de primăvară să nu facă pagube în câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
și se abțineau de la orice muncă, cu excepția torsului; scopul lor era „să se domolească mânia Babei Dochie și frigul de primăvară să nu facă pagube în câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când a mers cu oile și cu caprele ca să le pască, încă și-a luat furca și a tors lână dintr-însa”. Ne rămâne, la final, să constatăm încă o dată că până la sfârșitul sec
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
cu rotacizare. Magh. villa și sl. vily se compară cu vela „soare“ în melaneziana cu varianta vila „fulger“, wila „fulger“ în polineziana, wilu-ka „soare“ în australiană, (= wila „foc“). Și gr. piruni pare în legătură cu focul pyr, acesta din „soare“. Furca de tors la turci e öreke care are un p- dispărut, deci provine din *porex. Se vede legătură cu soarele Palk la coreeni, cu pari „soare“ în amerindiana, „foc“ în australiană și iarăși cu pur, por, pară, amintitele denumiri ale focului. În
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
pe cap poartă o diademă. Personajul ține în mâna stângă un corn al abundenței plin cu fructe, iar mâna dreaptă este poziționată pe echea unei corăbii. Personajul feminin are lângă piciorul stâng o imagine simbolică a Pontului Euxin, care reprezintă torsul, mult micșorat, al unui personaj masculin, nud, ieșind din valurile mării. Personajul masculin este încoronat, poartă plete și barbă și se sprijină cu mâna stângă de prova unei corăbii, ieșind. Capul îi este întors trei sferturi spre dreapta, privind spre
HOTĂRÂRE nr. 478 din 14 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298179]
-
nu tem ei iadul ș-a lui Duhuri - liliecii? Anathema sit! - Să-l scuipe oricare motan de treabă, Nu vedeți ce-nțelepciune e-n făptura voastră chiară? O, motani fără de suflet! - La zgâriet el v-a dat gheară Și la tors v-a dat mustețe - vreți să-l pipăiți cu laba? Ii! că în clondir se stinge căpețelul de lumină! Moșule, mergi de te culcă, nu vezi că s-a-ntunecat? Să visăm favori și aur, tu-n cotlon și eu
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis () [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
cenușiu și țeapăn ca sîrma ghimpată, uniformă neagră, croită și călcată impecabil, o țigară cu krmml între degetele de oțel ale mîinii stîngi protezate, degetele înmănușate în negru ale mîinii drepte, protezate, zvîcnind spre marginea cozorocului într-un salut perfect, torsul discret al motorașelor din plămîni, care alimentau răcnetul brobdignagian al colonelului. „Pe loc repaus. Ascultați aici. Sînteți oameni - precum și alte lucruri - culeși bob cu bob din toate lumile civilizate ale galaxiei. Șase milioane patruzeci și trei de cadeți au intrat
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
pe cap poartă o diademă. Personajul ține în mâna stângă un corn al abundenței plin cu fructe, iar mâna dreaptă este poziționată pe echea unei corăbii. Personajul feminin are lângă piciorul stâng o imagine simbolică a Pontului Euxin, care reprezintă torsul, mult micșorat, al unui personaj masculin, nud, ieșind din valurile mării. Personajul masculin este încoronat, poartă plete și barbă și se sprijină cu mâna stângă de prova unei corăbii, ieșind. Capul îi este întors trei sferturi spre dreapta, privind spre
HOTĂRÂRE nr. 614 din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284086]
-
obiectele legate de păstorit sunt nelipsite fluierele și cavalele care au însoțit ciobanii de la „iernatic” spre “văratic” și înapoi. Între uneltele „industriei casnice” trebuie să reținem obiectele ce cu timpul vor dispărea: sucala, vârtelnița, spata, pieptenii pentru lână, furcile de tors, frumos înflorate de ciobani și dăruite soțiilor sau iubitelor, toamna, când, după răvășit se întorceau în sat; în ele parcă își încrustau dorul purtat o vară întreagă. Există în acest meșteșug al înfloririi furcilor o tradiție de secole, dar și
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
mai ales de către femei, pentru că vestea cea îmbucurătoare, Fecioarei Maria. Cu această ocazie importantă zi Vă propunem, să Vă opriți atenția o clipă asupra piesei dedicată de noi acestui eveniment aflată în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier- furca de tors cu aripi. Furca de tors încă din antichitate a fost considerată un atribut al zeiței Athena, simbol al artei domestice feminine. O emblemă a femeii.( Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, 1998, p. 151). Ea a
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
vestea cea îmbucurătoare, Fecioarei Maria. Cu această ocazie importantă zi Vă propunem, să Vă opriți atenția o clipă asupra piesei dedicată de noi acestui eveniment aflată în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier- furca de tors cu aripi. Furca de tors încă din antichitate a fost considerată un atribut al zeiței Athena, simbol al artei domestice feminine. O emblemă a femeii.( Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, 1998, p. 151). Ea a avut mai multe variante în funcție de
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
avut mai multe variante în funcție de mărime: de brâu, cu talpă sau scăunaș, foarte lungă ce se fixă în tavan, iar în funcție de forma: cu aripi fiind cele mai împodobite cu crestături, strunjite sau care foloseau formele naturale ale lemnului. Furca de tors nu era înstrăinata, ea se transmitea fetelor sau în cazul când acestea lipseau descendentelor, nepoatelor. Furca de tors cu aripi prezentată de noi se deosebește de alte piese de același gen prin minuțioziutatea decorului dantelat și a elementelor decorative simbolice
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
tavan, iar în funcție de forma: cu aripi fiind cele mai împodobite cu crestături, strunjite sau care foloseau formele naturale ale lemnului. Furca de tors nu era înstrăinata, ea se transmitea fetelor sau în cazul când acestea lipseau descendentelor, nepoatelor. Furca de tors cu aripi prezentată de noi se deosebește de alte piese de același gen prin minuțioziutatea decorului dantelat și a elementelor decorative simbolice cu semnificație apotropaică soarele și crucea. Referință Bibliografica: Varvară Magdalena Măneanu/BLAGOVEȘTENIA.2015 / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
efervescent. Îmi pătrunsese pe nas, pe trahee, pe esofag, pe oriunde putea să strecoare în mine. Tușeam măgărește, spre hazul unui tip bărbos, care îmi arăta degetul mare al unei mâini, ridicat ca un falus în erecție. Îndesat, cu un tors de halterofil năpădit de păr, tipul părea întruchiparea lui Neptun însuși într-un moment de dispoziție ludică. Apoi, într-o clipă de respiro, când marea părea să-și ia un nou avânt împotriva pigmeilor ce se încăpățânau să-i țină
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
că aveam numai câteva luni, în orice caz nici nu apucasem să mă ridic pe propriile mele picioare când am făcut prima ispravă din viața mea. Mi s-a povestit cu lux de amănunte cum ieșise mama cu fuiorul de tors dar și cu mine pe malul șanțului unde se adunau cumetrele la o vorbă, fiecare cu lucrul ei. O mișcare neprevăzută și am căzut din poalele mamei peste vecina de alături, dar cu ochiul în fusul acesteia. S-au ridicat
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
sub ocupație otomană. Imaginile foarte numeroase și culorile vii în care sunt înfățișate creează o impresie sui-generis de viață. Pătrundem într-un singur restaurat, Cheshmata, ai cărui pereți sunt bogat împodobiți cu obiecte tradiționale de artizanat: costume populare, furca de tors cu caier, ștergare etc. Cei doritori aici pot servi cheshmata, un preperat culinar propriu, pregătit din cinci feluri de carne. Și aici că și în celelate localități vizitate, oamenii sunt primitori, amabili, prețurile la muzee sunt acceptabile, variind între 4-6
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
cu ușurință mâinile și o acoperi din nou cu sărutări pe corp, pe sâni, pe gură, cercetând-o cu mișcarea limbii, simțindu-i răspunsul voluntar. Fata îl cuprinse cu brațul de după gât ținându-l captiv la sânul său, destinzându-și torsul. Se lipi strâns de el, excitată de pulsațiile simțite în zona fântâniței. Apoi el întinse mâna, luă sticla cu șampanie și picură ambrozia cu stele de aur, printre sânii fetei, culegând-o cu buzele din gropița ombilicală. Lăsă sticla la
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
jucându-se cu Raluca și Sergiu! Dar... din nou mă gândesc la Dragoș! Retrăiesc momentele când dansam... îi simt brațele în jurul mijlocului, puternice, te fac să te lași în voia lor, simt cum mă strângea discret la piept... îi simt torsul tare și mușchii abdominali, ca niște corzi de oțel... inspir parfumul bărbătesc pe care îl răspândește... Resimt fizic crisparea care m-a cuprins, când nu știam ce să fac... primul impuls a fost să mă retrag, dar mă ținea înlănțuită
SĂGEATA LUI CUPIDON II (TITLU PROVIZORIU, REVIZUIT) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342330_a_343659]
-
roșie, când au cutezat să celebreze la ctitoria lui Ștefan nemuritorul suflet românesc, sugrumat în acei ani ’50 de ocupație sovietică.” (Grigore Ilisei, Pisanii de azi și de demult. Ed. Doxologia-Iași-2012, p. 14-15) Ioan Miclău s-a acordat armonios peste torsul vremii, peste oceanul depărtării de noi, dar apropierii de Dumnezeu, în cerdacul universului creat de artistul sinelui său contemporan, care și-a pus în hotare încântătoarea creație, ctitorie cu foc haric al inspirațiunii, săvârșită în aureola artistică din care pulsează
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
valuri Din senin, neliniștită, Apa se lovea de maluri Ude, au ieșit din mare Cu privirile profunde Trei sirene, trei fecioare - Forme goale și rotunde. Ochii cu sclipiri albastre Sânii ca de fată mare Uimitor, păreau că-s astre, Cu torsuri bronzate-n soare. Brațe lungi de balerine Buze fl ori de trandafi r Se-nsoțeau cu gesturi line Nefi resc dans în delir. Au plutit un timp pe ape Trei sirene adultere Pregătite de agape Și dorințe efemere PĂDUREA RĂVĂȘITĂ O
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
arhetipal. Ca expresie a asimilării acestor nuanțe, Lucian Gruia se dovedește un admirator înflăcărat al operei marelui Brâncuși, căruia îi dedică patru cărți, despre care am amintit în introducere. Apar, astfel, preluate în povestirile cărții, motivele universului brâncușian: Coloane nesfârșite, Torsul de tânără fată, Templul eliberării, Pasăre în văzduh, Măiastra, Figura arhaică, Cumințenia pământului. În universul epic (cu accente lirice) al scriitorului bucureștean, vei regăsi (paradoxal) dincolo de multitudinea de neliniști, duse până la angoasă, o stare specifică unui fiu al Ardealului: o
“CÂINE ÎN RUGĂCIUNE” SAU “UN UNIVERS FILOSOFIC CU VALENŢE EPOPEICE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344252_a_345581]