575 matches
-
posterioară a osului humerus prezintă următoarele elemente anatomice: - șanțul de torsiune, șanțul nervului radial cu direcție oblică de sus în jos, dinăuntru în afară în care se găsesc nervul radial, artera humerală profundă și două vene satelite; - deasupra șanțului de torsiune se inseră suprafață osoasă pentru inserția fascicolul vast extern din mușchiul triceps brachial; - sub șanțului de torsiune se inseră vastul intern din mușchiul triceps brachial. Marginea anterioară formează în partea sa anterioară buza externă a șanțului bicipital prin care trece
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de sus în jos, dinăuntru în afară în care se găsesc nervul radial, artera humerală profundă și două vene satelite; - deasupra șanțului de torsiune se inseră suprafață osoasă pentru inserția fascicolul vast extern din mușchiul triceps brachial; - sub șanțului de torsiune se inseră vastul intern din mușchiul triceps brachial. Marginea anterioară formează în partea sa anterioară buza externă a șanțului bicipital prin care trece tendonul lungii porțiuni a mușchiului biceps brahial. În partea inferioară marginea anterioară se bifurcă cuprinzând între liniile
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
musculocutanat și cu vasele brahiale. REGIUNEA POSTERIOARĂ A BRAȚULUI - MUȘCHIUL TRICEPSUL BRAHIAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - capul lung: tuberculul infraglenoidian al scapulei; - capul lateral: septul intermuscular brahial lateral și pe fața posterioară a humerusului, deasupra șanțului de torsiune; - capul medial: septul intermuscular brahial medial și pe fața posterioară a humerusului sub șanțul de torsiune Cele trei porțiuni se inseră printr-un tendon comun pe fața posterioară și pe cele două margini ale olecranului. - proximale cu mușchiul deltoid care
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
terminală Raporturi Inervație - capul lung: tuberculul infraglenoidian al scapulei; - capul lateral: septul intermuscular brahial lateral și pe fața posterioară a humerusului, deasupra șanțului de torsiune; - capul medial: septul intermuscular brahial medial și pe fața posterioară a humerusului sub șanțul de torsiune Cele trei porțiuni se inseră printr-un tendon comun pe fața posterioară și pe cele două margini ale olecranului. - proximale cu mușchiul deltoid care-l acoperă; - între mușchi și humerus trec nervul radial și vasele brahiale profunde. Din nervul radial
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
numărul punctelor singulare de pe o generatoare generica și dimensiunea secțiunii improprii a varietății. Folosind laticele geometrice modulare și introducând o functie numerică ce caracterizează paralelismul parțial, a studiat aspectele algebrice ale corespondentei prin paralelism. De asemenea a studiat rețele cu torsiuni geodezice egale în S3 și a extins rețelele Myller pe varietăți din S4. A participat cu comunicări la numeroase manifestări științifice interne și internaționale (Poponia, Cehoslovacia, Italia etc.). Prin aceste rezultate s-a înscris cu succes pe linia și tradiția
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
parallèles entre deux surfaces cerclées. Bul. Inst. Politehnic Iași, ț. 2, fasc. 1, 1947, 26-34. 2. Suprafețe riglate cu generatoare respectiv paralele (în colab. cu Ion Creangă). Studii și Cercetări, Academia R.P.R., ț. III, 1-4, 1952, 15-42. 3. Rețele cu torsiuni geodezice egale. Rev. Univ. și Inst. Politehnic Iași, ț. 2, 1955, 87-94. 4. Rețele cu torsiuni geodezice egale și constante. Bul. Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. ÎI(VI), fasc. 1-2, 1956, 1-7. 5. La correspondance par plâns tangents complètement
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Suprafețe riglate cu generatoare respectiv paralele (în colab. cu Ion Creangă). Studii și Cercetări, Academia R.P.R., ț. III, 1-4, 1952, 15-42. 3. Rețele cu torsiuni geodezice egale. Rev. Univ. și Inst. Politehnic Iași, ț. 2, 1955, 87-94. 4. Rețele cu torsiuni geodezice egale și constante. Bul. Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. ÎI(VI), fasc. 1-2, 1956, 1-7. 5. La correspondance par plâns tangents complètement parallèles entre deux surfaces réglées dans S4 E4.. Bul. Inst. Politehnic Iași, ț. III(VII), fasc
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
continuat această activitate în cadrul Catedrei de Matematică din Institutului Politehnic Iași. Că formație științifică inițială, Viorel Murgescu a fost geometru. A continuat unele tradiții ale ȘCOLII DE GEOMETRIE DIN IAȘI, aducând contribuții valoroase la studiul spațiilor cu conexiune afina cu torsiune și a spațiilor Weyl generalizate. Între anii 1954-1968 a studiat invarianții la transport paralel a unui tensor atașați unui spațiu cu conexiune afina, spațiile cu curbura cvasirecurentă și recurenta, spațiile Riemann generalizate ; a definit și a studiat spațiile Weyl generalizate
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
1954-1968 a studiat invarianții la transport paralel a unui tensor atașați unui spațiu cu conexiune afina, spațiile cu curbura cvasirecurentă și recurenta, spațiile Riemann generalizate ; a definit și a studiat spațiile Weyl generalizate care sunt spații cu conexiune afina, cu torsiune și cu un tensor recurent. De asemenea, a studiat ăproprietăți metrice și conforme ale unor clase de spații cu conexiune afina, Teza să de doctorat, intitulată Contribuții la studiul spațiilor cu torsiune, susținută la Facultatea de Matematică-Mecanică de la Universitatea “Al.
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
generalizate care sunt spații cu conexiune afina, cu torsiune și cu un tensor recurent. De asemenea, a studiat ăproprietăți metrice și conforme ale unor clase de spații cu conexiune afina, Teza să de doctorat, intitulată Contribuții la studiul spațiilor cu torsiune, susținută la Facultatea de Matematică-Mecanică de la Universitatea “Al.I. Cuza” Iași.la 4 mai 1968, sub conducerea Prof.univ. Dr. Docent Gheorghe Gheorghiev, este o încununare a rezultatelor sale remarcabile privind spațiile Weyl generalizate și spațiile cu conexiune recurenta. La Simpozionul
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
cu conexiune afina. Studii și cercetări St., Academia R.P.R., Filiala Iași, VII, 2, 1956, 75-98. 3. Invarianții unui câmp tensorial în spații cu paralelism absolut. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. III (VII), 3-4, 1957, 29-36. 4. Observații asupra spațiilor cu torsiune care admit o metrica. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. III (VII), 3-4, 1957, 29-36. 5. Sur leș espaces à connexion affine, à curbure récurrente. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, IV, 1, 1958, 67-79. 6. Propriétés conformes des espaces
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
afin. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. VIII (XII), 1-2, 1962, 37-46. 11. Observații asupra spațiilor cu conexiune afina, cu tensor recurent. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. VIII (XII), 1-2, 1962, 65-70. 12. Invarianți la transport paralel în spații 4-dimensionale cu torsiune (I). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XI (XV), 3-4, 1965, 49-60. 13. Legi normale de distribuție a erorilor aleatoare. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XII (XVI), 3-4, 1966, 55-61. 14. Invarianți la transport paralel în spații 4-dimensionale cu torsiune (ÎI
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
cu torsiune (I). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XI (XV), 3-4, 1965, 49-60. 13. Legi normale de distribuție a erorilor aleatoare. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XII (XVI), 3-4, 1966, 55-61. 14. Invarianți la transport paralel în spații 4-dimensionale cu torsiune (ÎI). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XIII (XVII), 3-4, 1967, 91-98. 15. L’intégration d’une équation linéaire aux différences. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XIV (XVIII), 1-2, 1968, 75-77. 16. Espaces de Weyl généralisés. Publicat în rezumat în Nachrichten
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
construcție a tangentei la elipsa și hiperbola. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, februarie 1962. 37. Unele probleme simple, echivalente cu aceea a integrării ecuației Riccati. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, februarie 1965. 38. Spații cu conexiune afina, cu torsiune recurenta. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, septembrie 1967. 39. O clasificare a spațiilor Riemann generalizate. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, septembrie 1967. 40. Contribuții la studiul spațiilor cu torsiune. Teza de doctorat, Universitatea “Al.I. Cuza” Iași, 1968
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Iași, februarie 1965. 38. Spații cu conexiune afina, cu torsiune recurenta. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, septembrie 1967. 39. O clasificare a spațiilor Riemann generalizate. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, septembrie 1967. 40. Contribuții la studiul spațiilor cu torsiune. Teza de doctorat, Universitatea “Al.I. Cuza” Iași, 1968. 41. Asupra paralelismului în Ln. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic din Timișoara, măi 1968. 42. Spații Weyl generalizate. Congresul matematicienilor, Linz - Austria, 1968. 43. Unele aspecte ale aplicării metodei generalizate a
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
de ecuații funcționale, Cluj-Napoca, aprilie 1973. C. Lucrări în manuscris 44. Asupra metrizării spațiilor An cu curbura recurenta. 45. Asupra unor proprietăți ale spațiilor cu curbura cvasirecurentă. 46. Spații generalizate cu tensor recurent. 47. O interpretare geometrica a spațiilor cu torsiune recurenta cu gradient de recurenta. 48. O interpretare a tensorului de torsiune al unei conexiuni afine. D. Manuale - culegeri 49. Culegere de probleme de Matematici speciale. Litografia Inst. Politehnic Iași, 1960, 1980. 50. Curs de Analiză matematică și Matematici speciale
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
metrizării spațiilor An cu curbura recurenta. 45. Asupra unor proprietăți ale spațiilor cu curbura cvasirecurentă. 46. Spații generalizate cu tensor recurent. 47. O interpretare geometrica a spațiilor cu torsiune recurenta cu gradient de recurenta. 48. O interpretare a tensorului de torsiune al unei conexiuni afine. D. Manuale - culegeri 49. Culegere de probleme de Matematici speciale. Litografia Inst. Politehnic Iași, 1960, 1980. 50. Curs de Analiză matematică și Matematici speciale. Rotaprint Inst. Politehnic Iași, Vol. I - 1973, Vol. ÎI - 1979, Vol. III
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
cu palete, cu elice și turbină cu palete plane. Simplecșii geometrici pentru cele trei tipuri de agitatoare sunt dați în Anexa XXXV. 3.1.2.4. Calculul de rezistență al arborelui agitatorului Diametrul arborelui agitatorului se calculează funcție de momentul de torsiune la care este supus: (3.35) în care: Mt - momentul de torsiune, N·m τa - efortul unitar admisibil la torsiune, N/m2 Momentul de torsiune se calculează, funcție de puterea motorului care acționează agitatorul, cu relația: (3.36) în care: k
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
cele trei tipuri de agitatoare sunt dați în Anexa XXXV. 3.1.2.4. Calculul de rezistență al arborelui agitatorului Diametrul arborelui agitatorului se calculează funcție de momentul de torsiune la care este supus: (3.35) în care: Mt - momentul de torsiune, N·m τa - efortul unitar admisibil la torsiune, N/m2 Momentul de torsiune se calculează, funcție de puterea motorului care acționează agitatorul, cu relația: (3.36) în care: k - coeficient de suprasarcină, cu valori: 1,5 - pentru condiții de lucru ușoare
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
Anexa XXXV. 3.1.2.4. Calculul de rezistență al arborelui agitatorului Diametrul arborelui agitatorului se calculează funcție de momentul de torsiune la care este supus: (3.35) în care: Mt - momentul de torsiune, N·m τa - efortul unitar admisibil la torsiune, N/m2 Momentul de torsiune se calculează, funcție de puterea motorului care acționează agitatorul, cu relația: (3.36) în care: k - coeficient de suprasarcină, cu valori: 1,5 - pentru condiții de lucru ușoare; 2,5 - pentru condiții de lucru grele; P
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
4. Calculul de rezistență al arborelui agitatorului Diametrul arborelui agitatorului se calculează funcție de momentul de torsiune la care este supus: (3.35) în care: Mt - momentul de torsiune, N·m τa - efortul unitar admisibil la torsiune, N/m2 Momentul de torsiune se calculează, funcție de puterea motorului care acționează agitatorul, cu relația: (3.36) în care: k - coeficient de suprasarcină, cu valori: 1,5 - pentru condiții de lucru ușoare; 2,5 - pentru condiții de lucru grele; P - puterea motorului, kW; n - turatia
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
3.12. Arborii se execută în general din oțel carbon obișnuit OL 50 sau OL 60. În cazul mediilor corozive sau când condițiile procesului tehnologic impun condiții speciale, aceștia se execută din oțeluri inoxidabile. Pentru calculul efortului unitar admisibil la torsiune se ține cont de materialul de construcție al arborelui agitatorului. Se determină ca raport între limita de curgere a materialului și coeficientul de siguranță, cu valori în intervalul 2/180120 . 3.1.3. VERIFICAREA SUPRAFEȚEI DE TRANSFER DE CĂLDURĂ In
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
perioada de pornire se calculează cu ecuația (3.27): Pp = (2,5 4 )ĂPm Pp = 4Ă 561, 4 = 2245,6 W Conform Anexei XXXVII, puterea instalată va fi: Pinst = 3,0 kW Diametrul arborelui agitatorului se calculează funcție de momentul de torsiune la care este supus, ecuația (3.35): Momentul de torsiune se calculează, funcție de puterea motorului care acționează agitatorul, ecuația (3.36): Efortul unitar admisibil la torsiune se ia funcție de materialul de construcție al arborelui agitatorului; a = 120 180 kgf /cm2
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
2,5 4 )ĂPm Pp = 4Ă 561, 4 = 2245,6 W Conform Anexei XXXVII, puterea instalată va fi: Pinst = 3,0 kW Diametrul arborelui agitatorului se calculează funcție de momentul de torsiune la care este supus, ecuația (3.35): Momentul de torsiune se calculează, funcție de puterea motorului care acționează agitatorul, ecuația (3.36): Efortul unitar admisibil la torsiune se ia funcție de materialul de construcție al arborelui agitatorului; a = 120 180 kgf /cm2. 5.1.4. VERIFICAREA SUPRAFEȚEI DE TRANSFER DE CĂLDURĂ Transferul
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
va fi: Pinst = 3,0 kW Diametrul arborelui agitatorului se calculează funcție de momentul de torsiune la care este supus, ecuația (3.35): Momentul de torsiune se calculează, funcție de puterea motorului care acționează agitatorul, ecuația (3.36): Efortul unitar admisibil la torsiune se ia funcție de materialul de construcție al arborelui agitatorului; a = 120 180 kgf /cm2. 5.1.4. VERIFICAREA SUPRAFEȚEI DE TRANSFER DE CĂLDURĂ Transferul de căldură între agentul termic și amestecul de reacție se face prin manta. Condiția care trebuie
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]