429 matches
-
smuci de trăgaci. Apoi, în tăcerea care suspendă totul timp de câteva secunde, se auzi doar bufnitura corpului său pe podea. După câteva zile de delir la spital, Ruletistul își reluă viața obișnuită. Mi-e greu să uit chipul său torturat zăcând cu fața în sus pe covorul de Buhara de la picioarele lăzii. Altădată, ruletistii care scăpau erau huiduiți, uneori și bătuți de acționarii disperați; acum însă, amicul meu era aplaudat ca o mare vedetă de cinema, corpul său cufundat în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
erau gelatinoase, altele ude și înghețate, altele arzând ca acidul. În totul, vorbirea aceea era o lume bizară, pe care o percepeam cu altceva decât cu simțurile, pe care o trăiam cu altceva decât cu corpul și cu mintea. Eram torturată, martirizată de acel limbaj care mă visa. Am deschis ochii după un timp (cît de lung, mi-ar fi fost greu să spun) și m-am ridicat în capul oaselor. Eram încă amețită, dar distingeam de-acum culorile aurii ale
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
abolirea moralului. Așadar, dacă durerea care-l măcina părea a fi o durere spirituală, nu era el cumva victima unei erori? Cât de puțin îl ajutau toate astea acum când fusese zvârlit cu furca îndărăt în haosul acesta al ființei torturate. Celălalt, ale cărui contururi dure și fine totodată, aspirase cândva să le traseze și prin a cărui însăși absență reușise uneori să se glorifice, nu era altceva decât o amoebă gelatinoasă, ectoplasma insipidă a unei ideații rătăcitoare. Adevărul era doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-l uscăm și o să-i găsim un loc unde să se odihnească“. Uneori, tendința lui Adam de a personifica tot ce-l înconjura o indispunea pe Gabriel până la limita enervării. Și Adam părea să apese deliberat pe coardele sensibilității ei torturate: „Urciorul ăsta se întreabă în sinea lui: «Oare o să mă cumpere doamna asta drăguță?»“. „Nu fi prost, nu vezi că-i plesnit tot, nu folosește la nimic“, răspunsese Gabriel, grăbindu-l pe Adam să meargă mai departe. Acum, însă, devenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe filozof, în cel mai rău caz, îl va amuza. Dar George credea cu sinceritate în fiecare cuvânt pe care-l scrisese și spera că seriozitatea ei va impresiona. Expedierea scrisorii va constitui un act fermecat, care îi va readuce, torturatului ei expeditor, liniștea și timpul. Era miercuri dimineața. Tom, care de bună seamă nu se mai reîntorsese la Londra, sună la ușa casei din Hare Lane Nr. 16. Primise cu poșta de dimineață următorul bilet: Dragă domnule McCaffrey, Te aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ca pentru Rozanov lumea să fie iar lume. În timp ce John Robert Rozanov își digera mânia pe patul lui din Hare Lane 16, Tom McCaffrey se perpelea pe patul său din Travancore Avenue. Ca și John Robert, Tom se simțea întemnițat, torturat și paralizat. Nu putea pleca din Ennistone, așa ceva era cu neputință. Îi scrisese o scrisoare profesorului său, anunțându-l că e bolnav. Și era într-adevăr bolnav, avea o răceală cumplită, cu febră. (Își spunea: „Asta-i răceala lui Bobbie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe care continui s-o am este să dorm. Cu toate acestea, nimeni și nimic nu mă putea împiedica să mă simt singură. Am încetat să mai deschid ziarele pentru că acolo nu vedeam nimic decât copii și bebeluși violați, uciși, torturați, aban donați. Eram singură într-o lume care mă înspăimânta, nici să ies din casă nu mai eram în stare. Norocul meu că venise frigul, așa că nu mă mai simțeam obligată nici să merg în parc. Cu mulți ani în
Non-stress test. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Elena Vlădăreanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1784]
-
rostogolirea fu lovit de alte gloanțe, care-l sfârtecară în mii de bucăți care continuau să ardă cu furie. Dar cel mai îngrozitor era că nu-și pierdu cunoștința. Simțea mușcătura continuă a focului și gloanțele care îi sfâșiau trupul torturat, plumbii și flăcările îi străpungeau organele vitale, picioarele, inima, plămânii încă multă vreme după ce încetase să se mai miște. Ultimul său gând confuz reflectă certitudinea, infinit de tristă și de disperată, că nu va mai vedea niciodată Venus și misterele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
rostogolirea fu lovit de alte gloanțe, care-l sfârtecară în mii de bucăți care continuau să ardă cu furie. Dar cel mai îngrozitor era că nu-și pierdu cunoștința. Simțea mușcătura continuă a focului și gloanțele care îi sfâșiau trupul torturat, plumbii și flăcările îi străpungeau organele vitale, picioarele, inima, plămânii încă multă vreme după ce încetase să se mai miște. Ultimul său gând confuz reflectă certitudinea, infinit de tristă și de disperată, că nu va mai vedea niciodată Venus și misterele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
trebuie urmați pentru ca acest coșmar să ajungă la capăt, iar visul Borduriei să fie spulberat. „Ceea ce trebuie să facem este să îl salvăm pe Tournesol - el se află undeva în aceste camere, constrâns să lucreze împotriva voinței lui, sau poate torturat.” Gândul lui Tintin era gândul tuturor. Încărcat de voința răzbunării, Haddock nu mai putea fi oprit. Tăind cu imaginara lui sabie de abordaj aerul, înroșit și furios, Haddock invoca toate zeitățile oceanului spre a-l ajuta în lupta sa împotriva
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
față am înțeles că preopinentul meu apăra un regim utopic condamnat de istorie și de viață în primul rând, că apără toate crimele săvârșite în diverse situații devenind din democratic un regim opresor, că trece voit peste miile de țărani torturați și lichidați pentru că nu doreau raiul, colhoznic venit de la Răsărit, că admite marea crimă de a lichida pe făuritorii României Mari, că, în ultimă instanță, regimul comunist pe care îl apără ca demn urmaș al unui muncitor ceferist, a vândut
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
1670, nu știa ce este groaza, iar sentimentele lui Stroe l-au impresionat și i-au intrat ca un par în beregată. Așa s-a hotărât să-l ajute. Dar deja era închis în trapezăria mănăstirii, unde erau de obicei torturați și uciși condamnații. Îi era frică lui Stroe și milă lui Zogru, iar frica lui Stroe l-a făcut pe Zogru să se gândească la moarte. Mai ales la moartea oamenilor, care rămâneau țintuiți și-ncepeau să se umple de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
o folosim la... nu știu... pe post de sos de salată? —Jake, asta e cremă de față. Nu poți s-o mănânci. Dar Jake n-o mai asculta. Plonjase în coșul de gunoi și scosese la suprafață, cu o expresie torturată, un pachețel pe jumătate deschis. —Doar nu vrei să le arunci și pe astea, nu? Alice a înghițit în sec. „Astea“ nu fuseseră o descoperire tocmai plăcută. —Jake, astea sunt prezervative. —Și? — Prezervative folosite. Alice se gândise că probabil Jake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
PR -, exact asta trăia și el acum, cu deosebirea esențială că dușul îl făcuse dimineața și nu trăsese nimeni perdeaua pentru a-i înfige un cuțit cu lamă lungă într-o anumită zonă a corpului, niciodată în inimă - victima trebuie torturată în prealabil, dacă moare instantaneu pleacă spectatorii din sală, nemulțumiți, dați-ne banii înapoi, PĂCĂLICILOR! -, încercă să se miște și firele lipicioase îl strânseră suplimentar, poate că nu îi este așa de foame (îi trecu prin minte un gând năstrușnic
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
2-a ediție, XXXII: 1 (Citta di Castello, 1907-1942), ÎI, 84. Vezi Bourquelot, "Recherches" (n. 14 mai sus), 463. Suntem îndatorați lui Donald Weistein pentru ajutor în această privință. 86 Dacă Rinaldeschi nu ar fi mărturisit, ar fi fost probabil torturat, din moment ce în tradiția română erau necesari doi martori oculari pentru condamnarea unui delict capital: vezi E. Peters, Inquisition (Berkeley-Los Angeles, 1988), 64-65, si Murray, Suicide (n. 14 mai sus), ÎI, 171. 87 D. Lawton, Blasphemy (Philadelphia, 1993), 16, scrie "despre
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
transfigurare, încît să-mi apară veșnic nouă și nebănuită. Câți au pasiunea atât de mare, încît în fiecare moment să vadă lumini noi și farmece schimbate? Femeia este o ființă cu puține posibilități, ea nu poate rezista exigențelor unui bărbat torturat, pentru care iubirea este numai o formă de a te realiza în viață. Îți trebuie o pasiune mare până la imbecilitate pentru a putea iubi o singură femeie. Când simți însă insuficiența tuturor formelor de viață, când te satisface numai ceea ce
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a fost racolat de Securitate, prin generalul Emil Macri, direct implicat în represiunea din Valea Jiului - acesta nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat să treacă de partea autorităților, trădând cauza protestatarilor. Cu siguranță că Securitatea l-a amenințat pe Dobre cu suprimarea familiei, iar liderul minerilor a cedat în fața șantajului. Nimic mai (anti)pilduitor decât un lider grevist care, după
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
zi, să-i sucesc gâtul”; sau „pe monștrii ăștia i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura psihicătc " Tortura psihică" Anchetatorii mizau pe faptul că țipetele celor torturați îi intimidau pe arestații din același lot. Timorarea victimelor se realiza prin supunerea lor unui tir sonor de gemete și plânsete. Această tortură psihică a avut, într-adevăr, efect. S-a apelat și la secvențe absurde: de pildă, unui anchetat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
deosebit sunt intoxicările media de la Timișoara: genocidul și ororile confecționate ale gropilor comune, Castex susținând că au existat „revoluționari” traficanți de cadavre, care au manipulat imaginile despre gropile comune din Timișoara, speculând mincinos, de pildă, celebra imagine a pretinsei mame torturate, cu sugarul pe burtă. În ceea ce privește mult discutata fugă a lui Ceaușescu de pe clădirea Comitetului Central, Castex consideră că acesta fusese, de fapt, abandonat de Securitate, care îl trădase, așa explicându-se de ce nici o „gardă pretoriană” nu l-a apărat ori
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
poate exista răul? Răul nu există spuneau stoicii. Răul este corelatul binelui. Binele, așadar, nu poate există fără rău și, în consecință, răul este bine! Această etică eroică a stoicilor poate merge până la a afirma că un stoic înlănțuit și torturat este liber, căci nimeni nu îi poate lua libertatea de a simți durere și de a decide cum să se raporteze la ea. Oricât de interesante sunt aceste abordări filosofice, ele ar putea fi asimilate doar de un segment îngust
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
21 ROMANUL LUI TOMMASO CAMPANELLA / 25 Prefață A încerca să descrii o figură titanică precum cea a lui Tommaso Campanella este egal cu a sfida schemele, regulile, înseși limitele capacității de a reprezenta ale scrisului. Campanella este un nou Prometeu torturat, dar niciodată domolit în misiunea lui de a căuta adevărul și de a-l transmite foc nemântuit oamenilor. Titanismul caracterului său se însoțește cu un elan spre infinit, cu o necesitate de a depăși orice convenție, chiar și pe cea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ceea ce gândea. Dar trebuia să existe o limită totuși, altfel ar fi fost mai bine să-l omoare în piața publică, spre a servi drept pildă și avertisment pentru cei ce încalcă principiile Bisericii. Un om condamnat, în mod repetat torturat și învinuit de fărădelegi abominabile, de erezie, magie, putea fi ars pe rug fără probleme. De ce acea amânare, acea așteptare la nesfârșit. Tommaso vedea în asta un plan precis: dacă s-ar fi predat, dacă ar fi cedat chiar și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de adevăr. Desigur, dacă n-o s-o apreciați drept potrivită în comparație cu celelalte, puteți să n-o includeți în carte. Vă citesc un fragment: Șase și încă șase ani, în osândă-ncleștat foc fiecărui simț îmi este dat de șapte ori mădularele torturate, injuriile și basmele nerozilor nici soarele nu-mi este-ngăduit ochilor, nervii surpați, oasele zdruncinate, pulpele sfâșiate, durerile mă însoțesc unde pun capul, lanțuri, sângele scurs și veșnica groază mâncarea-abia de-ajuns și slinoasă. Da, văd pe chipurile voastre că v-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Dintre acestea, care au dat Bisericii peste zece milioane de martiri, câteva dintre ele au fost cele mai sângeroase: persecuția lui Deciu (249-251), a lui Dioclețian și Maximian (284-305) și a lui Liciniu (308-324). În timpul acestor prigoane, au fost urmăriți, torturați și supuși la cazne inimaginabile pentru credința lor un număr mare de creștini care refuzau să se închine idolilor păgâni și să le aducă jertfă. Scopul urmărit de persecutori consta „în înfricoșarea celorlalți creștini, sperând astfel într-o părăsire totală
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
vor avea întotdeauna câștig în fața filozofilor. Luciditatea nu are cotă bună pe piața cărții. Mă uit în depresia surorii mele ca într-o oglindă care mărește. Mă uit la ea și mă văd pe mine cel de acum o lună-două, torturat, chircit sufletește, cu punțile către exterior ridicate, cu dinții strânși, electrocutat de un frison care îmi zgâlțâie fără încetare ființa. Pentru că am suferit ca ea și pentru că mă recunosc în ea pot să simt mila, dorința de a ajuta și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]