239 matches
-
propria interpretare a realității cu un succes extraordinar. Cum de este posibil? E ca și cum oamenii ar implora să fie înșelați. înainte de a încerca să răspund la aceste întrebări, trebuie să am în vedere câteva diferențe dintre administrația Bush și ideologiile totalitariste precum naționalismul social, fascismul și comunismul, în afară de cea evidentă, care susține că Statele Unite sunt departe de a fi o dictatură totalitaristă. Este remarcabil faptul că administrația Bush nu se ghidează după o ideologie unitară. Putem distinge mai multe direcții ideologice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
a încerca să răspund la aceste întrebări, trebuie să am în vedere câteva diferențe dintre administrația Bush și ideologiile totalitariste precum naționalismul social, fascismul și comunismul, în afară de cea evidentă, care susține că Statele Unite sunt departe de a fi o dictatură totalitaristă. Este remarcabil faptul că administrația Bush nu se ghidează după o ideologie unitară. Putem distinge mai multe direcții ideologice, însă ele nu constituie împreună o interpretare cuprinzătoare a realității. în Supremația americană: un balon de săpun, am identificat trei școli
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
nu s-au considerat vizați. M-a suprins aplombul lor și nu am ezitat să le-o spun. Grupul m-a impresionat puternic. Nu exista ceva asemănător ei în tabăra cealaltă. Evaluând asemănările și deosebirile dintre administrația Bush și ideologiile totalitariste, remarcăm că diferențele depășesc cu mult similitudinile. Nu e nimic totalitarist la Statele Unite, dar administrația Bush nici măcar nu posedă o ideologie coerentă. Prin urmare, comparația cu regimurile nazist și comunist este deplasată. Cu toate acestea, există asemănări suficiente pentru a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
Uniuni, la conducerea cărora se afla întotdeauna un singur om, el însuși. Guvernele și tot restul diferă de la o Uniune la alta, dar sunt toate conduse de acest urmaș al Marei. Curând după preluarea puterii, au fost introduse primele măsuri totalitariste, care s-au înmulțit cu vremea pe măsură ce apăreau tot mai mulți simpatizanți ai fostului Imperiu. Vremurile au devenit grele. Foametea era, după doi ani de conducere defectuoasă, la ordinea zilei. Acest lucru a nemulțumit mulți oameni, iar Allston a conștientizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
în care electoratul și-a putut exprima liber voturile în favoarea candidaților preferați. Amalgamul de probleme politice, economice și sociale de care era copleșită națiunea avea să ducă la lovitura militară din mai 1934, iar în 1935 la instalarea unui regim totalitarist sub conducerea regelui Boris III. Grecia Deși din punct de vedere tehnic putere victorioasă, Grecia mai mult pierduse decît cîștigase în timpul războiului. În deceniul ce a urmat, politica grecească a fost dominată de problemele apărute în timpul și imediat după conflict
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din perspectivă politică, diplomații germani s-au folosit de acordurile comerciale pentru a-și atinge obiectivele naționale. Scopul lor nu era obținerea unui avantaj economic pe termen scurt, ci o perioadă îndelungată de dominație politică pe viitor. Dat fiind sistemul totalitarist și deținînd controlul deplin al economiei, guvernul german putea oferi termeni foarte avantajoși pentru clienții lui balcanici. Problema plăților a fost rezolvată prin acordurile în sistem barter și prin intermediul conturilor blocate în valută. Toate statele considerau aceste aranjamente ca fiind
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
metode la fel de dure pentru menținerea la putere a conducerii acestor state. Cu tot relativul lui liberalism și în ciuda popularității, guvernul iugoslav nu a îndrăznit niciodată să introducă un sistem pluripartit sau să organizeze alegeri naționale cu adevărat libere. Cel mai totalitarist regim din Balcani, cel albanez, este dictatura unei mici minorități menținute la putere de poliție și de armată. Adepții sistemului ar putea argumenta că metodele acestea sunt necesare realizării obiectivelor sociale ale statului, că o transformare radicală a societății se
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bărbați.38 Exista o îngrijorare foarte răspîndită în privința influenței sîrbești asupra guvernului croat. Faptul că profundele antagonisme din trecut erau încă vii poate fi dedus din următorul citat referitor la atitudinea croaților: Metafora pentru tot ce era învechit, centralist și totalitarist era "Belgrad." Belgradul, capitala Serbiei. Serbia, a cărei faimoasă "burghezie sîrbească" a dominat și exploatat nemilos mai bogatele și mai sofisticatele Croația și Slovenia în timpul Iugoslaviei antebelice și care a încercat recent să repete performanța prin Ranković și un partid
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
respectarea medicației sociale: închisoarea și spitalul de nebuni. Poate că o societate ce permite existența homeless-ilor pune în joc un grad mai mare de libertate: îți rămâne posibilitatea de a cădea până la limita de jos a civilizației fără ca aspirațiile totalitariste ale socialului să-ți anuleze această dimensiune a posibilului propriu. Să gândim repulsia pe care ne-o provoacă vederea și mirosul celor fără de căpătâi în sens invers, zărind noianul de condiționări sociale din perspectiva căruia judecăm. Poate că nu aparențele
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ei, și nici nu se va vinde în atât de multe exemplare. Cum ar fi putut? Din 1951 lumea se schimbase fundamental. Cititorii de la începutul anilor '50, care priveau spre Hadrian pentru a-i călăuzi și conduce într-o lume totalitaristă, înnebunită, aveau nevoi diferite spre sfârșitul anilor '60. Apăruseră noi războaie. Înfocații anii '60 au făcut victime la nivelul sensibilității și acum problema, pe ambele maluri ale Atlanticului, nu era cum un om s-ar putea bate pentru adevăr împotriva
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
nevoi diferite spre sfârșitul anilor '60. Apăruseră noi războaie. Înfocații anii '60 au făcut victime la nivelul sensibilității și acum problema, pe ambele maluri ale Atlanticului, nu era cum un om s-ar putea bate pentru adevăr împotriva unui regim totalitarist, ci dacă excesul și libertatea nu merseseră prea departe. Cititorii se întrebau cum bărbatul și femeia s-ar putea întoarce la o poziție de echilibru social și stabilitate culturală. Cum s-ar putea combina libertatea de expresie și comportament cu
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ca "revoluționare", cum ar fi planul Dalton, centrele de interes, aplicate sub forma metodei complexelor etc. Toate acestea fuseseră însă produsul unei societăți democratice, care presupuneau libertatea de manifestare a educatorului și a elevilor. Pe măsură ce sistemul politic își releva caracteristicile totalitariste în cursul anilor '30 prin hotărîri de partid s-au stabilit tezele fundamentale ale organizării sistemului de învățămînt care, în ultimă instanță, au însemnat revenirea la școala tradițională, așa cum se conturase ea în cursul secolului al XIX-lea evident, cu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unei extraordinare schimbări în bine. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Relația dintre două personaje dintrun roman postbelic studiat Marin Preda, Moromeții (relația dintre Ilie și Niculae Moromete) INTRODUCERE: Personajul literar în romanul postbelic Confruntat cu restricțiile impuse de regimul totalitarist, romanul românesc postbelic își recuperează finalitatea estetică la jumătatea „obsedantului deceniu“ șase, prin publi carea romanelor Bietul Ioanide (1953) de George Călinescu și Moromeții (vol. I, 1955) de Marin Preda. Cele două apariții notabile creează un precedent prin sfidarea terito
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
luciditate, prin fire reflexivă, introvertită. Prin intermediul celor două personaje, tată și fiu, romanul pune în dezbatere teme defi nitorii pentru existența satului românesc, surprins din perioada interbelică până în anii ‘50, ai colectivizării forțate, dar și pentru destinul intelectualului întro epocă totalitaristă. Toate liniile tematice converg spre cei doi protagoniști ai romanului, Ilie și Niculae Moromete. Item 2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a mo dului în care evoluează relația dintre cele două personaje Relațiile dintre tată și fiu sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și a răului“ și, în opoziție cu atitudinea contemplativă a lui Moromete, alege implicarea activă în schim barea lumii. Înțelege curând însă că, în numele acestei ideologii, se săvârșesc abuzuri grave și mor oameni. Devenit el însuși o victimă a sistemului totalitarist, Niculae redes coperă valorile tatălui său și le va duce mai departe după moartea lui Moromete: Tată, șopti el, eu nu team părăsit niciodată, știi bine... Și eu vreau să spun ca și tine că binele na pierit niciodată din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
perspectiva unei conștiințe universale compuse din mulțimea conștiințelor individuale conectate. E vorba de „o inteligență colectivă” a cyberspațiului sub forma unui „spirit” al umanității aflate în transformare. Împărțirea unei unice conștiințe, colective, de către utilizatorii rețelei se poate ipostazia în dimensiunile totalitariste, ale unei minți sau gândiri unice și uniformizate, în dauna manifestării individualității, a singularității și a diferenței, a alterității. Temerile de tip Big Brother pot fi îndreptățite din acest punct de vedere, în contextele controlului și ale supravegherii colective ale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
existând riscul de a salva orice afirmație prin "metaforizare". După cum o arată societățile orale sau non-literate, străine de tehnologia culturală a scrisului, există viață socială și în afara textului! Astfel de evidențe de bun simț epistemologic ar trebui să tempereze pretențiile totalitariste ale adepților analizei de discurs care, urmându-l orbește pe Derrida, riscă să plonjeze într-un reducționism metodologic păgubos. Ceea ce nu înseamnă că metoda analizei de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o sistematizare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ion Gregorian (august 1940 - ianuarie 1941). Din redacție fac parte, de-a lungul timpului, N. Crevedia, Dragoș Protopopescu, Toma Vlădescu (ultimii doi trec în 1937 la „Buna Vestire”), Vintilă Horia, Ovidiu Papadima, Dan Botta. Cu o ideologie care cultivă modelul totalitarist fascist, antisemitismul și tradiționalismul conservator teologal, S.-P. se situează la extrema dreaptă, promovând naționalismul excesiv, în același spirit ca și publicațiile „Calendarul”, „Porunca vremii” ș.a. „«Sfarmă-Piatră» al nostru - se afirmă în articolul-program - apare nu ca o forță oarbă, ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
a operat cu termeni precum „infern existențial”, „viziuni infernale”, „scenariu torționar”, „oroare”, „vehemență”, „angoasă” etc. Temele predilecte sunt condiția incertă, precară a omului modern, vulnerat de o rânduială mundană percepută ca tot mai detracată (cu o perturbare lugubru-paroxistică în aberația totalitaristă), dar și rezistența la opresiune, nu numai la cea „administrativă”, ci la oprimarea gândirii libere și la îngrădirea afirmării armonioase a individualității și a viețuirii firești. Citate ilustrative pot fi decupate mai de peste tot: „Era o lumină stranie / de parcă toți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
lemn", care pervertește limba încărcînd-o cu conotații deformatoare. "Cuvintele ne spune François Thom nu mai servesc la semnificare; sînt doar instrumente de selectare [1993:50]. Noțiuni precum "capitalism" sau "mentalitate burgheză", de pildă, au fost atît de hulite de propaganda totalitaristă, încît simpla lor rostire trebuia să genereze o cutremurare de respingere. La fel, termeni comuni precum "patrie" și "patriotism" au fost atît de demonetizați de ideologia comunistă, încît acum îi rostim cu o îndoită strîngere de inimă. • Doctrina mai presus
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în mișcare și nefinalizată). De altfel, aceste așezări opozitive ale modernismului și postmodernismului au fost destul de contestate; S. Connor observă ierarhia evaluativă implicită a schemei tabelare a lui Hassan, în care modernismul devine eticheta unui trecut obtuz, dominat de ideea totalitaristă a puterii absolute, în timp ce postmodernismul este descris numai prin trăsături dezirabile și seducătoare. Linda Hutcheon remarcă aceeași preferință explicită a lui Hassan pentru postmodernism, dar arată că "această gândire de tipul "ori/ori" sugerează o rezolvare pentru ceea ce văd ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fă?? de na? iunile �fr?? e?ți�, �surori�, �cumnate�, �mp? r? ind �n schimb lumea �n na? iuni dominatoare ? i democratice. Profund afectat, Iorga l? a avertizat: unii lideri doresc expansiune ? i r? zboi, al? îi vor pace. Dar chiar ? i �n ?? rile totalitariste, oamenii vor pace, indiferent de ceea ce vor liderii lor. Dorin? a de pace poate fi �n? bu? it? �n timp de pace. �Dar �n timp de r? zboi?... �n această const? riscul! �121 �ntr? unul din zig? zag? urile tipice ale fanteziilor lui politice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Europa central? r? s?ritean? ? i fosta URSS s�nt cu siguran?? p�ndite de primejdie. Dar chiar ? i acest pericol este preferabil �nghe? ului profund� care a dominat o jum? țațe de Europ? �n timpul R? zboiului Rece, hegemoniei dictaturii totalitariste, care nega ? i interzicea libertatea ? i a ucis milioane de fiin? e umane! S�ntem martorii unei revolu? îi de eliberare �n regiunea aceasta ? i o revolu? ie nu este niciodat? un proces pa? nic. Numai o Europ? Unit? , pa? nic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
precum și situațiile de criză stârnesc trăiri imature și dependente, diminuând liberul arbitru în judecată și autonomia în acțiunile subiectului. Violența instituțională este o formă de violență colectivă având la bază interesele unei instituții. rândul acestor violențe se numără acțiunile regimurilor totalitariste împotriva unor grupuri sociale, acțiunile violente ale unor grupuri religioase în numele organizației religioase cărora aparțin, violența unor sisteme economice care sacrifică anumite grupuri sociale. În ultimul timp se vorbește tot mai mult despre violența mass-mediei și consecințele acestor mesaje violente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și din afara democrațiilor liberale. Împotriva unor asemenea opoziții se poate spune c] o încercare de a formula o list] limitat] a libert]ților politice clasice cu sigurant] va fi criticat] de c]tre mișc]ri politice puternice având obiective potențial totalitariste. Pentru evaluarea acestei opoziții este ins] important s] nu uit]m c] noțiunea de drepturi universale furnizeaz] un cadru moral pentru norme, oricare ar fi regimul politic. Drepturile nu sunt incompatibile cu responsabilitatea social]. Dimpotriv], ele o presupun prin aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]