34,684 matches
-
selecționați. GIST se caracterizează prin mutații ale protoncogenei KIT (receptor al tyrozin kinazei), diagnosticul de GIST este imunohistochimic, prezența antigenului CD117 fiind caracteristică în peste 95% din cazuri. Principalul tratament curativ al GIST este cel chirurgical. Este esențială îndepărtarea în totalitate a tumorii cu menținerea intactă a capsulei tumorale. Spargerea tumorii sau hemoragia sunt asociate cu grad crescut de recidivă locală și/sau determinări secundare peritoneale [5]. Dată fiind diseminarea limfatică rară, limfadenectomia regională nu se efectuează de rutină. Rezecțiile parțiale
Revista Spitalului Elias by RADU PÂRVULEŢU, VALENTIN CALU, ADRIAN MIRON () [Corola-journal/Science/92052_a_92547]
-
lor subliniind valoarea ERCP. Primul caz prezentat a avut o papilo duodenală plată iar cel de-al doilea o oddită. Ambele cazuri au fost rezolvate prin ERCP, papilotomie și extracția endoscopică a calculilor. ISTORIC Litiaza coledociană reprezintă 20- 24% din totalitatea cazurilor de litiază biliară. Istoria naturală a calculilor coledocieni nu este pe deplin elucidată. O proporție de 10-15% pot rămâne asimptomatici după formare. Este posibil să se producă chiar și pasaje silențioase ale calculilor din coledoc în duoden. Spre deosebire de litiaza
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
-
o crimă și încă una dintre cele mai odioase. Dar oare, pot fi oare aceste motive atât de întemeiate încât să determine o femeie să decidă moartea unei ființe care nu are nici o vină pentru că există și care depinde în totalitate de alegerea ei? Mulți sociologi susțin că la baza decăderii vieții de familie ar sta criza socioeconomică, care are o pondere mai mare în țările sărace, deși se observă că nici în țările bogate situația nu este mai diferită.<footnote
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ultima, explicitează într-un mod clar atât caracterul sintetic al operei lui Bach, cât și calitatea „monolitică” a stilului acestuia, adică prin tentativa (reușită) de realizare a idealului retoric de încorporare și înfăptuire a tuturor posibilităților pe care le oferă totalitatea tipologiilor retorice. Într-o opoziție iconciliabilă cu această concepție se prezintă, în termenii Ancăi Oroveanu, modelul „psihologic” sau, în termenii noștri - modelul antropomorfic și organic: „Stilul va dobândi de aici încolo (deși acest proces e departe de a fi unul
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
conceptuale-expresive, cât și în vederea lărgirii și perfectării spectrului de tipologii conceptuale-structurale. A mai fost nevoie, însă, de încă un pas decisiv în „compensarea” acestei alegeri aparent perdante. Raționamentul a fost unul simplu: (1) dacă nu este posibil să fie păstrată totalitatea accepțiunilor și a tipologiilor stilistice prin care poate fi realizată o autentică unitate sintetică (dată fiind acumularea și diversificarea continuă a mijloacelor, tehnicilor, tipurilor de expresie, spunându-și cuvântul și nevoia de transformare, înaintare și noutate), iar (2) din toată
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și a tipologiilor stilistice prin care poate fi realizată o autentică unitate sintetică (dată fiind acumularea și diversificarea continuă a mijloacelor, tehnicilor, tipurilor de expresie, spunându-și cuvântul și nevoia de transformare, înaintare și noutate), iar (2) din toată această totalitate opțiunea pentru stilul personal (date fiind dezideratele umanismului iluminist) este una dintre cele mai slabe și ineficiente (din punctul de vedere al teoriei retorice), atunci (3) singura cale de a anula un logic și legitim sentiment de frustrare provocat de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
o evidentă hiperbolizare conceptuală o identificăm în imaginea ideii Gesamtkunstwerk - a operei de artă totale, aparținându-i lui Richard Wagner (1813-1883), un alt compozitor de pe lista canonică, după Bach și Beethoven. Fuziunea simfonicului și operisticului în concepția dramei muzicale ca totalitate sincretică a tuturor elementelor constitutive (incluzând și baletul, în versiunea pariziană - în patru acte - a operei Tannhäser) a determinat, pentru început și în virtutea unui astfel de „metisaj”, extinderea ideii organice de la o singură entitate generatoare (motivul-rachetă sau motivul destinului) în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
inițiatori ai romantismului muzical. A doua tipologie, a închiderii unui ciclu stilistic (modelul bachian și wagnerian) prezintă o altă fațetă a puterii determinante, aceea de a deveni reprezentativă pentru toată evoluția premergătoare, concentrând într-o sinteză structurală-estetică de ordin superior totalitatea elementelor relevante în definirea unui stil, dar și a unei epoci stilistice în general. Sfârșitul unui ciclu stilistic poate să semnifice, în egală măsură, încheierea care presupune, totuși, un potențial de continuitate, dar și închiderea ca epuizare a acestuia. Spre
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
o continuă tranformare. Și acest flux sonor continuu încorporează lucruri foarte complexe, dar și lucruri foarte simple, aproape vulgare. Este o pluralitate de experiențe muzicale familiare, însă transformate și controlate de către o idee foarte solidă, aproape clasică, și care organizează totalitatea. Pentru mine este fascinant...”<footnote Ibidem, p. 51: „Il y a chez Mahler un aspect onirique particulièrement attrayant qui me fait penser au fleuve traversant des paysages continuellement changeants. Et ce flux sonore continu intègre des choses rès complexes, mais
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și că pe fruntea lui strălucesc laurii deșteptăciunii, cînd, de fapt, și dreptatea, și deșteptăciunea aparțin celuilalt, aceluia care nu și le arogă pentru că le are deja. În fine, spiritul de frondă. Ironia înseamnă permanentă frondă față de existența lumii în totalitate ei. E nemulțumire perpetuă și insatisfacție constantă, dar o nemulțumire și o insatisfacție a căror expresie vie este o atitudine în care nu morala precumpănește, ci atitudinea religioasă. Sau dacă adjectivul ,religioasă" ne sperie, atunci să-i spunem ,metafizică", căci
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
Bochiș se nasc la intersecția sculpturii cu arhitectura, a figurativului cu geometria, a austerității volumului cu volubilitatea suprafeței și, din punct de vedere al semnificației morale, a construcției gratuite cu reperul votiv. În mod întîmplător, dar poate nu chiar în totalitate, pentru că precedentul poate exercita o presiune subliminală, tot în această categorie, aceea a construcțiilor pe verticală, a formelor aeriene care se îngînă cu viziunea volumetrică a arhitecturii, se înscriu și lucrările celorlați trei participanți. Atît Cristian Pentelescu, cît și Florin
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
la rândul lui, un creator; îmbolnăvește spiritul de un fel de catholita nociana (carență a generalului), cu o cazuistică ce tinde spre notorietate: singularitatea oarbă, excesul anti-iconoclast, exilarea perspectivei, a viziunilor sincretice. 2. Identitatea capodoperei trebuie să se exprime prin totalitate adevărurilor artistice conținute de fiecare parametru ori palier al unui limbaj, fie el muzical, literar sau plastic. Când o operă artistică incorporează cu predilecție erori și falsuri (descifrabile pe unul sau pe mai multe dintre straturile sale) ori, prin contrast
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
erori și falsuri (descifrabile pe unul sau pe mai multe dintre straturile sale) ori, prin contrast, când cuprinde cu preponderență adevăruri și aspecte autentice (detectabile la majoritatea parametrilor săi) și chiar când, în ciuda faptului că adăpostește numai adevăruri, nu posedă totalitatea adevărurilor posibile, atunci acea operă este mai mult sau mai puțin o reușită, dar în nici un caz o capodoperă. Rădăcinile capodoperei se înfig adânc în însuși mitul creației, capodopera fiind epura unui anume limbaj artistic; cu alte cuvinte, reprezintă diagrama
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
în evidență un alt aspect al acestui interes: “Fără a dori să facă din Mahler un postmodern, se poate vedea în figură lui, deoarece el era marcat de gândirea lui Nietzsche, pentru care inelul sau spirală Eternei Reîntoarceri reprezintă o totalitate fascinantă, unul dintre prevestitorii unui sentiment de pierdere iremediabila a totalitatății - în sens de unitate - a ființei și a cosmosului.” (Ramaut-Chevassus, op. cît., pag. 22). Acest interes crescând pentru muzica lui Mahler coincide cu mai multe orientări conceptuale care ar
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
sumă de criterii obiective și de ancorare pe solul ferm al certitudinii și (b) lista lui Kramer în care claritatea cu care sunt formulate aserțiunile sugerează existența unui referent repertorial și, implicit, nume de compozitori pe care această listă, în totalitatea ei, le presupune. Chiar aserțiunea de la a opta poziție - include citate și referințe la muzică mai multor tradiții și culturi - poate fi exemplificata prin partea a treia, Scherzo, din Sinfonia<footnote Etimologia termenului Sinfonia - prefixarea greacească sin- sau syn- semnificând
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
criterii valorice și rezidă mai degrabă în imaginea unei echitemporalități generalizate că o imensă "bolta" istorică-temporală sub care își regăsesc propriul loc legitim ansamblurile mini-temporale, precum și mini-istoriile lor. Toate aceste mini-temporalități sunt scoase în afara competiției progresiste-liniare și le este restituită totalitatea drepturilor în această comunitate anistorica a tuturor stilurilor, școlilor, orientărilor și concepțiilor din toate timpurile. Este exact situația pe care o descrie Dujka Smoje atunci când vorbește despre modelele istorice ale conflictelor între antici și moderni: "Să ne imaginăm pentru o
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Anderson (anii '70); (d) anii '90: implicarea muzicii populare comerciale în lucrări proprii - David Lang, Julia Wolfe, Michael Torke și Michael Daugherty. Deja din această imagine putem configura un răspuns la întrebarea privind calitatea și specificul relaționării între postmodernitate și totalitatea culturilor muzicale anterioare. Aici se impun mai multe imagini că posibile ipoteze de lucru. În același timp, Steffen Mahnkopf prezintă o altă lista, a fațetelor calitative pe care în opinia lui le deține postmodernismul muzical: 1. Postmodernitatea polistilistică: aici aspectul
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
problemelor formei este, probabil, cea mai dificilă sarcina pentru o lucrare postmodernă, în ideea unei imposibilități de mediere internă între referințele la un material extern și forma autonomă. Cea mai inteligentă soluție este a se folosi o formă preexistenta în totalitatea ei (până la nivelul sintactic). Această (atitudine - n.n.) de asemenea creează o certă asemănare cu clasicismul., 4. Aici întrebarea este cât de mult material ne trimite înafara lucrării. Un singur citat, ca în lucrarea Senfkorn de Klaus Huber, nu este suficient
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
dar și de colaj, în diverse configurații de agregare, spectrul lucrărilor obținute fiind unul extrem de larg. (c) O a treia imagine utilizabila în termeni de cheie de lectură s-ar referi la ideea că recurgând la pastișa și reciclând, practic, totalitatea istoriei stilistice a muzicii, artiștii postmoderni nu o fac sub presiunea unui sentiment de nostalgie<footnote Această calitate non-nostalgică reprezintă și ea, ca și multe alte stări ale conștiinței și sensibilității postmoerne, un efect tardiv al unei cauze anterioare, mai
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
o imensă lehamite față de oricare aserțiune cu valoare totalizatoare, mobilizatoare și în egală măsură coercitiva. Altfel spus, o lehamite față de oricare tip de structură metanarativă și față de narativismul însuși ca principiu de articulare a discursului. Alegerile sunt făcute în favoarea unei totalități de fragmente istorice statice, "încremenite" sau în egală măsură în favoarea unei pluralități de micro-istorii stilistice, ambele semnificații acceptate în disponibilitatea și ofertanta lor necondiționată precum și în favoarea unui vagabondaj neimplicat prin depozitele supraîncărcate ale istoriei muzicale, însă într-un mod ludic
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
the post-modern period"), Rhys Chattham, Composers' Notebook 1990 (http://perso.wanadoo.fr/rhys.chattham/Essay 1970-90.html), în: Robert Fink, pag. 540, si (2) "Pentru Chatham, 'post-minimalism' reprezintă tot ceea ce s-a întâmplat după minimalism, ultimul modernism, treptat mistuindu-se în totalitate, ducând cu el chiar ideea unui stil identificabil și vandabil (și al unui curent principal)", ((b) "For Chatham, 'post-minimalism' is anything and everything that happened after minimalism, the last modernism, burnt itself reductively ouț, taking the very idea of an
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
surprinzător de diversificata într-o infinitate de detalii, fiecare fiind important în felul său particular. Această idee a particularității importante multiple, una înspăimântătoare și nulă deopotrivă pentru mentalitatea de tip avangardist, reprezintă, surprinzător, o redefinire a aceleeași idei moderniste de totalitate, insă aplicând o inversare radicală a sensului - concepția unei totalități exclusiviste este reformulata în termenii unei totalități recuperative. Abandonul metanarațiunilor că și grile restrictive de lectură eliminatorie a fenomenelor artistice determina un aflux inimaginabil de extins și consistent de conținuturi
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
important în felul său particular. Această idee a particularității importante multiple, una înspăimântătoare și nulă deopotrivă pentru mentalitatea de tip avangardist, reprezintă, surprinzător, o redefinire a aceleeași idei moderniste de totalitate, insă aplicând o inversare radicală a sensului - concepția unei totalități exclusiviste este reformulata în termenii unei totalități recuperative. Abandonul metanarațiunilor că și grile restrictive de lectură eliminatorie a fenomenelor artistice determina un aflux inimaginabil de extins și consistent de conținuturi și idei marginalizate și chiar ignorate, transformând câmpul activităților artistice
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
a particularității importante multiple, una înspăimântătoare și nulă deopotrivă pentru mentalitatea de tip avangardist, reprezintă, surprinzător, o redefinire a aceleeași idei moderniste de totalitate, insă aplicând o inversare radicală a sensului - concepția unei totalități exclusiviste este reformulata în termenii unei totalități recuperative. Abandonul metanarațiunilor că și grile restrictive de lectură eliminatorie a fenomenelor artistice determina un aflux inimaginabil de extins și consistent de conținuturi și idei marginalizate și chiar ignorate, transformând câmpul activităților artistice dintr-un tribunal inchizitorial și confruntare obligatorie
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
o altă lume. Prima excursie Pe 22 mai 1968, la Arad vedea lumina zilei Alin Totorean. La vârsta de 14 ani a făcut o primă excursie de o săptămână, parcurgând Retezatul. „Microbul muntelui și al speologiei m-au afectat în totalitate. Pe crestele munților găsesc libertatea și puritatea. În adâncul peșterilor îmi satisfac curiozitatea exploratorului și dorința de autodepășire. În clasamentul personal, pe primul loc în inima lui Alin au rămas Munții Retezat, urmați fiind de Valea Cernei și de Munții
Agenda2003-32-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281353_a_282682]