227 matches
-
din România și "comunitate". Ca și predecesorul ambasador, și acesta a notat prestația mea cu "foarte bine". Pentru "talentele mele organizatorice" am fost ales șef al grupei sindicale, funcție pe care am onorat-o cu tot felul de acțiuni: reuniuni "tovărășești", excursii în afara Berlinului, activitatea mea în acest domeniu fiind încununată cu construirea, în curtea din spatele clădirii ambasadei, a unei popicării, fiind ajutat "logistic" de nea Vereș, portarul ambasadei, de meserie "la bază" zidar. După program și în zilele de sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
dacă susții că Nicolae Labiș a fost un poet de valoare. La ceomeurile în care tovarășii erau în permanență luători de cuvânt cu angajamente muncitorești, celui care participa scârbit, îndrăznind totuși să spună vreun adevăr, vigilentul îi ardea „o critică” tovărășească, cu privirea țintă în ochii șefului. Azi, dacă îți plac versurile lui Labiș, pentru dânsul ești „nostalgic”. Ieri, azi, mâine, acestor iscusiți le aparține mereu prezentul. În ruina democrației de acum s-au negat valori ce trebuie să rămână perene
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Iar capitalistul George Copos, cel care se războia pînă nu demult, din scaunul de vicepremier, cu Codul Fiscal, a îmbrăcat și el haine cernite, probabil în amintirea anilor în care păstorea pe la UTC și mai ieșea la cîte o agapă tovărășească alături de odraslele cizmarului și ale savantei. Nu e un reproș la adresa celor care-au petrecut-o pe Zoe spre dincolo. Fiecare are libertatea să plîngă pe cine dorește. E doar o frescă a societății, cu mari fotbaliști venerînd și după
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ci președintele republicii urma să vină în mijlocul nostru. Eveniment de mare importanță, sigur pentru trântori, dar prezentat la fel și pentru albine. Ele urmau să-și înfățișeze ultimele roade ale minții lor, să aibă o consfătuire de lucru, o discuție tovărășească cu Marele Conducător al micii noastre republici. După o triere minuțioasă, celor mai importante și eficient valoroase noi produse li s-a făcut toaleta necesară: fotografiile, schemele, calculele economice ce urmau să constituie fondul pe care trebuiau prezentate bunătățile ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pe C.A. Rosetti până la Vasile Conta și N. Filipescu. în Drumul Taberei, un alt record de lungime și de așteptare. O anume decență ori poate pur și simplu rușinea față de oaspeți i-a făcut pe milițieni să organizeze șirurile tovărășești (așa se cheamă, la noi, cozile, pe străzi cât mai dosnice (în spatele Casei Scânteii, de exemplu) pentru cei care așteptau la Miorița, astfel ca oaspeții să nu vadă, dar mai ales pentru ca Securitatea lui Ceaușescu să fie asigurată. După plecarea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
tovarășul Ioniță, cele două turle de pe pridvor au fost ancorate și trase la pământ cu puternice cabluri de oțel. Cu ocazia Zilei Republicii, celui mai mare eliberator de amplasamente din istoria României i s-a oferit astfel un prețios cadou tovărășesc. Turla de pe pronaos, ultima rămasă în picioare, urmează și ea să fie prăvălită, în primele zile ale anului 1985, peste monumentalele coloane ale pronaosului, învelite în pripă cu scânduri smulse din gardurile fostei închisori. Ctitorită de Nicolae Mavrocordat între 1717
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să nedejduiește mai tare). Toți muritorii pururea în sin doi sorți purtăm, carii unul a morții, altul a vieții sint, și amândoi din ceasul zămislirii împreună cu noi în toate părțile, în toate locurile și în toate vremile din fire să tovărășesc. Deci, oricarile povață înainte ne-ar merge, vrând-nevrând ieste să urmăm. Nu lipsăsc unii dintre muritori carii pre sorțul morții groaza cea mai de pre urmă îl hotărăsc, însă aceasta la cei adevărat înțelepți pururea de batgiocură s-au ținut
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se desfășoară la noi în țară”. Abordând problema raporturilor dintre țările socialiste, liderul sovietic declară fără echivoc că acestea trebuie să pornească de la „independența deplină în stabilirea liniei lor politice și răspunderea colectivă pentru destinele socialismului mondial”, iar colaborarea lor tovărășească să se bazeze pe egalitatea în drepturi. Comunicatul comun dat publicității (partea sovietică nu a putut fi convinsă să accepte adoptarea unei Declarații comune în genul celei semnate în noiembrie 1976, cu ocazia vizitei în România a lui Leonid Brejnev
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pornindu-se de la faptul că socialismul se realizează în condiții diferite de la o țară la alta”. Comunicatul comun româno-sovietic publicat la încheierea vizitei consemnează că vizita și convorbirile conducătorilor român și sovietic, desfășurate într-o „atmosferă de caldă prietenie, sinceritate tovărășească și înțelegere reciprocă” (sintagma „sinceritate tovărășească” indica în mod clar că în discuții au fost exprimate păreri divergente în unele probleme), au demonstrat hotărârea celor două părți de „a întări pe toate căile raporturile dintre cele două țări, în spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se realizează în condiții diferite de la o țară la alta”. Comunicatul comun româno-sovietic publicat la încheierea vizitei consemnează că vizita și convorbirile conducătorilor român și sovietic, desfășurate într-o „atmosferă de caldă prietenie, sinceritate tovărășească și înțelegere reciprocă” (sintagma „sinceritate tovărășească” indica în mod clar că în discuții au fost exprimate păreri divergente în unele probleme), au demonstrat hotărârea celor două părți de „a întări pe toate căile raporturile dintre cele două țări, în spiritul Tratatului de prietenie, colaborare și asistență
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
devină dură. în aprilie 1964, PMR a convocat plenara Comitetului Central și a publicat după aceea Declarația cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Român în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale, subliniind că „independența națională și suveranitatea, egalitatea obligațiilor, beneficiul reciproc, ajutorul tovărășesc reciproc, abținerea reciprocă de la amestecul în treburile interne, respectarea integrității teritoriale și a principiilor socialiste internaționaliste” sunt standardele relațiilor externe în sistemul socialist. „Nu există și nici nu poate exista partid-tată și partid-fiu, nici partid superior și partid inferior, un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
începe să se deterioreze. Dej a expus din nou poziția pe care PMR o va promova în mod constant și pe viitor, anume că “între țările socialiste nu există probleme care să nu poată fi rezolvate în spiritul înțelegerii reciproce, tovărășești”. în iunie 1957, pentru conducerea PMR, interesele lagărului prevalau, cel puțin la nivel declarativ, în fața intereselor naționale, iar caracteristicile generale ale socialismului erau considerate mai importante decât „specificul național”. Sintagma „comunism național” a fost pusă la zid, fiind catalogată ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
considerată un mare succes al reuniunii, o „puternică manifestare a unității de vedere și de acțiune a partidelor comuniste și muncitorești din țările lagărului socialist”. Pentru problemele care ar fi apărut ulterior între partide se prevedea rezolvarea lor „prin discuții tovărășești”. Toate delegațiile au fost de acord ca PCUS să fie însărcinat cu convocarea unor consfătuiri periodice ale partidelor frățești din țările socialiste, pe baza consultărilor bilaterale. Hotărârea avea un caracter intern, fără a fi publicată în presă. 10. Consfătuirea din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
maghiar în Iugoslavia, S. Kurimszki, la 21 iulie. Constatând succesele obținute în relațiile dintre RPU și RFPI și exprimându-și regretul în legătură cu rolul PMU în campania antiiugoslavă din primăvara anului 1948, CC al PMU s-a pronunțat pentru reluarea relațiilor tovărășești și frățești dintre cele două partide. Răspunsul CC al UCI, prin care Tito și-a dat acordul pentru întâlnirea dintre reprezentanții celor două partide, propunând ca ea să se producă în viitorul apropiat, a fost trimis părții ungare abia la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să se disculpe : „Iar dacă cineva va arăta cu argumente bine `ntemeiate lipsa de fundament a argumentelor mele, am să accept critica fără nici o șovăială [...]. Am propus reconsiderarea lui Maiorescu g`ndindu-mă la cea mai str`nsă și cordială colaborare tovărășească [...], dacă s`ntem datori să `ndreptăm greșelile comise față de el, `n același timp s`ntem obligați să scoatem `n evidență [...]. toate laturile sale negative și să ne ferim ca de foc ca din această reconsiderare figura lui să iasă eventual
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sancțiunii, conducătorul este obligat să atragă atenția persoanelor în subordinea asupra îndatoririlor lor de serviciu sau să pună în discuția colectivului de muncă abaterea săvîrșită. Dezbaterea în colectivul de muncă a abaterii disciplinare trebuie să constituie un prilej de analiză tovărășeasca a comportării celui sancționat și de afirmare a opiniei colective împotriva abaterii săvîrșite. Articolul 33 Sancțiunile disciplinare aplicate trebuie să aibă scop educativ, să contribuie la îndreptarea celui care a săvârșit abaterea și, prin caracterul lor exemplar, să constituie o
STATUT din 2 noiembrie 1976 disciplinar al personalului din unităţile de tranSporturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153077_a_154406]
-
îi era total defavorabilă Annei Ahmatova. Un alt articol, "О Драконе и Белой птице" („Despre dragon și pasărea albă”), a fost semnat de Aleksandra Kollontai și făcea o comparație între iubirea decadentă promovată de Ahmatova în poeziile ei și iubirea „tovărășească” a comuniștilor, căutând să o prezinte pe Ahmatova drept femeie imorală. Este o ironie faptul că un asemenea articol era semnat de Aleksandra Kollontai, care în multe alte ocazii se erijase în susținătoare a unirilor sexuale libere. În sfârșit, Boris
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
pentru mine o miză importantă, în plus asumată manifest și unul dintre principalele motive de existență ale colectivului Gazetei de Artă Politică</strong>. Problema apare însă la perspectiva din care vorbește textul. Aceasta nu este nici interogativă, nici colegială sau tovărășească, nici bazată pe asumarea posibilității coabitării unor perspective diferite, eventual complementare asupra actului artistic discutat (<strong>Toni Erdmann</strong>). Cronica-replică abundă de sentințe, fiind construită pe antagonizarea aproape constantă între „cum a scris David Schwartz că stau lucrurile” și „<em
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
o plată anuală de 2000 ruble, ori aproximativ 5 rub. 20 cop pentru o deseatina. De la 1 martie 1909 pînă la 1 martie 1913 o parte din suprafața sectorului ÎI și anume 147, 5 deseatine a fost în aenda asociației tovărășești din 45 de familii ale s. Cucueți-Vechi pentr 1622,5 rub anual. Iar cealaltă parte a sectorului 239 des. 1000 sajini pătrați a fost dată în arendă locuitorilor s. Hiliuți pentru o plată anuală de 3067,5 ruble. În anul
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
a fost dată în arendă locuitorilor s. Hiliuți pentru o plată anuală de 3067,5 ruble. În anul 1913, înainte de a expiră contractele pentru a lua în arendă în continuare sectorul ÎI au parvenit mai multe cereri de la: 1. Asociația tovărășeasca a satului Cucueții-Vechi, reprezentant Dimitrii Parițași Dimitrii Mogureancare arenddau la momnet 147,5 deseatine de pămînt. 2. Locuitorii s. Hiliuți Ivan Buznea și Grigorie Cucerenco, care arendau 239 des. 1000 saj.p. 3. Asociația tovărășeasca a s. Cucueți care arendau sectorul
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
multe cereri de la: 1. Asociația tovărășeasca a satului Cucueții-Vechi, reprezentant Dimitrii Parițași Dimitrii Mogureancare arenddau la momnet 147,5 deseatine de pămînt. 2. Locuitorii s. Hiliuți Ivan Buznea și Grigorie Cucerenco, care arendau 239 des. 1000 saj.p. 3. Asociația tovărășeasca a s. Cucueți care arendau sectorul I al moșiei, prin reprezentanții Ștefan Levcenco și Român Melinik: 4. Țăranii satului Alexandrești, Filip Bejenari și Mitrifan Melinic și altor persoane. 5. Locuitorii satului Cucueții -Vechi și Alexăndrești, Ivan și Filip Baziukov, Ivan Roșca
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
personalității ca fiind împotriva valorilor socialismului și bolșevismului, prin ridicarea individului deasupra partidului și clasei muncitoare. De aceea, în ciuda refugierii politice a lui Troțki în Mexico, acesta a fost asasinat de mâna lungă a INO GUGB-ului, bineînțeles, la îndemnul tovărășesc al "mult-iubitului" Stalin. Cultul personalității a atins noi dimensiuni pe durata Marelui Război pentru Apărarea Patriei, când numele lui Stalin a fost introdus în noul imn național sovietic. Stalin a devenit subiectul artelor sovietice: literatura (inclusiv poezia), muzica, pictura și
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
jumătatea neprimită în facultate”, care nu știu ce să facă cu viața lor. „La ce vă trebuie mașină, că sunteți bătrân?” - interpelează Vive un automobilist. El vrea magnetofon cât n-are încă 40 de ani! Amuzante pitoreștile repere ale timpului, cu „reuniunea tovărășească” deschisă de o conferință despre politețe. Dialog uneori sentențios („Trebuie să ajungem acolo unde rămân semne!”), alteori căutând firescul în banalul trivial, rod al unui efort pt. a ieși din stereotipiile „filmelor de șantier”. B.T. Râpeanu elogiază „acuitatea notației realiste
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
într-o unitate indestructibila pentru exemplara înfăptuire a politicii interne și externe a Partidului Comunist Român, spre binele și gloria patriei socialiste. Ne însuflețește și ne cheamă spre noi și noi izbânzi, consacrate înfloririi României, Programul istoric al partidului". Mesele "tovărășești", omagii aduse muncii și "entuziastele" adunări populare "distractive" ale tovarășului Ceaușescu În numărul său din 2 mai 1975, Scînteia publică un material "Sărbătorirea Zilei de 1 Mai", prezentând "manifestările care au avut loc ieri în întreaga țară (care) au evocat
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația zilei și cum era sărbătorită în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102079_a_103371]
-
legăturile de solidaritate internaționalista ale clasei muncitoare și Partidului Comunist Român, contribuția României la zdrobirea fascismului, marile succese în construcția socialistă, angajarea fermă a întregului popor pentru înfăptuirea Programului partidului". De asemenea, numărul prezintă "cuvîntul tovarășului Nicolae Ceaușescu", la masa "tovărășeasca" oferită de Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Scînteia și-a păstrat obiceiul și în anul 1989, cănd scrie despre 1 Mai încă din primele zile ale lunii aprilie, fiind publicate articole sub genericul "În întâmpinarea Zilei de 1 Mai
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația zilei și cum era sărbătorită în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102079_a_103371]