237 matches
-
o comedioară bufă compusă pe un ton tragicomic, pune în scenă tribulațiile pe care le îndură un tânăr cam nătâng aflat în călătorie în Anglia. Trimis în "perfidul Albion" de unchiul său, care vrea să-l smulgă din starea de trândăvie și moliciune în care se afla, tânărul, departe de a profita de șederea pe meleagurile străine, se pomenește prins în "hidoasa capcană a însurătorii". Primit cu brațele deschise de gazda sa, Mister Tupman un fost negustor, tată a treisprezece fiice
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îl faci“. Acest foc lăuntric ne va face să iubim tot ceea privește viața muncitorească, să respectăm truda muncitorilor, să vedem în muncitor un frate, cu același spirit cu care Pauline Marie Jaricot scria: „Nu priviți mâinile mele, care acuză trândăvia mea. Priviți mâinile groase și pline de bătături ale muncitorilor. Eu nu le privesc niciodată fără un sentiment de respect. Ele contribuie în bună parte la ispășirea fărădelegilor pământului. Ce a făcut Dumnezeu pentru a ne arăta iubirea Sa? S-
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Propășirea, dar și colaborator la multe alte ziare și reviste din vremea sa. * George Barițiu (24 mai 1812, Jucul de Jos, județul Cluj - 2 mai, 1893, Sibiu) Activitatea ziaristică a lui Geoge Barițiu, „glas de aspră mustrare pentru cei în trândăvie și puțintică chemare spre cărările îndreptării”, era privită „cu ochi dușmănoși” de acei „ care aveau îndestulător motive de a se teme, că prin ridicarea românilor la o stare mai omenească se surpă temelia bunăstării lor materiale și li se prăbușește
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
deosebindu-se de vulgum printr-o nepăsare, o nonșalanță augustă și vag distrată): aferarea introvertită. Regăsim această trăsătură, ceva mai puțin agresivă, în numeroase mănăstiri și abații catolice puțin înclinate, contrar așteptărilor, spre reverie. Poate pentru a scăpa de păcatul trândăviei și a preveni orice delăsare, călugării au parcă un ceas în burtă. Alergând la ore fixe de la bucătărie la slujbe, de la rugăciune la corvezi, încorsetați într-un ansamblu de obligații și de servicii, benedictinii sau cistercienii nu sunt oameni să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
părere, el este cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii și mai ales cinstea de comandant împotriva turcilor, cu sfatul, înțelegerea și hotărârea tuturor creștinilor, de vreme ce ceilalți regi și principi catolici își petrec timpul numai în trândăvii sau războaie civile...” În scrisoarea de la Turda și de la Veneția se spunea că Dumnezeu a fost cel care i-a dat domnului român o biruință atât de mare. Dlugosz scria că toată oastea lui Ștefan s-a îmbogățit din prada
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încă tânjind/ după dragoste.// Adesea mă simt o relicvă/ a unei glorii creându-și/ din nevăzut o nouă viață umilă.// Un os într-un muzeu descriind/ curbe de sânge în spațiu.// O monedă ce n-a capitulat/ nici în osânda trândăviei.// O, moarte, dezaprobare tăcută/ a tot ce-am făcut/ și totuși armonie, lucire de plîns etern.// Tu nu cauți trofee niciodată,/ căci biruința-i absolută/ și fără dovezi.// Zadarnic s-a umplut cimitirul/ cu morți pe jumătate culcați/ în alcovuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-n ochi pământul. Ai o gură...Slăvește-L pe Dumnezeu. Ai doua Mâini, muncește cu ele și fă și milostenie! Ai două urechi, auzi glasul Divin al Lui Dumnezeu! 21. Dumnezeu Binecuvântează pe cei ce muncesc! 22. Dumnezeu nu Binecuvântează trândăvia(atenție!) 23. Omenia profundă se caută când cobori, se uită când urci! 24. Vreți să fiți Fericiți! cu Iisus Călătoriți! 25. Zăpada e mantia care acoperă păcatele noastre și le spală cu lacrimile pocăinței noastre. 26. Te rugăm dă-ne
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mai de seamă de nu se poate afla decât rareori un târgoveț moldovean bogat și în țara noastră. Căci neguțătorii străini, turci, evrei, armeni și greci, pe care noi avem obicei de-i numim gelepi, au apucat în mână din pricina trândăviei (!) alor noștri, toată neguțetoria Moldovei”. Alte documente menționează stabilirea unor evrei în nordul Moldovei la începutul secolului al XVIII-lea, venind din Polonia. Imigrarea în mare număr a evreilor în Moldova a fost favorizată și de unele evenimente politice de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dau culoare tragică ținutului, amintind de lupte, răscoale și isprăvi de temut ale trecutului. Zadarnic, prin urmare, se scuză și se scuză scriitoarea noas tră, mărturisindu-și În Jurnal acea „lene ticăloasă și nevred nică“ a ei, acele „Învinuiri de trândăvie“ ce și le aduce sau i se aduc din preajma ei, acea luptă a ei ca să alunge dimineața de pe gene „somnul vrăjmaș“, acele Întrebări ce și le pune: „Ce e păcatul?“ „Ce e virtutea?“, practicând, cum scrie În același Jurnal: „virtutea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tineri ajunși la majorat Își satisface stagiul militar, Însă restul sînt supuși unor antrenamente În fiecare duminică, iar aceștia erau victimele soldatului. De fapt, cu toții erau victime: recruții trebuiau să se supună mîniei instructorului lor, iar el trebuia să suporte trîndăvia elevilor săi. Nepricepînd În Întregime tot ce spunea el În spaniolă, neînțelegînd importanța fundamentală de a se Întoarce Într-o parte sau În alta, nici pe aceea a mărșăluitului și apoi a opririi bruște la capriciul șefului, făceau totul fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
neretușabil. Lângă baleiajul ăsta atent ca farurile unui mirador, care te face să te gândești că e mai simplu să compilezi liste cu anglo-americanii netraduși de An toaneta Ralian, sărbătorita mai pune niște calități. Într-un spațiu care cultivă voluptatea trândăviei, domnia sa e harnică. Într-un timp când se poartă moda nasului pe sus, e modestă. Într-un mediu doldora de palme, răcnete și delațiuni, e atașantă și cordială. În plin delir al chiulului, trăiește în sârguința elevului de școală primară
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
făcut pentru muncă după cum pasărea e pentru zbor (proverb). Convins de valoarea economică și educativă a muncii, țăranul își deprindea odraslele cu forme ușoare de activitate încă din copilăria timpurie, pregătindu-le astfel pentru viață și ferindu-le de tarele trândăviei, intuind că, așa cum spunea Voltaire, munca îndepărtează de noi trei mari rele: urâtul, viciul și sărăcia. Și mai înțelegea un lucru esențial: că munca este izvorul prosperității, așa cum afirmă H. Seidel. În anii din urmă, mai precis după demolarea structurilor
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
subterană, devalizarea băncilor, sărăcia etc.). Oamenii care muncesc pe bani puțini, și care abia își asigură supraviețuirea, dezavuează politica de protecție socială a Guvernului, care se laudă cu sumele tot mai mari acordate nevoiașilor (cei mai mulți dintre ei fiind săraci din cauza trândăviei și a viciilor), încurajând astfel nemunca și creșterea poverii sociale, în loc să se asigure locuri de muncă pentru toți cetățenii țării. Dispariția interesului pentru muncă și a dorinței de a munci sunt cele mai mari pierderi în plan social și moral
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
versuri bune și spirituale, atât lirice cât și satirice), d. A.C. Cuza, colaborator regulat la "Contimporanul", avea accente de revoltă contra acestor rele deprinderi, despre care spunea, de pildă: ...La lucru deci prieteni, gheșefte excelente Fac azi plagiatorii, adepți ai trândăviei. Netrebnicilor astăzi se dă Bene Merenti Și capetelor sparte Coroana României... ceea ce nu l-a împiedecat să se vadă, el însuși, pus mai târziu sub inculparea de a fi plagiat pe alții... Ca și V. A. Urechia, acuzat că piesa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Dimitrie Cantemir Încerca să-și explice de ce „toată neguțătoria Moldovei” se află În mâna străinilor („turci, evrei, armeni și greci”), În schimb „rareori afli un moldovean neguțător”. Conform domnitorului român, două ar fi fost motivațiile acestui fenomen socio- economic : „din pricina trândăviei alor noștri [= a moldovenilor]” și, mai ales, „pentru că orice neguțătorie [moldovenii] o socotesc lucru de ocară” (Descriptio Moldaviae, 1717 ; <endnote id="cf. 43, p. 31"/>). În 1879, În discursurile lor parlamentare privind „chestia evreiască”, Titu Maiorescu și P.P. Carp <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor! După a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile..." Monseniorul Jan Dlugosz Istoric, diplomat, episcop al Cracoviei (1415-1480) "Soarta Europei s-ar schimba, dacă ar avea și ceilalți principi creștini o astfel de inimă sau voință... Sau dacă, singur, ați avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor; după a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini, putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile!..." E trist! O față bisericească a înțeles ce nu înțelege regele său, remarcă Ștefan, vădit tulburat. Înțelepții ar trebui să cârmuiască lumea, dar, din păcate, înțelepții gândesc prea mult și acționează prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor! După a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile..." Monseniorul Jan Dlugosz, Cronica Polonorum Istoric, diplomat, episcop al Cracoviei (1415 1480) * "...Soarta Europei s-ar schimba, dacă ar avea și ceilalți principi creștini o astfel de inimă sau voință... Sau , dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
La Fontaine îi dădea câștig de cauză furnicii doar prin antifrază, în mod ironic, dar a fost comun acceptată în sensul literal, care flatează mentalitatea filistină și autoriză utilitarismul cel mai mărginit, din totdeauna dominante, și pentru care greierul reprezintă trândăvia, indisciplina, inutilitatea și dezordinea. Mentalitatea aceasta și-a anexat în lumea modernă mijloacele perfecționate de persuasiune și constrângere, care-i asigură pretutindeni o putere nelimitată, implacabilă. Pretinsa cumințenie a furnicii, de fapt simplă insensibilitate și prostie, se transformă prin imperiul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
vin dojana, căznirea, muncirea, obijduirea, prigoana, hula, gonirea, izbirea, răzbirea, zdrobirea, strivirea, prăpădirea, smintirea, belirea. Amestecul pripit de rase duce la urâțenia neamului și multe din cuvintele noi arată infirmități sufletești și trupești, fiind apte pentru zugrăvirea monstruosului: mârșăvia, scârnăvia, trândăvia, gângăvia, gârbovirea, cîrnia, pleșuvia, curvia, năucia, prostia, tâmpirea. Altele trezesc ideea teroristă a invaziilor (gloată, grămadă, ceată, norod, pîlc), evocând calamitățile (potop, pojar, vifor, prăpăd, răzmeriță, răscoală, răzvrătire, pribegire) cu sonuri înspăimîntătoare (răcnire, hohotire, plescăire), sau trezind groaza infernală și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
De răsunetul metalic al tam-tamului de bronz. Deși poetul nu se poate abține de a nu lega o mică intrigă amoroasă, absolut puerilă, între un mandarin și o mandarină, încheierea e de o fineță caligrafică neîntrecută: Dar el stă în trândăvie pe-un dragon de porcelană, La minunile frumoase ce-i zâmbesc, nesimțitor, Soarbe ceaiul aromatic din o tasă diafană Și cu drag se uită-n aer la un zmeu zbârnâitor. Un alt pastel chinez are un aer factice de paravan
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
slugi acasă. El va admira pe acel artist care va avea ca ideal o femeie voinică, harnică, muncitoare, gospodină. Alt exemplu: Zola, ale cărui romane, în mare parte, sunt cantaridă 1 tipărită, va plăcea, va fermeca pe burghezi, cari din pricina trândăviei și a bogăției, făcând abuzuri sexuale, sunt storși, dar care totuși voiesc cu orice preț să mai jertfească Venerei - căci trebuie să petreacă; și nu va fermeca, nu va avea o influență sugestivă asupra unui muncitor care nu-i nici
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
desprinde din cronica lui D., conștient totuși de neajunsurile vechiului regim, pe care le pune însă, în mare parte, pe seama „streinizmului”, condamnând „stăpânirea grecilor”. El are destulă simpatie și înțelegere pentru țărănime, după cum nu vede cu ochi buni luxul și trândăvia marii boierimi, care și-a pierdut „simțul patriotismului”. D. aprobă ceea ce ar putea ajuta la propășirea economică și culturală a Moldovei, dar în general e sceptic, chiar ironic față cu tendințele înnoitoare din viața politică și socială. Mișcarea de la 1848
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
vizează egalitarismul În veniturile salariaților, care trebuie eradicat, precum și monopolul asupra locului de muncă (indiferent de atitudinea salariatului față de muncă), socializarea pierderilor (unii le creează, alții le asanează). Altfel spus, trebuie să se facă o delimitare clară Între muncă și trândăvie, Între succes și insucces. Criza economică nu este o slăbiciune trecătoare a economiei, o simplă depresiune cum au mai fost atâtea În trecut, ci manifestarea economică a unei răsturnări mai vaste, care pune sub semnul Întrebării concepția despre lume și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
negative ale pasivității, demobilizării, uitării. În acest context, evocă, prin aluzie, un vers horațian celebru, " Chiar și bunul Homer mai doarme câteodată": "Și apoi celelalte facultăți ale spiritului nostru nu au și ele felul lor de somn, felul lor de trândăvie, felul lor de lene? Sunt ele oară totdeauna deștepte și agere la capricele acestui instinct ce s-a zis muza poetică? Sau poetul este el întotdeauna și artist? Filosoful este totdeauna și elocvent?"95. Și tot în același sens, folosește
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]