360 matches
-
dintre soluții este să le reamintiți, prin atitudinea dumneavoastră, că totuși nu sunt în arena gladiatorilor și să schimbați frecvent componența echipelor. Certurile sunt foarte frecvente la această vârstă, fiind prezentă mai ales răfuiala verbală. Băieții însă pot ajunge la trântă și pumni. Certurile ocazionale sunt de așteptat, dar dacă anumiți copii par implicați într-o răfuială de durată, cu episoade aproape zilnice, va trebui să interveniți. Tehnica armistițiului vă poate ajuta pentru a găsi calea cea mai eficientă, depistând cauza
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
problema care-l preocupă.) Cine scuipă În vânt Își scuipă barba. (Răul comis la adresa cuiva, chiar și sub forma unei intenții, se răzbună, Întorcându-se asupra făptuitorului, deoarece prin aceasta el Își arată lumii adevăratul caracter.) Dacă te iei la trântă, Învață să pui piedică. (Nu Începi o luptă Înainte de a Învăța unele procedee de atac, dar și de apărare: dacă, de exemplu, te-ai hotărât să critici punctul de vedere al cuiva, trebuie să fii În stare să contraargumentezi Într-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
poetului va fi simbolistica albului; gama metaforică este extrem de extinsă, dar conține întotdeauna acest „miez” de potențialitate a culorii: copilăria este „o rufă albă”, zidurile inaccesibile sunt și ele albe: „Dacă voi fi învins, vreau nisip alb / Pentru leșul meu” (Trântă). Varietatea de semnificații a albului poate cuprinde o scală întinsă de la puritate la moarte. Primul registru, cel al purității (fie ea a sentimentului erotic sau a celui religios), este cel mai amplu: femeia este o siluetă cu „două măguri albe
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
variate și spontane referitoare la orice condiții abstracte; În domenii precum: interacțiune socială, limbaj asemănător cu cel din comunicarea socială, joc simbolic sau abstract-imaginativ. Jocul se rezumă la senzorio-motricitate, manipulări ale obiectelor, iar accentul cade pe forța fizică și locomotorie (trântă, fugărire, azvârlire de obiecte). Practic jocul este implicat În diferite activități (senzorio-motorii, perceptive, verbale, de construcție, de expresie corporală și estetică), interesând sfera intelectuală, cât și cea afectivă. Creativitatea este inexistentă la deficienții mintali, și se manifestă unele forme ale
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
Într-un mod mai puțin formal, fie În curtea sau În incinta școlii, fie sub forma excursiilor organizate În Împrejurimi, În timpul cărora, sub coordonarea dascălului, copiii cântau și executau diferite jocuri copilărești: oina, drapaiul, baba-oarba, puia gaia, alergări de Întrecere, trânte, lupte cu brațele . Serbările școlare prilejuite de ziua națională constituiau, de foarte multe ori, ocazii de a face excursii la școlile satelor vecine, unde se legau prietenii Între elevi, totodată fiind inițiate, de către sătenii participanți, diverse discuții despre problemele lumii
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
și moderni, între cei morți de mult și cei duși mai de multișor - între odată și odinioară -, dar nu falsa problemă a gherilei între promoții succesive, care, toate la un loc, sunt de azi și nu se pot lua la trântă cu cei de atunci”. Se caută adesea prea departe, cu prea complicate justificări și pe căi răsucite în zeci de feluri, calitatea specifică a poeziei lui Marin Sorescu, ca și cum pentru a fi receptată cum trebuie s-ar cuveni mai întâi
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
respective (dat fiind că locul de prindere al brațelor este foarte aproape de inimă, de eu) spre ceea ce este mai mult legat de celălalt (antebrațele). Brațele Importanța brațelor și a mâinilor rezidă în faptul că permit apropierea afectivă. Ne „luăm la trântă” cu problemele, primim „cu brațele deschise” și sărim în ajutor cu „brațe tari”. Micromângâierile pe care ni le facem pe brațe, pe care le adresăm propriului trup, traduc dorințele pe care le simțim și pe care am vrea să le
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
fetiță. Capitolul Unsprezece tocmai Împlinise cinci ani. Găsise de curând În curte o pasăre moartă și o adusese Înăuntru, să i-o arate mamei. Îi plăcea să Împuște, să dea cu ciocanul, să spargă lucruri și să se ia la trântă cu taică-său. Într-o casă atât de masculină, Tessie Începuse să se simtă În plus ca femeie; se vedea, peste zece ani, prizonieră Într-o lume dominată de capace de roți și hernii. Pentru mama, o fiică ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Ea este Însoțitoarea. Ea mă știe. Aproape că e greu să o gândesc ca pe altcineva decât mine. 11 noiembrie Am spus demult că nu trebuie să mă mai bucur așa de tare, fiindcă vine contraexemplul și îmi trage o trântă să mă satur. Lunile acestea au fost o gogoașă de mătase, relațional vorbind. Toată lumea s-a purtat foarte frumos cu mine și eu la fel cu ei. Dar ca să pună capăt acestei armonii prea paradiziace, a intervenit megatona de rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
aduce apă; toate le face cu grabă și-i place să duduie subt el pământul. Nana Floarea se tânguie că ar fi mâncând prea mult. Lasă-l să mânce, râde Culi, ca să prindă putere. La vară, are să se ia la trântă cu ursul cel de un an din râpa Varului. Mâncă bine, se duce, vine, trântește, își scoate căciula și rămâne cu părul zburlit. Lui Culi îi place să-l strige: Bezarbarză! Numai după asemenea nume se cunoaște că are să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de jur împrejur, în lumina unui alt tărâm. —Ai fost în păduie? — Am fost, răspunse Onu. —Ai văzut ulsu? —Văzut. —Nu te-ai temut? — Nu. — Ce i-ai spus? I-am spus: bate ici brânca și să ne luăm la trântă. Octavian nu pricepea nimic din afacerea asta și, în întrebările lui, era necontenit ajutat de Onu; cu toate acestea era fericit că întreabă și i se răspunde. Culi s-a grăbit să-și ia copilul în brațe și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
știam eu însumi. Iscoditorul mi-a jurat solemn că va face niscaiva cercetări pe lângă hamalii din breaslă spre a afla mai multe. * * * Să fim prieteni, să avem treisprezece ani, un puf care creștea pe bărbie și să ne luăm la trântă cu nedreptatea: douăzeci de ani ani mai târziu, asta însemna imaginea fericirii. Deocamdată, ce de frustrări, ce de suferințe! E adevărat că aveam, în ce mă privește, două motive serioase să mă bat. Cel dintâi era subtila chemare în ajutor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
străpunge și-l înzestrase cu o putere ce creștea , întotdeauna, peste puterile adversarului cu care lupta. Până atunci nimeni nu a scăpat, căci era astfel făcut, încât putea să respire foarte bine și sub apă. Deaceea, când se lua la trântă cu un cavaler, el îl înșfăcă și sări cu el în lac pentru a se întoarce la suprafață singur și purtând, în triumf, armele cavalerului. În vreme ce Faleria îi repeta sfaturile, Roland a văzut armele lui Rinaldo spânzurate, ca trofeu, printre
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
din momentul când își descoperă propriul EU și până la sfârșit? Nu cred! E bine? E rău? Greu de spus. În adolescență, când viitorul ni se înfățișează atrăgător, ca un Eldorado, îmi făceam proiecte îndrăznețe, pe termen lung, mă luam la trântă cu obstacolele ce mi se așezau de-a curmezișul drumului, mă băteam pentru a-mi afla locul și rostul în profesie și în viață, făceam risipă de inteligență, de energie și chiar de sănătate. Viitorul, mai luminos sau mai pâclos
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
În dimineața despre care va fi vorba În cele ce urmează, omul se trezise ceva mai devreme decât de obicei. Îi răsărise În suflet un avânt neobișnuit: i se părea că sosise vremea să se ia cu Întreg Pământul la trântă și să-l dea, după cum i-ar fi venit la Îndemână, cu fundul ori cu cracii-n sus. Așa că se scoborî din așternut, călcă - precum un gigant În devenire ce se afla, pe una dintre pisicile cu care Își Împărțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
am întors la liceu; În sat aș fi rămas cu mai puține întrebări dar poate mai zdravene. Una o știu de la tine: Oare de ce trăim? te frăsuiai uneori când simțeai că necazurile îți frângeau grumajii; M‐ am luat apoi la trântă cu vagoane de cărți și‐ am înțeles că nedumerirea ta e și a înțelepților lumii ca și a analfabeților care citesc în stele. Sunt acolo, mamă, și răspunsuri ori doar întrebări, ca aici? Să nu uit, răutatea cu toate rudele
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Apriga ciocnire se produse în mijlocul râului, lovindu-se lănci de lănci, lănci de săbii lungi și chiar lănci de cozi ale altor lănci. Oamenii îi împungeau pe ceilalți și erau înjunghiați la rândul lor. Soldații țipau și se luau la trântă, unii căzând morți în apă și stârnind cu stropi. Curentul mocirlos se învolbura în jur. Sângele înroșea suprafața apei și se scurgea mai departe. Între timp, prima unitate de sub comanda lui Nakagaba Sebei lăsase lupta din aval în seama soldaților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
iar grupul lui Josephine a ușchit-o către Sala Abbot. Am alergat pe coridor împingându-ne și îmbrâncindu-ne. Am intrat în sală cu turma, revendicându-ne, binedispuși, cele mai confortabile scaune. Chaquie și cu mine ne-am luat la trântă fiindcă ne cășunase pe același scaun. Cu un brânci sănătos, care m-a țintuit la podea, Chaquie a câștigat lupta și a sărit triumfătoare pe scaun. Amândouă râdeam să ne prăpădim. Mike a prins celălalt scaun bun. Misty s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mușchii, am Încercat cu piatra - măi, și când am azvârlit-o-n sus, n-a mai coborât din cer, acolo a rămas. Numai Nora n-a văzut - se apucase de citit. I-am zis atunci: - Hai să ne trântim În trântă dreaptă! A ridicat din umeri, s-a uitat pieziș, de parcă n-aș fi fost mai mare decât un iepure - și s-a Îndepărtat. Cu cartea. Ea, mare cititoare. Am lăsat-o cu Dumnezeu - mi-adusesem aminte că numai bărbații se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ridicat din umeri, s-a uitat pieziș, de parcă n-aș fi fost mai mare decât un iepure - și s-a Îndepărtat. Cu cartea. Ea, mare cititoare. Am lăsat-o cu Dumnezeu - mi-adusesem aminte că numai bărbații se trântesc În trântă dreaptă, cu fetele nu te trântești În trântă dreaptă. I-am spus: - Și eu știu literele. Pe toate-toate - doar stăm la școală - știu să le și scriu. Numai cu cititul e mai greu, m-aș Încurca olecuță... Eu vorbeam, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
n-aș fi fost mai mare decât un iepure - și s-a Îndepărtat. Cu cartea. Ea, mare cititoare. Am lăsat-o cu Dumnezeu - mi-adusesem aminte că numai bărbații se trântesc În trântă dreaptă, cu fetele nu te trântești În trântă dreaptă. I-am spus: - Și eu știu literele. Pe toate-toate - doar stăm la școală - știu să le și scriu. Numai cu cititul e mai greu, m-aș Încurca olecuță... Eu vorbeam, eu auzeam. Acum culeg abricoase În tăcere. Culeg frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
atunci unde pui peștele prins - după ce l-ai stăpânit bine, de urechi, și i-ai ars una cu maiu-n ceafă, să-l adormi, să nu se mai zbată? Unde, dacă nu În sac..? Numai că ai pierdut și sacul, În trântă, dar un sac se găsește ușor, chiar pe Întuneric: Îl cauți cu picioarele, orbește. Dar după ce-l găsești, ce faci? Pui peștele Înăuntru, azvârli sacul pe umăr... - Ei, amu-i amu!, am auzit, am să mai aud. Amu ci-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de Maxim ori de Simion Cristea, după ruptură - mama: - Întreb: «Ce-ți pasă, dacă te plouă? Când ai ajuns erai ud-leoarcăde ploaie, că sacu-i sac, nu mușama; acolo te-ai tăvălit prin apăraie singur spui că te-ai luat la trântă cu peștele - și ce dacă te plouă Încă? Ba să-ți pară bine că te spală de nămol și de toate cele!» Și el, acela: «D-apăi, dă, doamnă, ați uitat, ori niciodată n-ați știut că noi, țăranii, avem pro-ble-me-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bine arată bărbații cu mușchi proeminenți pentru care totul e prea strâmt, așa că avem plăcerea de a le admira pieptul și subsuorile. De vreo oră nu aud nimic în jurul meu. Finn și Barney puteau să se fi luat deja la trântă, că eu nici n-aș fi ridicat măcar privirea. Caut niște idei, îi spun cu nevinovăție și închid repede monitorul. —Te uitai la wrestling? Nu știi niciodată de unde îți poate veni inspirația. Ce s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
combatanți și s-au îmbrâncit fără milă pentru a ocupa scaunul liber, n-au avut tupeul să fie prea duri cu o femeie pe care abia o cunosc. În schimb, Charlotte n-a ezitat o clipă să se ia la trântă cu ei. Ca să nu mai vorbim despre fundul ei uriaș, care i-a fost de mare ajutor! adaug eu cu răutate. — Da! Sună foarte urât, dar e adevărat! Mă bucur că ea și cu Finn au apucat să vorbească, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]