121,510 matches
-
puhoaiele, apare Soarele și piatra e uscată, rămâne tot cum a fost!... Râde în hohote. Îi place de nu mai poate că i-a ieșit afirmația cu eternitatea. Un astfel de om a fost ținut în închisoare. Până în 1989 a trăit dintr-o pensie de mizerie, de fapt ajutor din partea Fondului literar al Uniunii Scriitorilor. După 1989, televiziunea s-a năpustit pe el. Dădea bine pe sticlă. Nu mai era Petre Țuțea cel adevărat. Era doar o umbră. Dar umbra vârfului
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
revoluționa lumea. Din lectura celor două cărți „Multirelativitate” și „Românul care l-a contrazis pe Einstein” ale doamnei profesoare Marinela Preoteasa, ne dăm seama cât de preocupat este savantul român și ne întrebăm: dânsul când mai are timp să-și trăiască viața de familie, de om normal? Și totuși, deși departe de țară, spiritul său românesc nu s-a stins. Dânsul poartă în permanență în suflet arealul românesc cu datinile, obiceiurile, etnografia și folclorul acestui popor, cu istoria și plaiurile mioritice
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
măreț domnea un rege luminat, pe nume Agatos, care era vestit pentru marea lui patimă de a construi temple și palate grandioase cum nu s-au mai văzut în lume. Acest oraș, însă, a suferit un mare necaz, ajungând să trăiască zile grele datorită invaziei perșilor care au cotropit și au pârjolit tot ce au întâlnit în cale. Au dărâmat templele și palatele, au dat foc la sate punând locuitorii pe fugă. Iar aceștia s-au refugiau, care cum au putut
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
mulțime de versuri deșuchiate umblând după daiboj și târându-și pașii a lene, a evidentă lehamite. Din acest motiv, cel mai probabil, nu reușea niciodată să se căpătuiască din munca lui de cerșit, să agonisească ceva parale din care să trăiască în zilele următoare, ori să strângă ceva pentru bătrânețe. Când se plictisea se oprea un timp într-un loc, își potrivea temeinic traista pe spinare și pleca la întâmplare, spre alte meleaguri, prin alte sate, pe la alți săraci și alți
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Atunci el le-a împărțit averea. Dar nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a dus într-o țară depărtată și acolo și-a risipit averea trăind în desfrânări. Și, după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în țara aceea și el a început să ducă lipsă. Și, ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei țări și acesta l-a trimis
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
una fiind completată de cealaltă. Urmărind cu atenție această pildă a fiului risipitor, ne putem da seama că această pildă relatată de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos, ne arată nu numai chipul adevăratei pocăințe, ci și treptele, momentele, pe care le trăiește cel ce se pocăiește cu adevărat. Fiul risipitor, după ce și-a cheltuit avuția părintească, ajuns în condiția de porcar în țară străină, într-o zi își vine în fire. Este momentul în care păcătosul se trezește la realitatea tristă a
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
-ți dorești acest lucru cu bucurie, dacă privești numai în pământ și niciodată către cer, dacă ești victima propriei tale libertăți de a nu te bucura de tine și de celălalt. Omul care își dă seama de o asemenea lipsă trăiește, de fapt, un fel de „venire în sine“ a fratelui celui mare, fără de care nu este posibil un final fericit al pildei de astăzi. Dumnezeu ne oferă în această Duminică șansa de a realiza în ce stare ne aflăm, de
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
ne oferă în această Duminică șansa de a realiza în ce stare ne aflăm, de a ne bucura cu adevărat că suntem în Biserică, de a ne bucura când cei de lângă noi se întorc la credință și de a nu trăi în mod egoist, cu limitări care decurg din forme de corectitudine omenească, aducătoare de suferință și micime sufletească. (Cf. Pr. Asist. Univ. Dr. Silviu Tudose - http://ziarullumina.ro/corectitudinea-fara-bucurie-devine-suferinta-98775.html - 04.02.2015/23.02.2016). Scurt epilog sau încheierea
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
un dumnezeu al scrisului românesc, ce sunteți). E destul de greu aici, dar ce să fac, așa mi-e scris. Momentan trebuie să muncesc cu țapina pentru a face niște bani și a mă mișca spre un oraș unde să pot trăi liniștit și să pot scrie. Vă anunț că am terminat o proză scurtă, pe care poate reușesc să o bat la mașină și să vi-o trimit pentru a vă crea o imagine despre ea. Cum vă mai simțiți fizic
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
slujește din plin. Am încredere în talentului celui care a știut - și știe - să se autodepășească. Mircea Horia Simionescu *** Iubite Cezar Ivănescu, Nu știu ce fatalitate zbanghie face ca scriitorii români, mai mult sau mai puțin bucureșteni, respirând toți același aer, să trăiască departe unii de alții, să se citească și să-și comunice, fără să se vadă, singurătățile lor tulburate. Atunci când se văd, într-un autobuz de Mangalia, timpul scurt și uruitul mașinii abia de le îngăduie să-și dea seama cât
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
poeticesc, care mă apără de-atâtea universale, zilnice plictiseli. Poate că amân aceste mărturisiri cine știe cât, până la altă călătorie cu autobuzul 2 Mai - Mangalia, dacă n-aș fi aflat că Nicu Iancu-Vale te va vedea mai curând. Acest talentat și foarte „ trăit printre fenomene” poet din Pietroșița n-are și nu poate avea din parte-mi o îndrumare și un sprijin așa cum s-ar cuveni, pentru că de mult nu mă mai pricep să fiu pedagog în această materie, pentru că n-am vecinătatea
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
unde și ăștia, credea el, tăceau mâlc și-ascundeau numai așa „de chichi” că le plăcea lor cum joacă suferința pe chipul altora. Damas, mulți ani mai târziu când se replia după expresive confuzii și pritoceli emise de gura lumii, trăia cu impresia că amintirile lui și ale unchiului său au până la un punct aceeași curgere, când lină când frenetică, se revărsau dibace printre meandre purtând viitura declanșată din aceleași asperități și înaintând sub aceleași zodii, le unea fără îndoială vocea
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
sau au precedat aceste evenimente provocatoare de destin. Volumul în cauză a rezultat din cooperarea eroului cărții, care a lăsat moștenire copiilor săi și urmașilor câteva însemnări despre evenimentele trăite, cu scopul de a restitui adevărul asupra acestor frământări dramatice trăite în mediul sau de viață - ca intelectual și apoi militar-patriot. Volumul Regăsirea înstrăinării, semnat de fiul eroului cărții, scriitorul Mihai Știrbu, a apărut la Editura PIM, Iași în anul 2010. Deși lucrarea nu are o extindere prea mare (112 pagini
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
Iași în anul 2010. Deși lucrarea nu are o extindere prea mare (112 pagini) i se poate aplica adagiul latin multum in parvo și poate fi categorisit ca fiind un scurt roman modern din genul memorialisticii. Raportată la marea epopee trăită de populația Europei, și nu numai, în preajma și în timpul celui de al II-lea Război Mondial, scrierea ar putea fi comparată cu o notă de subsol, dar foarte importantă pentru istoria populației românești, mai ales din partea basarabeană. Dacă acceptăm categorisirea
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
concluzia). In cazul narațiunii de față, autorul, scriitor cu experiență și har incontestabil în arta construcției epice, a închegat cele trei momente într-o unitate organică, iar prin limbaj a conferit scrierii o savoare aparte, care dă cititorului satisfacția că trăiește aievea evenimentele și se află implicat afectiv în vâltoarea acestora. Din Introducere aflăm că acțiunea epică se desfășoară în timp în preajma și în perioada celui de al II-lea Răboi Modial, iar ca spațiu literar - România după Marea Unire din
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
seama dacă este sau nu este a lui. Cu fiecare strigare de nume speranțele îi cresc. - Acestea au fost notele de trei. Urmează cele de patru! Culoarea pare să revină în obrajii colegului de bancă. Răsuflă ușurat, despovărat de emoțiile trăite până acum; urmărește însă rostirea numelor cu același interes. - Urmează acum, să vă citesc numele celor care au reușit să obțină un cinci tras de păr. “Am scăpat, am scăpat!” șoptește Florin cuprins de bucurie dar încă nu s-a
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
se lovesc așa, de culoare politică. Măcar de s-ar lovi mai „cu milă” să scape lumea de astfel de animale turbate. Există o linie separatoare est - vest creată de curbura munților Carpați. În apus de această barieră naturală oamenii „trăiesc ca să muncească” iar „Dumnezeu ajută pe cei care se ajută singuri”. Aceste percepte sunt temele culturii predominante iar oamenii au etică, cinste și punctualitate ajutându-se între ei de îndată ce vitregiile naturii o cer. La răsăritul acestor munți oamenii, „stăpâni pe
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
contra ereziei Musulmane. Aceasta credință a avut repercusiuni asupra orientalizării excesive. Putreziciunea lăzii de mere a început prin caftanele și ciubucele adoptate de conducătorii și boierimea din țările românești. „Cum îi turcul și pistolul” De ce țăranul avut (chiaburul) să nu trăiască boierește? Și astfel mentalitatea țăranului, talpa țării, s-a nărăvit. Cultura a degenerat luând din Orient numai părțile negative favorizate de credința religioasă potrivit căreia munca este hulită de Divinitatea care oferă „odihna veșnică” din rai. Lipsită de principalul element
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
activitatea din țară, nu numai a intelectualului ci în general al omului care muncind realizează ceva. Orgoliile depășesc posibilitatea de apreciere a merituosului confrate. Toți cei care prin muncă fac mici pași înainte se trezesc cu „polonicu-n cap” . Să tot trăiești în „mândra Românie”! În precedenta eră, așa numită comunistă, intelectualul oprimat ca și astăzi avea măcar dreptul să „reziste”. Înfrățit cu dracul spre a trece puntea sau cu meșteșugite sintagme deghizate în „ode conducătorului iubit” au apărut valoroase opere clasificate
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
să o promoveze. Ne mirăm că tineretul își alege modelele din sport sau nulități culturale. Are alte alternative? Clasicii nu mai au de mult puterea de convingere. Tehnica este la un apogeu care duce la declinul artelor frumoase. Chiar putem trăi fără natură, fără Divinitate ca arbitru, fără frumos? Azi un diamant, o pietricică cu mare duritate ce poate zgâria chiar sticla dar atât, devine centrul intereselor omenirii. Reclama ne face să mâncăm iahturi și tancuri în loc de mămăligă. La ce folos
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
furnizăm o bună parte din informația locală, vă prezentăm opțiuni și alternative de petrecere a timpului liber. Practic, zilele și nopțile de viață urbană nu ar putea exista fără voi, cei care vă bucurați zilnic de pulsul orașului în care trăim. Așadar urarea mea sună cam așa: la mulți ani nouă, tuturor!
La cât mai multe zile și nopți înainte! by http://www.zilesinopti.ro/articole/4175/la-cat-mai-multe-zile-si-nopti-inainte [Corola-blog/BlogPost/98444_a_99736]
-
adevărat e Sfânt ! Dăm zilnic recinoștință la Îngeri, Sfinți recunoscuți Hai s-o facem ca și DOMNUL, față de cei neștiuți ! .......................... Cuv.Ilarion cel Nou. Ilarion, la Helespont, după ce a fost Sfințit Obștea l-a votat ca Stareț la Mânăstirea Pelechit ! Trăind sub Leon Armeanul, un Conducător nefast Ce reluat-a prigonirea, ca anti-iconoclast... Cu 40 de Monahi, Ilarion surghiunuit La Efes în temniță, pentru CHRISTOS au suferit ! Și-acolo-au fost uciși de o mână mișelească Primind Cununa Veșnică, de moarte
DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1433749218.html [Corola-blog/BlogPost/352770_a_354099]
-
petrecerea, era internat în spital.” [citește toată știrea] Cică “ a fost obligată de un proxenet să se prostitueze “ probabil era o atenție pentru vre-o taxa de primă înmatriculare ceva am încheiat aici .... pentru că nici nu știu ce să mai zic ... sincer ... “Trăim în România și asta ne ocupă tot timpul ” poate ... dar a spus-o Mircea Badea înaintea mea ..
ciudata taxa de prima inmatriculare si sexul by http://blog.iasi4u.ro/ciudata-taxa-de-prima-inmatriculare-si-sexul/comment-page-1/ [Corola-blog/BlogPost/96522_a_97814]
-
anotimpurilor! Nu pentru a nu ne plictisi ni s-au dat anotimpurile! Fiecare astfel de perioadă din an aduce schimbare! Natura, temperatura, percepția, simțurile, puterea de zâmbet, adevărul despre tot ce înseamnă viață și multe altele încă neștiute de noi, trăiesc aceste schimbări! Dar ceea ce noi numim „schimbare” reprezintă, de fapt o perpetuă desăvârșire. Natura nu se schimbă, ci doar își desăvârșește gena prefacerii în cârdășie cu personalitatea anotimpului „de servici”. Și atitudinea noastră față de ceea ce există în jur, față de ceilalți
TOAMNA CA UN OM MATUR de MIRON IOAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1445404893.html [Corola-blog/BlogPost/378673_a_380002]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CINE-N VIAȚĂ... Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cine-n viață nu simte dor nu are niciun pic de spor să trăiască pe-acest pământ este ca o frunză în vânt. Cine-n viață nu iubește, degeaba se obosește să facă rost de iubire, are numai amăgire. Cine-n viață nu urăște și spune că nu greșește, în minciună se îneacă, spatele
CINE-N VIAŢĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1486471076.html [Corola-blog/BlogPost/340077_a_341406]