5,887 matches
-
care el n-ar fi putut s-o aibă nici dacă ar fi avut zece trăsuri cu cai de rasă aici în Medgidia. Ce-o fi fost în capul lui, că se duce la comandamentul rusesc să se predea, cu trăsura și cu caii lui cu tot. Voia să se întoarcă în Rusia! Comandirul, un căpitan blond care își împușcase un soldat pe peronul gării, și care de atunci învățase cîteva cuvinte pe românește i-a ordonat: Du-te în pizda
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
gării, și care de atunci învățase cîteva cuvinte pe românește i-a ordonat: Du-te în pizda mă-ti, boule! Apoi a adăugat, pe rusește, Dacă te-a luat dorul de casă, știi drumul înapoi! Grigori lasă și cai și trăsură, o lasă și pe bulgăroaica lui și a doua zi se urcă într-un tren militar care mergea în Rusia. Nu s-a mai știut nimic despre el după aceea.Nevasta lui a așteptat un semn din partea lui cît l-
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
doua zi se urcă într-un tren militar care mergea în Rusia. Nu s-a mai știut nimic despre el după aceea.Nevasta lui a așteptat un semn din partea lui cît l-a așteptat, apoi a vîndut și caii și trăsura și s-a întors la Balcic doar cu biciușca împletită cu care o bătea muscalul din dragoste.
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
Germania etc), printre care și România. Spectacolele se țin în diferite locuri din București, precum Piața Constituției, Piața Unirii, Piața George Enescu și Centrul Istoric. Locuitorii capitalei au ocazia să simtă atmosfera de epocă, unde se vor putea plimba cu trăsura sau vor putea participa la diferite târguri și work-shop-uri de accesorii handmade și meșteșugărie. Din program nu vor lipsi nici vizitele la muzee sau clasica bătaie cu flori din parcul Herăstrău. Zilele Bucureștiului au loc cu ocazia sărbătoririi a 553
Zilele Bucureștiului 2012. Vezi programul by Ghiorghe Daniela () [Corola-journal/Journalistic/81136_a_82461]
-
regele cimentului și fierului din țară și stăpânul Reșiței. ” („Banatul”, 13 ianuarie 1935) Ianuarie 1935 a fost o lună friguroasă, cum nu mai fusese de câțiva ani, cu munți de zăpadă pe străzile Timișoarei, circulație îngreunată pentru tramvaie, automobile și trăsuri, trenuri întârziate. Pe străzile din Deta intrau lupi. Ziarele anunțau scumpirea pâinii. Sau faptul că, în cursul anului ce tocmai se încheiase, din cele 193 de persoane care își schimbaseră religia 174 erau evrei care trecuseră la creștinism, explicația fiind
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
către Câmpia Banatului, aerul puternic ozonat pe care-l revărsau asupra locurilor pădurile de brad și molid au cucerit de la început lumea interesată a orașului de pe Bega. Și aceasta în ciuda faptului că de la Caransebeș până la Borlova drumul se făcea cu trăsura, iar de-acolo - urcușul - cu măgărușii sau pe jos. „Făceam excursii în munți, mergeam la schi”, își va aminti peste ani maestrul Ioan Holender („De la Timișoara la Viena”, 2002). Posibilitățile pentru schi oferite de Muntele Mic au fost puse în
Agenda2005-52-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/284554_a_285883]
-
fost silit să abdice. După semnarea decretului de abdicare, îmbrăcat în haine civile, a fost scos din palat, trecând printre soldații întorși cu spatele pentru a nu-l recunoaște pe fostul domn (de teama unei revolte militare), suit într-o trăsură și dus la mănăstirea Cotroceni. După două zile, a fost scos din România, unde nu a mai avut voie să se întoarcă. DUMINICĂ, 12 FEBRUARIE REUNIUNE LA BUCUREȘTI În urmă cu 5 ani, la București, s-a desfășurat Reuniunea statelor
Agenda2006-06-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284733_a_286062]
-
traversele de cale ferată, precum și obiectele de fag și stejar se exportau în Germania, Austria și Orient. Existau patru fabrici de cherestea, șase pentru fabricarea parchetului, patru de butoaie, una de calapoade, două de scule de lemn, 31 fabricanți de trăsuri și 111 tâmplari. Autorul mai face referire la „Fabrica de Mobile Reich S.L. și fiii” (str. Domnească nr. 4), înființată în anul 1878, cu 65 de muncitori, ale cărei produse utilau școli, spitale și fabrici din oraș. Depozitele de lemne
Agenda2006-09-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284808_a_286137]
-
spitale și fabrici din oraș. Depozitele de lemne mai importante erau „Frații Brody”, „Bistra” și „Dr. Csasznek Nándor”. Prin unele din produsele sale legate de industria lemnului, orașul era cunoscut și în străinătate: în Turcia și Egipt (chibrituri) sau Serbia (trăsuri). Din prezentarea Fabricii de Chibrituri „Szikra” (Scânteia), construită în anul 1894 pe o suprafață de 8 000 metri pătrați (alte surse indică drept an al înființării 1878), reținem următoarele elemente: se prelucrau anual 420 de vagoane material brut; se produceau
Agenda2006-09-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284808_a_286137]
-
65 și 90 lei, iar la o pensiune de patru sau cinci margarete, tariful poate depăși 100 lei/noapte. Proprietarii de pensiuni oferă, pe lângă masa festivă de Paște, posibilitatea de a vedea obiceiurile populare specifice acestei sărbători, precum și plimbări cu trăsura. La Sâmbăta de Sus, oferta hotelului Diana - situat lângă Mănăstirea Brâncoveanu - constă în trei zile de cazare, mese festive și diverse modalități de petrecere a timpului liber, prețul pachetului de servicii fiind 240 euro. Centrul de Pelerinaj „Sfântul Nicodim” al
Agenda2006-11-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284867_a_286196]
-
de joc pentru copii - 0,90 lei, mașină de cusut cu baterie - 19,50 lei, volan cu baterie - 4,50 lei, păpuși cu baterie - 18 lei, tanc - 13,50-18 lei, jeep - 18,50-19,50 lei, palete ping-pong - 2,75 lei, trăsură cu cai - 27,50 lei, telefon - 2,15-5,50 lei, poșete pentru fetițe - 3,95 lei, mitraliere - 4,95-8,80 lei, stație de emisie recepție - 16,50 lei ș.a. l S.C. „Group Dissal” S.R.L. vinde en gros, prin intermediul depozitului propriu
Agenda2006-21-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284972_a_286301]
-
Eu Scoate-ți ochii! Philippide Ai să mori! Eu Uite ciori! (Vezi Adrian Maniu) Grischa „Ați lovit la cap coconaș, mai bine mergem acasă!” Eu Deshamă calul și pune-l pe scăunaș. Philippide Hai acasă! Eu Hai! Conversația urmează în trăsură, pe strada Carol. Philippide Haida-ha! Haida-ha! Eu Haida-ha! haida-ha! Grischa (Ofensat) Hăiiiiiiiiiiiii (întorcând capul) E lunecuș! Eu (pipăindu-mi capul) Grecule am un ou de struț! El Pune să-l clocească! Eu N-admit părăsi pe cap! El La „couveuse
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
colonel Drăgănescu, președintele comisiunei de delimitare, Dr. Pincu, reprezentantul prefectului Dr. I. Coste, St. Bungețianu, inspector general de Siguranță, I. Oprea, președintele Camerei de Comerț, inginer Gh. Vasiliu, inspector C.F.R. , protopop Dr. Cioroianu și un cortegiu grandios de călăreți și trăsuri care se întindea pe 7 kilometri și-au făcut intrarea sub ploaia de flori și aclamațiile mulțimei. Serviciul divin oficiat sub cerul liber, sfințirea drapelului comunei cât și marea ședință festivă din sala Primăriei sub președinția d-lui Stoffel, primarul
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
Românească, în data de 24 ianuarie, RomTelecom a lansat 4 noi cartele telefonice, în cadrul evenimentului organizat de Muzeul Militar din București. Cartelele sunt ilustrate cu imagini semnificative din perioada Unirii Principatelor, aflate în patrimoniul Muzeului Militar Național, reprezentând „Steaua României”, „Trăsura de tip landou”, „Ordinul Unirii” și „Revolver Lefaucheaux”, care i-a aparținut domnitorului Alexandru Ioan Cuza. După cum ne-a precizat doamna ing. Diana Ciobănescu, din cadrul RomTelecom Timiș, cartelele sunt disponibile în magazinele companiei și în rețeaua de dealeri autorizați. Ele
Agenda2006-04-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284670_a_285999]
-
izvoare cu apă minerală. Datorită acestor izvoare, a nămolului de la Techirghiol și a apei mării, curele balneare de la Mangalia sunt renumite pe plan european. Turiștii pot lua lecții de echitație la Herghelia de la Mangalia, de unde se pot face plimbări cu trăsura de-a lungul țărmului Mării Negre. Printre manifestările cultural artistice cunoscute pe plan național amintim Festivalul Callatis și Gala Tânărului Actor. Un inedit punct de atracție pentru turiștii aflați în Mangalia îl constituie elegantul și luxosul Hotel President, de patru stele
Agenda2006-05-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284708_a_286037]
-
lor de chef, dorințele lor nemărturisite și îndreptarele lor de viață. Unii deschideau birturi, cariere de piatră, afaceri cu păcură și sare, ateliere de tîmplărie, mori de apă, distilerii de rachiu și mine de cărbune. Alții construiau case, sicrie, biserici, trăsuri, bărci cu pînze, arme și unelte agricole. Tăiau stejari și fagi din pădure, îi încărcau în corăbii și porneau cu ei la vale, pe firul Dunării, pînă la intrarea în Ungaria. Sau mai departe, spre ținuturile românești peste care stăpînea
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
într-un colț, ca să nu stea în direcția ferestrelor. A trebuit să i se dea o celulă în care să nu se poată privi din vreo casă de peste drum. Când fu eliberat pe cauțiune, refuză să se urce într-o trăsură. Un ofițer de poliție îl luă în camionul său. Zuta urcă, se turti sub bancă și se chirci ca un animal. E caraghios? Mașina întorcea la un colț.. Un automobil greoi o lovi și-o răsturnă. Gloanțele zburau ca fulgii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cari încă, pentru cea mai mică întârziere, și după toane, bate pe căpitanii de poștă și pe surugii și îi forțează de-a alerga ca niște disperați. Când trece un personaj însemnat, prințul este ținut de a-i procura o trăsură bună și un număr mare din celelalte căruțe. Fiecare servitor ia una pentru el și alta pentru șeaua și geamantanul său, ceea ce face ca în o asemenea ocaziune sunt întrebuințați 70-80 cai. Prințul ia caii de la țărani pe un preț
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de pe străzile orașelor din Muntenia din 1862, dar mai târziu, s-a folosit în acest scop culorile albastru și galben. Poșta adoptase către sfârșitul anului 1854, culoarea albastru pentru căruțele de poștă, iar în 1898, culoarea galben pentru toate vehiculeleăfurgonete, trăsuri, cariole etc), fie proprietate, fie ale antreprenorilor, culori extinse și la alte utilaje poștale. Până în anul 1993, cutiile de scrisori au fost vopsite în culoare albastru, galben și din nou albastru. După această dată toate cutiile de scrisori au fost
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în țările române. soldat care face serviciul de curier domnesc, călăreț. cel care mână caii cu biciul. manta lungă și largă, de proveniență orientală, purtată de domn și marii boieri. cal de poștă. reprezentant sau agent diplomatic pe lângă Poarta Otomană. trăsură ușoară cu două roți, cu suspensie pe arcuri, trasă de un cal. postav făcut din părul castorului. boier care avea în grijă strângerea dării pentru băuturile spirtoase. persoană care conduce sau face transporturi cu căruța. centură. brazi despoiați de coajă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
brațe egale dajdie dârvar diligență diurnă dorobanț dragon dram dregător dril epistat francare găitan ghebă gheretă gleb grătar han haraci și o limbă care oscilează la cea mai mică aplecare a talerilor. impozit. țigan folosit la tot felul de munci. trăsură mare acoperită, folosită pentru transportul în comun al persoanelor și al poștei. sumă plătită drept salariu, după zilele lucrate. soldat din infanterie. șnur terminat cu ciucure ce se atârnă la mânerul sabiei. veche unitate de măsură pentru greutate(egală cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
orașătârg). sigiliu, ștampilă. unitate militarăăcorespunzătoare regimentului de mai târziu). politie potică poslușnic poștalion raia sameș schimbător bavarez serasâr spătar staroste stock suman sunder surugiu șerbie șoltuz ștemplu teșcherea oraș, așezare omenească formând o unitate administrativă. drum foarte îngust. servitor, slujbaș. trăsură de poștă trasă de mai mulți cai. teritoriu ocupat militar de către otomani. funcționar, administrator, îndeplinind funcția de casier, contabil. aparat special format din mai multe blocuri de alamă prevăzute cu găuri, în care puteau fi introduse, după necesitate, niște fișe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
veliere a fost organizat în țara noastră în 2006. Atunci, peste 20 de ambarcațiuni de lux din cinci țări s-au întrecut la „Europa Yacht Club”, din Eforie Nord. echitația - este practicată sub diferite forme: plimbări călare ori plimbări cu trăsura pe durate scurte (1-3 ore) sau lungi (o zi), pe itinerarii atractive (Cheile Râșnoavei, Poiana Brașov ș.a.). mountain biking - este o formă consacrată de parcurgere a unor circuite montane, utilizând o bicicletă special construită (anvelope și suspensii rezistente ș.a.), pentru
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
dacii că luptători, figuri de țărani, siluete feminine cu opaițe, copii, steagul dacilor, cetăți dacice din piatră și nuiele, sugerând nașterea poporului român. Caii i am modelat în mod deosebit. Când eram studentă la București stăteam și priveam deseori caii trăsurilor, observându-le mișcarea. Am facut mai multe proiecte de monumente dar majoritatea au rămas la nivel de proiect, din motive financiare. Dintre lucrările cu tema istorică amintesc: Lupta de la Podul Înalt , 1907, Gvadriga Victoriei, compozițiile pentru monumentul de la Pașcani. I.
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
dacii că luptători, figuri de țărani, siluete feminine cu opaițe, copii, steagul dacilor, cetăți dacice din piatră și nuiele, sugerând nașterea poporului român. Caii i am modelat în mod deosebit. Când eram studentă la București stăteam și priveam deseori caii trăsurilor, observându-le mișcarea. Am facut mai multe proiecte de monumente dar majoritatea au rămas la nivel de proiect, din motive financiare. Dintre lucrările cu tema istorică amintesc: Lupta de la Podul Înalt , 1907, Gvadriga Victoriei, compozițiile pentru monumentul de la Pașcani. I.
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]