40,127 matches
-
cum ar fi, de pildă, kitschul, erau privite de către ea cu o înțelegere tandră și cu o compasiune zglobie. Datinile erau narate și analizate cu o erudiție jucăușă, disponibilă permanent pentru asocieri neașteptate și pentru concluzii la fel de surprinzătoare, iar onomastica tradițională, uneori cu evidente note arhaice, era privită ca o sursă proaspătă a nevoii noastre de identificare și nicidecum ca un simplu sit arheologic, frumos așeazat în diorame, ca la Muzeul Antipa. Chiar și grafia Irinei avea un duct ingenuu, de
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
unei cenzuri a limbii, împărtășit de editorii de manuale, de asociațiile profesionale ale dascălilor, de administrația unor state și chiar de guvernul federal. Protocolul prevede eliminarea tuturor cuvintelor și expresiilor incorecte politic. În principiu, ele urmăresc să pună capăt discriminărilor tradiționale prin intermediul limbii, cum ar fi acelea care se referă la negri, afro-americani, gay etc., fie ele de natură socială, rasială, sexuală, religioasă, și să dea satisfacție feminismului ori multiculturalismului. În loc de Adam și Eva, manualele zic Eva și Adam, cuvîntul yacht
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
primul rând ca aliați ai învingătorilor lor, ci ca prieteni vechi, legați sentimental și cultural. (În paranteză fie spus, ajutorul umanitar acordat Franței în 1943 - 750.000 de kilograme de produse alimentare - e motivat mai ales în temeiul acestor legături tradiționale de prietenie, omițând trimiterile la alianța cu Axa, iar ambasadorul Morand are grijă să apese asupra acestei motivări). În ce privește situația de pe frontul de răsărit, reflecția diplomatului merge de la autoiluzionare la constatarea inevitabilă a înaintării rusești și a amenințărilor secvente acesteia
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
la aceleași rezultate. Pe mine mă plictisesc pentru că nu îmbogățesc prin analiză universul operei, ci îl sărăcesc... Tematismul? O mare școală critică. Dintre noile metode, este cea care m-a atras cel mai mult pentru că a ajuns acolo unde critica tradițională nu ajunsese niciodată: în pivnițele textului. Ea vede ceea ce criticul pozitivist nu vede: dedesubturile, umbrele, detaliile, obiectele, opțiunile obscure ale spiritului. Jean-Pierre Richard, pe care l-am cunoscut bine în timpul stagiului meu parizian, a dat o dimensiune complexă și performantă
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
Universității Naționale de Muzică din București organizează la început de aprilie o săptămână de concerte ale corurilor și grupurilor corale, recitaluri instrumentale și camerale ale studenților de la secțiile teoretice, simpozion de muzicologie, concursuri de compoziție și muzicologie. Sunt compartimentele devenite tradiționale, datorită inițiativei și suportului financiar oferit de facultate, prin decanul ei, prof. univ.dr. Vasile Iliuț. Muzica românească își găsește un loc bine precizat în toate aceste Zile artistice și științifice, de la evocarea unor maeștri (anul acesta, simpozionul de muzicologie a
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
Mircea Mihăieș Cu masochismul caracteristic neamului, aștept de mult căderea măștii lui Adrian Năstase. Și n-am de ce să fiu nemulțumit. Nu trece săptămână fără ca premierul-minune să n-o facă de oaie ca să întrebuințez limbajul tradițional românesc. Încăpățânarea, aroganța, agresivitatea și violența îmi par a fi dominante ale caracterului său, pe care doar împrejurările au împiedicat să le scoată mai devreme la iveală. Atotștiutor și autoritar ca un vătaf în curtea cu orătănii, Adrian Năstase e
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
dintre ei. Problema e că Adrian Năstase nu e neapărat un pesedist-standard. În ciuda originii sociale nu foarte elevate, el a făcut serioase eforturi de-a abandona lumea din care provine. Am putea vedea în el chiar un erou de roman tradițional. De ce nu, un Julien Sorel, ori un Rastignac pornit să cucerească metropola. Asemeni acelei categorii de eroi, dl. Năstase și-a pus la bătaie calitățile. Nasul fin l-a împins mereu spre zonele unde putea dobândi, cu eforturi minime, profituri
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
și după Războiul Civil, separate de o evidentă schimbare de ton și atitudine. Primele sale scrieri Tragicomedia unui om lipsit de spirit (1925), Istoria unui răsărit de soare (1926), Boxerul și îngerul (1929), Vînătorul zorilor (1930) fac trecerea de la proza tradițională, realistă, la una avangardistă, ludică, preocupată de expresie și de ruperea canoanelor. Tema fundamentală a cărților sale din cea de-a doua perioadă, a exilului în Argentina, este puterea. Acestei perioade îi aparțin și volumele de povestiri Istoria macacilor ( 1955
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
în "reporteri de război" au luat în considerare acest risc. De la trimișii la fața locului ( vorba vine: cu excepția echipei de la Antena 1 dar și aceasta de-un perfect amatorism , ceilalți au stat frumușel la distanțe convenabile, de unde, într-un urechism tradițional, își dădeau cu părerea despre ce se întâmplă), la superstarurile din studiouri, toată lumea a devenit expertă în Saddam. N-am luat nici o clipă în serios aceste emisiuni, decât ca probă de turnesol: nu pentru ceea ce se întâmpla pe front, ci
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
la aceste aspecte; în schimb în Jurnal notează frecvent întâlniri cu evrei practicanți, relatări referitoare la rabini hasidici unii din Bistrița, Maramureș, Rădăuți pe care i-a și vizitat, totul cu comentarii de rigoare atestând participarea lui la o viață tradițională religioasă în familie. Nici aici elementele de spectacol nu lipsesc, în legătură cu vestimentația, gesticulația și mimica participanților la ceremonii. Mai târziu, în anii 20, ecourile expresionismului german și vienez se vor face și mai accentuat simțite. Pe de o parte, prietenia
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
cel mai spectaculos - poate și pentru că aici autorul încearcă o temă fetiș a postmodernității: corporalitatea. Poemul e în fond călătoria eului poetic prin corp - dar o călătorie cu episoade-alegorii, oficieri pseudo-magice și trimiteri transparente la locurile comune ale reprezentărilor culturale tradiționale: sîngele e lichidul vieții, inima e zona iubirii și a sentimentelor "naive", în creier e frig (să ne amintim de versul lui Ion Barbu "Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire"), șamd. Reprezentările sînt în continuare abstracte (e o
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
care studiază numele de persoană - are avantajul de a folosi înregistrările făcute în diverse contexte administrative, de control sau utilitare: de la mai vechile liste de impozitare pînă la modernele cărți de telefon. În măsura în care se ocupă și de numele neoficiale - sisteme tradiționale de apelative, porecle etc. - devin și în cazul său indispensabile cercetarea de teren, ancheta de tip sociolingvistic și dialectal, folosirea chestionarelor. Cînd vor fi făcute publice mai multe documente din arhivele Securității, respectivul material va fi numai bun de utilizat
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
zoonimelor (numelor de animale) într-un moment istoric dat. În studiul său monografic din 1936, Nume de persoane și nume de animale în țara Oltului, Ștefan Pașca aducea multe informații interesante despre modalitățile de denumire a animalelor în mediul rural tradițional: numele erau date mai ales cailor, vacilor, cîinilor și pisicilor, rar oilor sau caprelor; apăreau deopotrivă nume tradiționale și nume moderne, nume specifice animalelor (după culoare, ziua nașterii - Bălan, Bălțata, Joian, Miercurica -, alte particularități fizice, temperament, analogii - Corbu, Leu, Lupu
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
și nume de animale în țara Oltului, Ștefan Pașca aducea multe informații interesante despre modalitățile de denumire a animalelor în mediul rural tradițional: numele erau date mai ales cailor, vacilor, cîinilor și pisicilor, rar oilor sau caprelor; apăreau deopotrivă nume tradiționale și nume moderne, nume specifice animalelor (după culoare, ziua nașterii - Bălan, Bălțata, Joian, Miercurica -, alte particularități fizice, temperament, analogii - Corbu, Leu, Lupu, Ursu) sau preluate dintre numele de persoană. Autorul amintește de cîinii numiți cu nume celebre din politica vremii
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
multe (Lady, Nero, Nelson) au și la noi o tradiție bine fixată în ultimul secol. Pisicile pot avea nume exotice - Missy, Maya, Yoda, Oscar - " dar și banale - Miți, Pufuleț. Oricum, exotismul lor funciar pare a atrage prin contrast nume românești tradiționale (chiar cu aluzii literare): Moromete, Grigore, Frusinel și Calistrat. Probabil că persistă și procedeul inspirației din contemporaneitatea politică, întrucît cineva îl prezintă pe motanul Jiji. Sînt interesante și explicațiile legate de atribuirea numelor - "Puricel, deși e fetiță tatăl meu a
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
unei curiozități intelectuale neobosite, el îmbrățișează cu o egală naturalețe și formulele artistice alternative, de la intervenția în peisaj și pînă la performance. însă și în aceste acțiuni artistul se păstrează în spațiul unei viziuni arhaice, fie prin resemnificarea unor materiale tradiționale, fie prin reactualizarea culturală a unor ceremonialuri domestice intrate demult în stereotipia cotidiană. Formele care se nasc din aceste premise, fără utilitate nemijlocită și fără legături directe cu vreun model explicit, devin eficiente în plan simbolic tocmai prin ambiguitatea lor
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
este vorba de alergarea purtînd mitraliera de companie în spinare. Aceasta cîntărea după atestări vreo 15 kg pe puțin. Iată cum arma de foc ajunge armă albă. Culmi ale violenței sînt atinse în romanul Răscoala de Liviu Rebreanu. Aici blîndețea tradițională românească se manifestă atît la răsculați, cît și la organele de represiune, încît, la lectură, cititorul e siderat. N. Iorga își declară stupefacția în fața paginilor crude. Un fiu de arendaș care necinstise o fată e prins și jugănit de tatăl
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
la Rebreanu, în Amîndoi, soluțiile de exterminare sînt originale: Solomia ucide prin strangulare cu o sîrmă, iar cînd este arestată se sinucide cu un ac de păr. În Groapa lui Barbu, hoții se taie de zor între rivali în chip tradițional cu șișul. Ei nu posedă arme de foc. Unul dintre ei se laudă că a tăiat o mahala întreagă, dar minte. În urma influenței turcești, în Țările Române se utilizează ca armă albă hangerul. La Sadoveanu, o boieroaică pregătește hangerul pentru
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
Europă. Citind cartea, mi-aș fi dorit să cunosc mai multe despre Japonia, să pot face o interpretare a romanului în această cheie. Mi-ar fi plăcut să interpretez în mod inițiatic sinuciderea bunicului japonez, caligramele din carte, simbolurile jocului tradițional uta karuta. Mai ales că un astfel de parcurs nipon a făcut posibilă întâlnirea dintre universul acestei cărți și caligramele expuse de Rodica Frențiu la Muzeul Literaturii Române. Recunoscându-mi însă modesta pricepere în cultura japoneză, nu aș vrea să
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
personalități ale teatrului. Și nu numai. Blîndețe, fermitate, seducție, rigoare, inventivitate, ritual. "Sînt un aparat foto", spune Brook. O sumă de imagini selectate de propriul eu. Peter Brook, o conștiință. Seara, am luat naveta din fața marii poște din Avignon. Locul tradițional din care se pleacă spre spațiile de joc situate în afara cetății. De-a lungul timpului, cîte un regizor a descoperit, intra muros, un loc nou, tentant, cu altfel de energie. Rînd pe rînd, dincolo de Curtea de Onoare a Papilor, axis
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
mass-media (diversitatea de publicații, televiziunea prin cablu, Internetul) a modificat relația cititorului cu cartea. Drumul spre inima mesajului s-a scurtat, lumea e tot mai tentată să meargă direct la conținut fără obligatoriile ocoluri narative și stilistice specifice, specifice viziunii tradiționale despre literatură, în general și despre roman, în special. Lumea este grăbită, nu mai are timp de mofturi estetice, vrea fapte, întâmplări, idei (asta mai rar) clare, spuse limpede, pe înțelesul tuturor. Pentru tot mai mulți, literatura nu (mai) este
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
p.). încă de la motto-ul cărții, care reproduce o opinie a lui Alexandru Lahovary, ,}ăranii, partea cea mai numerousă și mai interesantă a poporului românesc", autoarea își declară opțiunea de a prezenta România prin istoria ei și prin civilizația ei tradițională, prin cultura țăranului român. Face mai întâi un istoric al poporului român, prezintă o serie de evenimente și figuri reprezentative (Ștefan Cel Mare, Mihai Viteazul, Războiul pentru Independență, cu cântece populare despre Carol I), unele rășluiri din hotarele țării, reflectate
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
singurul, a început să râdă Marcos, luându-mă de braț ca să ieșim. La Burger King nu se servea nici un fel de alcool, doar bere. După ce-am ales meniul cel mai ieftin, în ciuda protestelor lui, căci nu puteam să uit tradiționala penurie a fiului de judecător, am cerut o Coca-Cola, iar el s-a uitat la mine chiorâș. - Nu-mi place berea, îmi pare rău, m-am scuzat eu. - Vezi? ĺsta e un lucru care nu ți se potrivește. - Nu, e
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
Format la intersecția unor realități divergente, a naturii fruste cu mesajele culturii, a ruralului cu urbanul, a arhaicului cu modernitatea și a obiectualității cu virtualul, Max Dumitraș a spart barierele, a împăcat contrariile și a remodelat limbajele. Toate reperele culturii tradiționale mai mult sau mai puțin localizate istoric și etnografic, dar și acelea ale arhaicității pur și simplu, în special cele ce țin de tehnică, de materiale și, pînă la un punct, chiar de lumea consacrată a formelor, cum ar fi
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
ani (și cu atât mai puțin Hărdău) n-a arătat nici cea mai măruntă preocupare de a elimina aberațiile de acest fel. Nimeni nu îndrăznește să spună că sistemul universitar e putred, supradimensionat și total ineficient. În loc să se întărească centrele tradiționale, s-a mers pe ideea mărunțirii și scindării. După cum s-a constatat, nu orice "descentralizare" produce efecte benefice. Când vezi calitatea profesională absolut îngrozitoare a unor indivizi ajunși peste noapte la gradul didactic maxim, aproape că înțelegi disprețul reflectat în
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]