268 matches
-
statutul „Societății istorice Iuliu Barasch” preciza, chiar de la primul articol, scopul acestei asociații : „Societatea [...] Își propune a aduna materialul privitor la istoria evreilor din România și la psihologia populară israelito-română”. Prin aceasta, membrii fondatori ai Societății Înțelegeau nu numai „adunarea tradițiunilor [evreiești] din bătrâni” (articolul I-4) și „culegerea literaturei populare israelito-române” (art. I-6), dar și (ceea ce este inedit și lăudabil) „culegerea literaturei populare române cu privire la evrei” (art. I-7). Este un semn că intelighenția evreiască din România era interesată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceste sânte principii.” Ambele Camere ale Adunării Legislative s-au grăbit să asigure Tronul că, „În cestiunea delicată a străinilor de ritul israilitean”, nu ar fi vorba „de vro persecuțiune religioasă, căci aceasta n-ar fi demn(ă) nici de tradițiunile noastre naționale În materie de toleranță, nici de secolul În care trăim, nici de regimul liberal și luminat al Măriei Voastre”. Comisia parlamentară de redactare a răspunsului la discursul suveranului era compusă din C.A. Rosetti, Hasdeu, Kogălniceanu, Lahovari ș.a.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Istoria toleranței religioase În România (1868). Încercând să combată ideea că românii ar fi xenofobi și, mai ales, antisemiți, tânărul deputat Hasdeu contraargumentează cu „reali tatea secolarei toleranțe religioase a străbunilor și părinților noștri”. El motivează această „sacră moștenire”, această „tradițiune istorică”, prin faptul că românii nu ar avea apetență pentru fanatism religios <endnote id="(6, pp. 22 ș.u.)"/>. Prin antisemitismul mai mult sau mai puțin mascat de care dă dovadă În acest opuscul, B.P. Hasdeu Își contrazice propria teză
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
8 martie 1936) din care redăm partea articolului referitoare la operele literare ale reginei, necunoscute multora, înșirate, cum spune F.T. „câte le cunosc și despre care știu că au fost publicate înainte de război: ...” Din Regatul Carmen Sylva, o serie de tradițiuni și legende poporale conține: Fiica lui Decebal, Insula Șerpilor, Dragomirna, Legenda lui Bucur, Mama lui Ștefan 52 cel Mare, Movila lui Burcel, În Vrancea, Meșterul Manole, Miorița, Șalga, Doncilă, Oprișan, Pietrele doamnei, Petru Cercel, Mihu Copilu, Călugărița, Moșul și Baba
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dealul Spirei, și ostașii români, intrând și ieșind din acel cartier, ar avea pururea dinaintea lor monumentul care le-ar aminti despre gloriile militare ale patriei. Nici un loc, credem, n-ar fi mai nemerit din punctul de vedere al pioaselor tradițiuni și al efectului moral.“21 Când ne gândim la acest proiect, avem viziunea aspectului marțial pe care l-ar fi avut statuia lui Mihai înălțată deasupra dealului unde se află acum biserica Mihai-Vodă. Toate clădirile ce sunt acum de jur
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de S. Fl. Marian. Astfel că debutează în folcloristică răspunzând, în 1882, la unul din chestionarele lui B. P. Hasdeu, Obiceiele juridice ale poporului român; peste un deceniu va da curs și la acela al lui N. Densușianu, Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români, iar în 1895 răspunde la Apelul literar al lui S. Fl. Marian, trimițându-i creații populare despre Avram Iancu. Culege și tipărește doine și hore, descântece, colinde, balade, legende, strigături, povești. Deși prelucrarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
ochii, de la concretul vremelnic, la logosul diafan populat de semnificații sublime. LUCIAN BLAGA SCRIERI: Șesuri natale, Craiova, 1916; Zâmbete-n lacrimi, București, 1916; Icoanele vremii, București, 1919; Darurile pământului, București, 1920; Priveliști fugare, București, 1921; Cântecele patriei, București, 1925; Sensul tradițiunii, București, 1929; Țara de peste veac, București, 1931; ed. București, 1941; îngr. Ioana Cracă, București, 1997; Curs de istoria literaturii bisericești și religioase moderne, îngr. Pandele Olteanu și Ion V. Georgescu, București, 1933; Puncte cardinale în haos, București, 1936; ed. îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
ideile criticii literare europene (H.Taine, F. Brunetière, Sainte-Beuve, M.-J. Guyau ș.a.). Aceiași colaboratori, cărora li se alătură sporadic S. Fl. Marian, Țiț Bud ș.a., scriu numeroase articole despre folclorul românesc, Nicolae Densușianu fiind autorul unui important Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile terilor locuite de români, prin care intenționa colecționarea datinilor populare și a legendelor străvechi. Printre producțiile folclorice culese și tipărite figurează o variantă a baladei Iovan Iorgovan și una a Mioriței, neautentica însă. În paginile rezervate poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289198_a_290527]
-
organicistă este evidențiat efectul unor rele deprinderi asupra organismului social. Politicianismul este o astfel de deprindere rea. La sate, el degradează de la modul de exprimare până la practicile religioase și chiar cultul familiei. La oraș, consecințele sunt încă mai grave. "Vechile tradițiuni și deprinderi, care individualizau clasele noastre sociale de până acum, s-au degradat, dispar. Negustorii, funcționarii, boierii se strivesc astăzi cu toții laolaltă în dorința de a parveni cu orice preț la un rol politic" (Rădulescu-Motru, 1998: 179). Astfel s-ar
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
povestire de A. Daudet și alte câteva povestiri ale căror autori nu sunt indicați. Periodicele la care a publicat consecvent sunt „Familia” și „Gutinul”. După ce tipărește primele texte folclorice în „Familia” (1872) și răspunde la chestionarul lui Nicolae Densușianu privind „tradițiunile istorice”, B. se situează în fruntea unei largi acțiuni de adunare a folclorului, inițiată de corpul didactic din Maramureș. Întocmește și un apel în acest sens, în „Gutinul” (1889), reprodus apoi în „Familia” și în „Amicul familiei”. Colecția de folclor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285908_a_287237]
-
numelui informatorilor, precum și glosarul dialectal conferă caracter științific acestei colecții, care ocupă un loc însemnat în istoria folcloristicii românești. O contribuție notabilă o aduce și culegerea Tradiții poporane române din Bucovina (1895). Legendele, publicate într-o broșură apărută la Sibiu (Tradițiuni poporale române, 1878), reluate parțial în volumul din 1895, atrag atenția prin forma lor autentic populară, relevând o valoare artistică și documentară deosebită. După venirea la Suceava, M. încearcă să surprindă în studiile lui principalele trăsături ale creației populare românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Ilișiu, București, 1995; Botanica populară, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
bun, în mod continuu, cu respectarea legii, fapt ce rezultă din prevederile art. 555 Cod civil. Cum se poate dobândi dreptul de proprietate? Potrivit legii, dreptul de proprietate se poate dobândi prin: convenție, moștenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ocupațiune, tradițiune prin hotărâre judecătorească și alte moduri prevăzute de lege. În cazul bunurilor imobile, proprietarii vecini au obligația de a contribui la grănițuire, prin fixarea semnelor de hotar, suportând în mod egal cheltuielile ocazionate de lucrare. În același timp, proprietarul care
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
considerau că slava, respectiv polona, are același substrat sarmatic (= scitic, tracic, dacic) cu româna, Cantemir îl acuză pe Sarnicki că „a dorit ca românii să fie de neamul său, adică de-o limbă cu dacii cei vechi, prea cutezant stricând tradițiunile vechilor autori, pe care le întoarce după gustul său” (HVR, p. 211). „Din vorbele (despre limba română) ale lui Sarnicki se dezvăluie limpede că el a avut în gând că românii sunt din rămășițele romanilor care au rămas în Dacia
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sunt din ce În ce mai rare. CAPITOLUL IV MODURI DE DOBÂNDIRE A PROPRIETȚII Potrivit articolului 555 Cod civil dreptul de proprietate se poate dobândi printr-o Înțelegere materializată intr-o convenție sau contract de vânzarecumpărare, prin moștenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ocupațiune, tradițiune, hotărâre judecătorească, prin efectul unui act administrativ când legea prevede acest lucru. Accesiunea, ca drept de dobândire a proprietății presupune că proprietarul unui bun existent devine proprietar asupra a tot ce se alipește cu bunul său ori se Încorporează În
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
posedat bunul timp de 10 ani. Tradițiunea, constă În transferul proprietății bunului la altă persoană prin simplul acord de voință. Dobândirea proprietații pe această cale presupune că bunul se afla deja in posesia pesoanei În folosul căreia operează transferul proprietății. Tradițiunea mai presupune și predarea efectivă, materială a bunului, cum ar fi transferul unei sume cu ajutorul cardului bancar. Așa cum am arătat În repetate rânduri, facem Încă o dată precizarea că pentru fiecare conflict legat de modurile de dobândire a proprietății, părțile pot
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
cu excepțiile prevăzute de lege. Art.557 (1 Dreptul de proprietate se poate dobândi, În condițiile legii, prin convenție, moștenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credință În cazul bunurilor mobile și al fructelor, prin ocupațiune, tradițiune, precum și prin hotărâre judecătorească, atunci când ea este translativă de proprietate prin ea Însăși. (2 În cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ. (3 Prin lege se pot reglementa și alte moduri de dobândire a
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
colectiv ca o grupare anonimă, reprezentată oficial numai prin președintele ei, Miron Pompiliu. După marele discurs introductiv al lui Iacob Negruzzi care se repeta la fiecare aniversară aproape același, cu mici variante după împrejurări, căci "Junimea", înainte de toate, ținea la tradițiuni, începeau sănătățile. Să trăiești, Ciurilă-Burilă! La mulți ani, Poghircă! Și cu bine, Mirmelic! Bine te-am găsit, Buiuc! În sănătatea ta, președintele celor nouă! Cu noroc, papa Culianu! Și așa mai departe, pe un diapazon tot mai rădicat se încrucișau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Dar grecii care au făcut mai dăunăzi o revoluțiune întreagă, fiindcă se tradusese Evanghelia în altă limbă decât aceea a lui Homer? Vedeți, nu trebuie să alergăm departe pentru a ne convinge ce poate produce un popor cu iubire de tradițiunile sale. E lucru dovedit că, precum o plantă fără lumină și apă nu poate să răsară și să ajungă la plenitudinea dezvoltărei sale organice, așa și din sânul unui popor, nu pot să nască și să se dezvolte talentele decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lor. În timpul din urmă s-au făcut planuri de a împărți Bucovina în două cu urmașii pribegilor ruteni, care se adăpostiseră pe vremuri în țara noastră, dară, ca și altă dată, așa și acuma, noi, românii, singurii păstrători ai vechilor tradițiuni politice, istorice și culturale din această țară, ne vom împotrivi acestor tendințe nelegiuite, fiindcă am fi niște urmași netrebnici ai vitejilor noștri înaintași, dacă ne-am întoarce la sânul Patriei Mame cu moștenirea știrbită. Ținând seamă de toate acestea, am
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
1861, Focșani, 1861; Heptameron, Focșani, 1861; Legenda României, București, 1862; Misterele Bucureștilor, I-III, București, 1862-1864; Orele dalbe, București, 1864; Satire, București, 1867; Fabule alese, București, 1868; Călătoria printre secolii istorici, București, 1870; Opere complecte, vol. I: Limba română și tradițiunile ei, Galați, 1872; Amor, Patria și Dumnezeu după poeții indiani, Galați, 1874; Opere poetice, vol. I: Legende și balade, Galați, 1876; Nătărăii, Galați, 1876; Ecouri poetice, Galați, 1877; O scenă dintr-o mie, Galați, 1877; Lumea se dă pe gheață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
a lungul timpului și nu mai putea constitui un temei absolut pentru o concluzie de ordin istoric. În vederea realizării unor astfel de sinteze, dar și cu intenția salvării de uitare a multor creații populare, lansează în 1893 un Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români. „Tradițiunile istorice” pe care le vizează îndeosebi sunt cele legate de daci și romani, legende, denumiri de locuri, obiceiuri păgâne, religioase sau laice, ritualuri magice. Chestionarul, completat cu o nouă broșură în 1895
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
un temei absolut pentru o concluzie de ordin istoric. În vederea realizării unor astfel de sinteze, dar și cu intenția salvării de uitare a multor creații populare, lansează în 1893 un Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români. „Tradițiunile istorice” pe care le vizează îndeosebi sunt cele legate de daci și romani, legende, denumiri de locuri, obiceiuri păgâne, religioase sau laice, ritualuri magice. Chestionarul, completat cu o nouă broșură în 1895, este întocmit cu toată rigoarea, cuprinzând întrebări foarte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
du Sud (în colaborare cu Frédéric Damé), București, 1877; Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și Ungaria, București, 1884; Note critice asupra scrierii d-lui A.D. Xenopol, „Teoria lui Rösler”, București, 1885; Monumente pentru istoria Țerei Făgărașului, București, 1885; Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români, partea I, București, 1893, partea II, Iași, 1895; Aniversarea de patru secule de la moartea lui Ștefan cel Mare, București, 1904; Domnii glorioși și căpitanii celebri ai Țărilor Române, vol. I: Regatul României, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
frecvență, este legenda, fie însoțind denumirea unei păsări, a unei planete, a unui loc istoric, fie inspirată din tradiția folclorică a unui popor, un autor interesat de valoarea ei educativă fiind poetul Al. Vlahuță, care dă cu predilecție prelucrări de „tradițiuni” antice (Bacchetis, Hybris ș.a.). În mulțimea de articole de dicționar sau de prezentare monografică a vieții și activității unor oameni de știință și savanți din toate timpurile și disciplinele câteva medalioane sunt dedicate scriitorilor Camões, Victor Anestin și Jules Verne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]