1,558 matches
-
dincolo altă jumătate) purtată de balanțele unei sorți ce nu vroia să se încline nici la stînga, nici la dreapta, și rîul ca un braț, ca o cumpănă albea în lumina calmă a lunii, scuturîndu-și ciuturele goale; ne desfăceam sacii, traistele, sacoșele murdare, tăgîrțele pline de oseminte și pumnii plini de pămînt. Ne întrebau ce ducem cu noi, iar noi, bîlbîindu-ne, răspundeam că nimic, ei însă nu se lăsau convinși cu una cu două și desfăcîndu-ne pumnii găseau cîte un ochi
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
desfășurarea în proză a Tiganiadei marelui nostru ardelean umanist. O dată, țin minte, anii trecuți, la Prometheu, întâlnindu-mă cu poetul drag nouă, Mircea Cărtărescu, care ținea în brațe un prunc, de fapt nu în brațe, ci într-un fel de traistă atârnându-i de gât, precum cangurii, îi propusesem să desfășoare, cum știa el, cu atât haz, Poema națională, să o actualizeze stilistic, cum mai făcu în opera sa strălucită. Era înainte ca el să fi scris cartea lui de succes
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
dacă un partid este democratic sau nu. Electoratul (stabilește, n.r.). Nu o să mă vedeți, în schimb, la televiziuna partidului respectiv. Asta vă garantez. Dar discuții politice sunt absolut necesare după ce fiecare construcție politică, după alegeri, știe câte oale are în traistă, câte mandate. Să vedem și programul respectivului partid și să nu spunem «niciodată», dacă electoratul a decis că acest partid merită să intre în Parlament. Electoratul decide", a spus Blaga, pe 15 septembrie la întrunirea tinerilor liberali.
Blaga exclude o colaborare politică cu Dan Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/41987_a_43312]
-
cu nimic pe lume,/dar era mereu ca aceea/când m-ai luat,/... /de la gară. “ („Ochii tatei”) „În obor, aplecat peste nicovală/ Cita/își bătea coasa. /L-a primenit Bunica/într-o cămașă albă/cu brâu împistrit,/i-a dat traista,/apă-n cârceag. Și-a plecat la cosit. Era Bunicul ca un sfânt,/deasupra ușii din Biserică,/pictat. Bunicul meu cel bun/și blând... “ („Cita”) ploua/peste mine și în mine/ Cum să te ajut/când nu mai despart/gustul
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
înceta apoi cu totul. Vestea despre cel plecat, purtată din gură în gură, ajunge într-un tîrziu la urechile tatălui: "E viu, moș Petko, trăiește! E la un consulat din Țarigrad și e prieten bun cu consulul." Bătrînul își ia traista și toiagul și pornește pe jos spre capitala imperiului. , -Departe-i, bade, Țarigradul? - Departe, moșule, departe! Dar ce cauți tocmai la Țarigrad? - Am un fecior acolo, la consulat, prieten bun cu consulul!..." Dialogul se repetă ca într-un ritual, pe măsură ce bătrînul
Malurile Dunării by Ștefan Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/10415_a_11740]
-
as avea’ revistei Familia, condusă de Iosif Vulcan, care o publică imediat (martie 1866), schimbându-i numele din Eminovici în Eminescu. Călătorește mai mult pe jos la Blaj (”mică Romă”, despre care-i vorbise Pumnul). Cu ghetele rupte și o traista în spinare (cu niște cărți și caiete în care adunase folclor), Mihai coboară de pe dealul Hula în “vatra romanismului” - Blaj, încearcă să-și dea examenele, dar nu le ia, neavând condiții de învățătură. Fără parale, doarme într-un pod de
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
că noi trecem la povestit lucruri serioase. Să faci bine să nu ne deranjezi. O anunța El pe Mamy destul de neinspirat, zic eu. Mamy se putea să nu ne lase și dădeam de necaz. Dar, la mintea lui Taty, o traistă și un băț îi mai trebuie ( cum bine spunea ea) Dar ce putea să facă Taty cu traista și bățul prin tramvai, nu mă duce mintea. Mă rog, ei știu, aranjamente lor, eu nu mă complic. Bine că Mamy nu
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
Mamy destul de neinspirat, zic eu. Mamy se putea să nu ne lase și dădeam de necaz. Dar, la mintea lui Taty, o traistă și un băț îi mai trebuie ( cum bine spunea ea) Dar ce putea să facă Taty cu traista și bățul prin tramvai, nu mă duce mintea. Mă rog, ei știu, aranjamente lor, eu nu mă complic. Bine că Mamy nu a auzit (bombăniturile ) lui, că imprudența asta verbală ne putea costa povestitul și nu cred că puteam să
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
Simona Tache Povestită de un prieten: “Astăzi, pe Smârdan, înnorat și puțin trist. Doi domni cu alura de boschetari trec cărând multe traiste. La vederea lui Mugur Mihăescu aka Garcea, unul dintre ei scrâșnește printre dinți către celălalt: “Bă, uite-l, bă, pe Mugur Isărescu.”
Uite-l, bă, pe Mugur Isărescu! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19466_a_20791]
-
s-au grăbit să ajungă la stâna lor. Aici îi aștepta baba Leana cu un borș de fasole foarte gustos, din care și Grapă și Beldie au mâncat hămesiți. După ce baba Leana a plecat, Grapă a început să scoată din traista lui mare cât un sac bunicel, tot felul de alte feluri de mâncare; plăcinte și gogoși, un borcan de dulceață și multe fructe de vară. S-a scotocit prin buzunare și a scos la iveală mai multe hârtii de un
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
Până la urmă a învins la ramș dl. Toma Ștefănescu. Nu mai știu dacă aceste haine s-au confecțșionat la comandă sau au fost cumpărate de-a gata! Dl. Cotolan s-a dus acasă fără pachetul de carne de rigoare, cu traista goală. În felul său, cu talent în vorbire, a reușit s-o împace pe Filia. Altă carne n-a mai găsit, măcelăriile fiind închise la terminarea pariului. Pierduse în ziua aia și costul unui costum de haine și banii dați
PARTIDA DE RAMŞ ŞI CÂINII HĂMESIŢI LDE A BIRTUL LUI MISAC!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360762_a_362091]
-
trupuri schiloade nu aleargă spre locul unde s’a arătat Dumnezeu, cu ferma convingere că vor găsi alinare și vindecare. Trenuri tixite varsă spre Maglavit puhoaie de lume. În Banat pelerinajele se țin lanț. Acum și din Crișana au luat traista în spate și la drum. Maglavitul a devenit locul sfânt, unde zecile de mii de înfrigurați așteaptă minuni noui, pe o colină unde «o salcie plângătoare lăcrimează» și acolo unde ciobanul Petrache Lupu propovăduește: «oameni buni îndreptați-vă, că prea
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
și la porțile bătrânelor, însă pe acelea le împodobeau cu știuleți uscați de porumb. De-a lungul timpu-lui, tradiția s-a mai schimbat. În loc de apă proaspătă, băieții folosesc sticluțe cu parfum. Un lucru, însă, e sigur: la fiecare fată stropită, traista băiatului mai dobândește câte un ou roșu primit în dar de la gazdă. După numărul de crenguțe care le-au fost atârnate la poartă, fetele din sat își pot da seama care dintre ele are mai mare trecere la băieți. În
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
CALE..., de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2223 din 31 ianuarie 2017. Nu e cale mai ușoară Să răzbești când este greu, Decât cea a rugăciunii Te aude Dumnezeu! Fapta bună duce drumul, Pașii siguri spre lumină, Iar din traista suferinței Ai mai lepădat o vină! Mirul împăcării sfinte, Vindecă și rana grea, ... Citește mai mult Nu e cale mai ușoarăSă răzbești când este greu,Decât cea a rugăciuniiTe aude Dumnezeu!Fapta bună duce drumul,Pașii siguri spre lumină,Iar
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
Ai mai lepădat o vină! Mirul împăcării sfinte, Vindecă și rana grea, ... Citește mai mult Nu e cale mai ușoarăSă răzbești când este greu,Decât cea a rugăciuniiTe aude Dumnezeu!Fapta bună duce drumul,Pașii siguri spre lumină,Iar din traista suferințeiAi mai lepădat o vină!Mirul împăcării sfinte,Vindecă și rana grea,... XVI. LACRIMA IUBIRII, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. Lacrima iubirii o petrece timpul, Iarna asta sură-mi este anotimpul Ard mocnit
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
neapărat să merg la marea noastră, din patriotism.Am bătut România în lung și în lat și de la est la vest și am văzut mare,munți,păduri răcoroase,mânăstiri încărcate de istorie...Adică Dumnezeu ne-a dat, numai că în traistă au băgat doar unii. Mulți mi-au spus c-ar fi mai bine la bulgari, au servicii bune și mâncare cât poftești. Dar eu o țin pe-a mea, fiindcă nu vreau să-mi reproșeze nimeni că „deșteptul se laudă
CU PAHARUL PLIN de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384436_a_385765]
-
a făcut ca cei mai harnici să agonisească bine de tot. Adevărat este, pe de altă parte, că se fura mult. Aproape că nu era membru al cooperativei agricole, bărbat ori femeie, care să se întoarcă acasă de la câmp cu traista goală. Că erau câțiva știuleți de porumb ori câteva pălării de floarea soarelui, niște sfeclă aruncată la capul locului din timp și ascunsă sub frunze ca să fie înghesuită seara pe fundul căruței sau în traista ce purtase până la prânz mâncarea
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
întoarcă acasă de la câmp cu traista goală. Că erau câțiva știuleți de porumb ori câteva pălării de floarea soarelui, niște sfeclă aruncată la capul locului din timp și ascunsă sub frunze ca să fie înghesuită seara pe fundul căruței sau în traista ce purtase până la prânz mâncarea, că erau niște roșii și ardei ori varză verde, încă ne-nvelită bine, sau două-trei kile de grâu de la batoză, nu contează. Ceva, trebuia să fie! Era ca o regulă nescrisă să ajungă țăranul de la câmp
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
Mai fac prin ploaie două piruete Și apa-mi intră-n suflet și în ghete, Umbrela doarme dusă-n debara Dar mă descurc acum și fără ea. La colț de stradă mâinile cerșesc Un bătrânel înnoadă-n două chinul, În traista lui s-a strecurat veninul Din ochii străvezii râde destinul. Și are haina strâmtă, ruptă, ponosită, De mult banale amănunte nu-l irită Pașii târăsc agale parc-o umbră, Nici înserarea nu poate să plângă. Prea multă frunză cade resemnată
PRIN PLOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384622_a_385951]
-
aveau cunoștință de legislația cu sensurile sale întortocheate. Lui Pătru Valdescu îi sclipea mintea, dar nu avea bagajul de cunoștințe prin care să rezolve problema în litera legii. A urmat o săptămână destul de stresantă. Pentru prânz își lua mâncare în traistă și nu mai venea acasă. Mereu găsea motiv să se întâlnească cu inginerul șef al lucrării. Intrase pe sub pielea acestuia și șeful îl aprecia pentru istețimea și devotamentul său. În pauza de masă intrau în tot felul de discuții. Într-
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
nenea Gicu, unchiul meu și împreună cu părinții mei, am plecat spre casa fetei, ce urma a fi pețită. Bunicul avea o damigeană de o vadră plină cu vin, iar tata o damigeană cu țuică de cinci litri. Bunica, într-o traistă de cânepă, avea înfășurat într-un ștergar, din in țesut în casă, doi cozonaci uriași, crescuți încă odată cât tava, rumeni și pufoși. Ajunși, la casa unde urma să se petreacă evenimentul, am fost bine primiți, chiar și pe mine
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
în decorul geometric realizat alb pe alb, iar pe timpul iernii foloseau broboadele mari, care completau cojocul ori sumanul. În acest fel, întregul costum, avea o notă de distincție aparte. Foarte importantă pentru costumul autentic bucovinean feminin, deci și câmpulungean, este traista. Aceasta este țesută din păr ori bumbac, decorată în vrâste. Costumul popular bărbătesc este, de departe, mai simplu ca cel femeiesc., începând de la croială și terminând cu decorul. Piesele specifice componente sunt: cămașă albă și ițari, bundiță și cojoc ori
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
în tumult și răsuna în mine ca un bucium. Poate vrăjit de fulgerul iubirii ce sufletul atunci mi l-a străpuns eu am crezut că-n lumea nemuririi pe scutul biruinței am pătruns. De-atunci printre regrete umblu trist cu traista amintirilor pe umăr și-ncerc cu disperare să rezist printre dureri care sporesc la număr. De-atunci neobosita-mi cutezanță se târâie tot timpul în genunchi și-n loc de apa vieții, din speranță al spaimei mâl îmi curge în
PE SCURTUL DRUM CA UN CAIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383955_a_385284]
-
cu atât gâtlejul lor arde fără a le stâmpăra setea. Cu cât aleargă mai mult după fericirea pe care li se pare că o primeau în urma satisfacerii poftelor și ambițiilor deșarte, cu atât sunt mai setoși și mai neîndestulați. Căci „traista unei astfel de fericiri e spartă la fund. Oricât ai pune în ea, tot goală rămâne.” a spus un înțelept - Sfântul Nicolae Velimirovici.” Fiul risipitor simte nevoia să mărturisească; la început în gândul și în mintea sa, apoi tatălui la
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
ales atunci când e-un pospai de hrană... * În vara din urmă se nimerise prin locurile rudarilor un drumeț rătăcitor, ieșit ca din poveste. Lăsat dinspre Ardeal, trecuse harnic Parângul cu sete de-a cunoaște noi ținuturi. Ducea cu sine o traistă înflorată, din care tot scotea o plată pentru hrană. Căzut la ei de Sf. Ilie, se bucurase tare în poienița din cătunul rudarilor, ce făcuseră în juru-i roată. Primii aflaseră chemare dinspre venetic puradeii, mai mici, mai mari. Îl priveau
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]