2,644 matches
-
dimensiune istorică, temporală, ci și una eternă, perenă, veșnică. Totuși, viața veșnică sau mântuirea depinde de faptele noastre săvârșite în istorie, în raport cu semenii noștri. De aceea, libertatea în acțiune are nu numai o consecință terestră sau socială, ci și una transcendentă, spirituală sau eshatologică cu scopul de a ne menține în această corabie duhovnicească, bisericească care ne poate duce la limanul veșniciei în Împărăția Cerurilor! ... Rezumat Studiul de față dorește să scoată în evidență rolul și importanța B.O.R. în
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_rolul_bisericii_ortodoxe_in_uniunea_europeana_.html [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
se urce și nu încetează nicicând să acceadă. Nu a permis niciodată binelui deja împlinit să-i limiteze dorința, căci sufletul care îl caută pe Dumnezeu și care înțelege că dorința pentru iubire nestricăcioasă aduce întotdeauna o nouă dorință pentru transcendent, nu este niciodată astâmpărată de sațietate. Orice este măreț și minunat pare inferior în comparație cu ceea ce îi urmează, din moment ce ceea ce descoperă mirele<footnote Referire la opera Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. footnote> este mai minunat decât
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
și intangibil. Staza finală este astfel „o vibrație dialectică între timp și atemporal, între creatură și Creator”. În descrierea îndumnezeirii, Sfântul Maxim vorbește despre desăvârșirea facultăților naturale ale creaturii și despre atingerea unui mod supranatural de existență, ca un eveniment transcendent unic; într-adevăr, încetarea puterilor naturale reprezintă în același timp și ridicarea lor dincolo de scopul natural: „... veacurile vieții în trup, în care trăim acum (căci Scriptura cunoaște și veacuri temporale<footnote Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, comentând
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
o piedică pentru gândirea religioasă. De fapt, nu este vorba de spațiul geometric, ci de un spațiu existențial și sacru, care prezintă o cu totul altă structura, fiind susceptibil de o infinitate de rupturi, și prin urmare, de comunicări cu transcendentul” ( Mircea Eliade). Referindu-ne la credințele locuitorilor acestor meleaguri geto-dacii, știm că religia lor era monoteista dar printre divinitățile lor unele au putut avea și roluri medicale. Unele zeități dacice aveau în seamă lor sănătatea, firesc, deoarece la toate popoarele
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării by http://uzp.org.ro/puterea-rugaciunii-in-fenomenul-vindecarii/ [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
noi; nu ne întoarcem și nu ne oprim. Dacă nu mai poți, te iau în spate. Ascultă, idiotule. Eu îți înțeleg setea de perfecțiune, algoritmul gîndirii, imaginația profană dintre rațional și absurd. Cunoști viziunea creaționistă a Sfîntului Augustin? Speculații: real, transcendent, homo sapiens, sacerdot, magie, plăcere, raționalism, sinergie, metaforă, misticism, credință, adevăr și moarte. Ce-ai înțeles? Că omul, deși este ființă gînditoare, se zbate între rațiune și moarte. Dar nu poți să mori în fiecare zi. Marii gînditori ai umanității
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
au cucerit spiritual pe aceștia. Una dintre funcțiile cele mai importante exercitate de Ananke este cenzura (latinescul censura - control). Ananke efectua - se poate spune așa - o cenzură cosmică. După cum același Lucian Blaga vorbea, în cadrul sistemului său filosofic, de o ,,cenzură transcendentă’’, pe care o instituie Marele Anonim (metafora blagiană pentru divinitate) pentru a opri cunoașterea paradisiacă. Deci există cenzură și la un nivel mai înalt, nu numai politic, ca să facem o glumă metafizică. Nu există libertate spontană. Libertatea junglei este numai
Autocenzura sau ceea ce ne lipseşte Prof. univ. dr. Ovidiu GHIDIRMIC by http://uzp.org.ro/autocenzura-sau-ceea-ce-ne-lipseste-prof-univ-dr-ovidiu-ghidirmic/ [Corola-blog/BlogPost/93423_a_94715]
-
ca din fluiere” și „suflet lansat riscant, punte peste prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaște țărmul de dincolo”. Ștefan Dumitrescu este într-adevăr „punte” între clasic și modern, punte între spirtul național și cel universal, punte între real și transcendent. Credem că l-am definit foarte bine într-o Cronică literară, scrisă în anul 1993, un fragment din această Cronică fiind pus pe coperta a patra a cărții de proză „Matca Ancestrală”, 1993. Iată o „fotografie” cât se poate de
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/biroul_de_viitorologie_bucuresti_1413245215.html [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
egali și să se iubească. Se pare că Gioacchino a primit viziunile” prin vis” sau” prin chemare”, transmise telepatic de către o ființă feminină din lumea cealaltă, probabil, prin Eurynome - Zeița Extazului - sau direct de la Diana Sancta Potentisima, dezvăluind o realitate transcendentă, solară, care era deopotrivă temporală, în măsura în care preconiza o mântuire eschatologică a omenirii prin regina coeli, Sfânta Mamă a lui Dumnezeu, și spațială, în măsura în care implică o lume nouă, supranaturală, solară. Și chiar asta a deranjat biserica romano-catolică: faptul că omenirea urma
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1389001315.html [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
o tonifiere a conștiinței morale. Aducând mângâiere și binecuvântare sufletului, Prietenia ca chip al bucuriei, conferă omului puterea Adevărului și un sublim al desfătării. În armonia sufletească, bucuria se contemplă ca frumusețe a Prieteniei. În Taina ei, Prietenia aduce împlinirea transcendentă a ființei, ca persoană a comuniunii, ca sens moral exhatologic, ca esență mistic-ortodoxă a eternității. Prietenia înmiresmează euforia frumuseții cunoașterii în dimensiunea armoniei sale perfecte, euforia luminii Adevărului în circumstanța Logosului Său absolut, euforia spiritului creației în plenitudinea sa vocațională
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1405556394.html [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
de nădejde, de echilibru, de responsabilitate, de recunoștință, de bunătate, de dreptate, de fidelitate, de creație, de mulțumire, de slujire, de bucurie, de jertfă. Prietenia așează omul în condiția sa firească și supremă ca ființă și persoană spirituală, imanent și transcendent lucrurilor, naturii, cosmosului, traversând universul armonios în care pulsează dumnezeiasca frumusețe sublimă. Prietenia transpune omul creștin din natura sa creată în supranatura spiritului, consființindu-l ca Prieten al lui Hristos. Prietenia creștin-ortodoxă, Prietenia hristică revelează ierarhia cerului, ierarhia oamenilor, ierarhia naturii
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1405556394.html [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
poeta în fața timpului 9. Dorina Stoica - Mihaela Oancea copilărește cu ,,Năzdravanii din pădure” 10. Lidia Gonta Grosu, Poeta Mihaela Oancea - mărturisirea blajinității • Cronici literare pentru următorii autori: 1. poeta basarabeana, Lidia Gonta Grosu, cu vol. Lumină golului, 2014 (cronică Atracția transcendentului sau trăirile sublimate de lumină publicată în paginile revistei Regatul cuvântului, martie/2015, respectiv în revistă Vatra veche, Anul VIII, nr. 1(85)/2016), Poesis, nr 1-2-3/2016; 2. poetul basarabean, Mihai Doloton, cu volumul Frământări din morminte, 2015 (cronică
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Mihaela_Oancea.html [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
cel care a stat sub privirea-laser a bioterapeutului a înțeles că actorul-poet Sauciuc vede -uneori - nevăzutul. Desigur, atât cât li se îngăduie inițiaților care ucenicesc, în smerenie tăcută, rosturile greu accesibile ale universului. Trăind între faptul teatral și starea de transcendenta, Emil Sauciuc e practicantul unor discipline orientale și terapii alternative aprofundate într-o tinerețe laborioasă trăită cu fervoarea discipolului etern și ascultarea smerită a maeștrilor care l-au disciplinat și îmbogățit spiritual. Ca practicant al alchimiei spirituale și „client” al
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/smaranda_cosmin_1463471472.html [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
imaginația noastră se topește în oceane de azur. Ca apoi să ne dăm seama că datorită faptului că existăm, timpul a devenit o unitate de măsură prin care ni se măsoară zădărnicia, relativitatea, contingentul, aspirația de a ne înaltă spre transcendent, dincolo de spațiu și de timp. ● Omul modern a reușit să se elibereze de multe din hibele psihice, sociale și culturale, de tabu-urile născute din propria ignoranța ori dintr-un spirit de conservare și de continuitate a existenței. Acum însă
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1476369404.html [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
Acasa > Poezie > Cantec > IUBIRE TRANSCENDENTĂ Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016 Toate Articolele Autorului Surâsul tău în visul meu purtându-l, Ca pe o icoană sacră îl sfințesc, Nu mă îndur să îl ating cu gândul, Ca nu cumva
IUBIRE TRANSCENDENTĂ de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/alexandru_maier_1463930834.html [Corola-blog/BlogPost/378991_a_380320]
-
scad Ca un vulcan născut în adâncime. # Privirea ta pe crucea mea ducând-o Mă mângăie și doare ne-ncetat, De ochii lumii permanent ferind-o Ca să rămână neatinsă de păcat. # Icoana ta pe crucea mea purtând-o... Referință Bibliografică: Iubire transcendentă / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1969, Anul VI, 22 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandru Maier : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
IUBIRE TRANSCENDENTĂ de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/alexandru_maier_1463930834.html [Corola-blog/BlogPost/378991_a_380320]
-
sufletește. Așadar, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin, dar în momentul în care au devenit conștienți că toate punțile cu exteriorul le sunt tăiate, ei au evadat în transcendent. Și, în ciuda ostracizării extreme la care erau supuși, și-au câștigat libertatea și fericirea, realizând ceea ce părea imposibil - izbânda în fața comunismului. Între altele, parcurgând numeroase mărturisiri ale experiențelor carcerale, fie prin intermediul memorialisticii de detenție, fie redate nemijlocit de protagoniști, în
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
dimensiune istorică, temporală, ci și una eternă, perenă, veșnică. Totuși, viața veșnică sau mântuirea depinde de faptele noastre săvârșite în istorie, în raport cu semenii noștri. De aceea, libertatea în acțiune are nu numai o consecință terestră sau socială, ci și una transcendentă, spirituală sau eshatologică cu scopul de a ne menține în această corabie duhovnicească, bisericească care ne poate duce la limanul veșniciei în Împărăția Cerurilor! ... În încheiere, vom susține că demersul misionar al Bisericii trebuie să cuprindă conceptul conform căruia Biserica
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
Existențialismul ateu are ca exponenți clasici pe germanul Martin Heidegger (1889-1976) și francezul Jean Paul-Sartre (1905-1980). Filozofia lui Sartre este răspândită în prezent în mai multe țări. Varianta atee nu mai consideră omul sfâșiat de contradicția dintre subiectivitatea sa și transcendentul divin, și susține un conflict permanent între om și lume. El definea iadul: „ceilalți, iată iadul”. Cu adevărat, dacă nu prețuim binele, trăim în condiții de groază, de veșnic război și în cest caz se justifică cruda lui afirmație, o
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1409351252.html [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
cum nu se poate În proză, stihuri, mii și mii, Și-a strălucit în toate Ce s-au păstrat și astăzi vii... În proză, stihuri, mii și mii, Găsit-am sentimente Ce s-au păstrat și astăzi vii, În parte, transcendente... Găsit-am sentimente Adânci și-nalte până-n cer, În parte, transcendente, Din Dumnezeu, nu Lucifer... Adânci și-nalte până-n cer I-au fost subtile gânduri, Din Dumnezeu, nu Lucifer, Scrise în pagini, rânduri... I-au fost subtile gânduri, Păstrate-n
DIN DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1421178391.html [Corola-blog/BlogPost/374272_a_375601]
-
a strălucit în toate Ce s-au păstrat și astăzi vii... În proză, stihuri, mii și mii, Găsit-am sentimente Ce s-au păstrat și astăzi vii, În parte, transcendente... Găsit-am sentimente Adânci și-nalte până-n cer, În parte, transcendente, Din Dumnezeu, nu Lucifer... Adânci și-nalte până-n cer I-au fost subtile gânduri, Din Dumnezeu, nu Lucifer, Scrise în pagini, rânduri... I-au fost subtile gânduri, Păstrate-n dar, lumii de dat, Scrise în pagini, rânduri, Cum n-au
DIN DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1421178391.html [Corola-blog/BlogPost/374272_a_375601]
-
ideea arheului diferența e, doar, de nuanță și interpretare. Este adevărat că întâlnirea cu etica lui Schopenhauer, Eminescu o dezvoltă în câteva teme literare, cu deschidere către spațiul indic al Vedelor, dar și către ataraxia și fizica stoică. O fizică transcendentă ca și "Fizica" lui Aristotel. Astfel, "voința de a trăi" devine la Eminescu "dorul nemărginit" din Scrisoarea I, iar în atingere și cu "dorul" poeziei populare produce "farmecul dureros" al liricii exotice. La Macedonski, "voința de a trăi" devine metafora
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
exotice. La Macedonski, "voința de a trăi" devine metafora primăvăraticului impuls germinal, din poezia Stepa: Viața însă nu-ncetează cursul ei fenomenal,/ Din cenușa cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu transcendentul era organic implementat în operă, ținând de placa turnantă a unui mod vizionar implacabil, la Macedonski - a cărui idealitate nu e deloc metafizică, transcendentă ori speculativă -, asemenea idei se ivesc în regimul unor opțiuni supreme, de unde semnul "tragic" al epopeii
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu transcendentul era organic implementat în operă, ținând de placa turnantă a unui mod vizionar implacabil, la Macedonski - a cărui idealitate nu e deloc metafizică, transcendentă ori speculativă -, asemenea idei se ivesc în regimul unor opțiuni supreme, de unde semnul "tragic" al epopeii... Interesante rămân, dincolo de aceste paralelisme, afinitatea electivă a două moduri de gândire, concomitentă unor căutări spirituale, vizionarismul acut și accentul dramatic al idealității narative
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
pământ, în fiecare nație, prezența unor oameni care nu ia sfârșit. Dincolo de epocile și generațiile în care au viețuit, ei continuă să trăiască. Prezența lor se simte la fel de vie, grație strălucirii demnității care i-a caracterizat. Când pășeșc în lumea transcendentă a luminii, împlinind finalitatea vieții pământești, chipul lor luminos se ... Citește mai mult Conducătorii de astăzi ai țării vor fi condamnați la ȘTERGEREA din ISTORIE...Nu se poate să se scoată legi noaptea împotriva propriului popor.Nu se poate să
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
pământ, în fiecare nație, prezența unor oameni care nu ia sfârșit.Dincolo de epocile și generațiile în care au viețuit, ei continuă să trăiască.Prezența lor se simte la fel de vie, grație strălucirii demnității care i-a caracterizat. Când pășeșc în lumea transcendentă a luminii, împlinind finalitatea vieții pământești, chipul lor luminos se ... XXX. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - AUREL STATE - DRUMUL CRUCII, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 1679 din 06 august 2015. „Ce-i caracterul omului, ce calități îl formează, ce
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]