1,137 matches
-
și de durată stiluri și atitudini; a devenit apoi catolic conservator și regalist; a pictat o Crucificare atomică, inspirată parcă din fizica cuantică; și a murit privind cerul de deasupra casei sale părintești, cu ochii țintă la un alt tată, transfigurare cerească a propriului său (dificil, freudian) tată. Oricât de diferite sunt aceste biografii de secol XX, ele reprezintă lucrarea, opera ineluctabilă a șansei, o șansă de fier de-a dreptul, acel "coup de dés", celebra aruncare a zarurilor, care dictează
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
Oarecum altfel stau astăzi lucrurile dacă privim din perspectiva cititorului. Într-o epocă pusă sub semnul mass-media și al Internetului, în care comunicarea devine tot mai rapidă, jurnalul a devenit produsul literar cel mai căutat, tocmai datorită lipsei sale de transfigurare artistică. El este cel mai adaptat ritmului vieții contemporane, nevoii omului postmodern de a ajunge pe căi cît mai directe, nemediate, la adevărurile vieții. Plin de învățăminte este eseul Lirismul existențial (1987), dedicat momentulul în care un scriitor încă tînăr
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]
-
pe care o actualizează pe măsura derulării sale. Astfel că autoarea întreține cu "tot ce este viu, raporturi mediate de aventura cuvîntului. "Viața, ca atare nu figurează în nomenclatorul d-sale, ci doar formulele transfigurate ale acesteia, investite cu dramatismul transfigurării care e însăși definiția vocației. O primă formulă e cea pe care am putea-o lega de nivelul infrarealului. Dezamăgită, respinsă, rănită, ființa auctorială coboară în subterana realului (incluzînd acesta și funcția rațională) ca într-un adăpost unde germinațiile subconștientului
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
viață sfărâmicios/ în camera mea nu mă cunoaște nimeni/ lucrurile mă înghit noaptea/ ziua mă scuipă cu o bucurie naivă/ nu-mi pasă cine câștigă/ am să te lovesc prin surprindere". Martelanta anamneză psihică a poetei, bolnave de confesiune și transfigurare, nu exclude ingrediente de sorginte soresciană, adică elegie, umor, tandrețe, și nici repertoriul postmodern de măști terifiante, eventual horror, interiorizat, în ciuda aparentei detașări. Frecvența oximoronică și gesticulația suprarealistă atestă o artă poetică antimelodramă, necalofilă și minimalistă, în siajul poeziei provocatoare
Cuplul în iarnă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10781_a_12106]
-
ritmând partituri de o avântată senzualitate verbală. Ca orice artist cu toate simțurile în alertă, nu pregetă să abordeze teme aparent banale (,Trup de Veneră", ,Râul", ,Casa din pădure", ,Grădini", ,Falene", ,Roza" ș.a.m.d.), pe care însă, supunându-le transfigurării și viziunii sale antropomorfice (inspirat de procedeul metamorfozelor ovidiene), obține maximum de efecte estetice. Emblematist hesiodic al peisajului românesc, Mihai Moșandrei este un poet epic al unor cugetări și motive baroce: mărire și decădere, unde sunt zăpezile de altădată, cursa
O restituire by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10961_a_12286]
-
să evite acest risc, folosind două instrumente diferite. Unul are, mai degrabă, consacrarea unei arme: ironia (când benignă, îngăduitoare, moale, când acidă și greu de suportat) la adresa literaturii grele și a scriitorilor ,de mare tonaj". Obsedantele probleme ale romanului politic, transfigurările și arhetipurile, barocul, călcătura grea a romancierului abisal sunt prinse în câte un fragment malițios și savuros. Biet scriitoraș de schițe și povestiri, Victor Testiban (și, citim în filigran, Costache Olăreanu) nu se poate compara cu autorul de forță al
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
a existat, întâmplările sunt în mare măsură reale. Povestea ei am aflat-o de la cei care au cunoscut-o. Felul în care am redat-o, îmi aparține. Este povestea unei vieți, dar și drama poporului nostru, a celor dezrădăcinați; o transfigurare artistică pe care am scriso sub imperiul inspirației care a venit ca un val asuprămi, bazat pe acele realități cunoscute... Am folosit ca pretext literar un jurnal lăsat prietenei de către Laura, personajul principal care își trăiește ultimele zile de viață
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de obiectivitate. Omul nu se interesează atunci de destinul său personal, de educația lui lăuntrică, de intensitatea unor fosforescențe interne și de realizarea unei prezențe iradiante, ci de fapte, de lucruri. Munca adevărată, care ar fi o activitate de continuă transfigurare, a devenit o activitate de exteriorizare, de ieșire din centrul ființei. Este caracteristic că în lumea modernă munca indică o activitate exclusiv exterioară. De aceea, prin ea omul nu se realizează, ci realizează.” A se înțelege că munca adevărată ar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
consistentă a Jurnalului în discuție o alcătuiesc pasajele destinate unor scrieri beletristice, o ,adunare de material" pentru ,viitoarea construcție". Un astfel de ,material" nu e nici el rupt de prezent, formînd un corp comun cu acesta, precum un fel de transfigurare a prezentului, o proiecție a sa pe ecranul istoriei. Istoria josnică a actualității e filtrată prin cea eroică a înaintașilor transilvani producîndu-se un amestec insolit de planuri ce le unifică într-un epos potențat de tîlcuri perene. Victor Iancu își
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
concretului chiar dacă acesta se deșiră, se arată echivoc, evanescent. Aidoma unui amfibiu, poetul continuă a trăi în două medii, întrucît nici nu părăsește definitiv tărîmul contactelor lumești, nici nu se decide a se rosti consecvent descărnat, extatic, cufundat în lumina transfigurării mistice: ,dacă mă rogi dacă/ te rog/ nu adormi/ esențialul nu ți l-am spus încă/ pentru Dumnezeu/ ține-ți ochii deschiși.// sus capul eram/ în pădure/ pădurea nu avea lizieră/ arbori de jur împrejur/ mușchi verzi/ precum polul nord
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
care-și compun opera după rețetarul dovedit al best-seller-ului, amestecînd aventuri spectaculoase, prăbușiri și triumfuri cu lacrimile de iubire (vorba serialului de la ProTV) și nelipsitul happy-end, dar și foarte mari autori care, dînd liber frîu imaginației și trăirilor lor, odată cu transfigurarea unor fapte de viață, nu uită nici cui le sînt ele destinate în ultimă instanță. Deci nu e vorba de vreo barieră între cele două categorii. Referitor la romanul Lituma în Anzi, Gabriel Liiceanu l-a întrebat pe Llosa de ce
Despre autori si cititori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10150_a_11475]
-
mai e până departe?/Azi , cum să-ngădui chinul ce-ntârzie/Regretul? Doar căința reînvie!/ Mult timp mai am iubirii să-i fac parte?” - cf. Sonetul CCCIII. Iubirea combină, logic, Inițierea întru Frumos și Nemurirea (pe de o parte), cu Transfigurarea întru Floare și Mire (pe de altă parte) - întru HIEROGAMIANIMB: „Ea, Dragostea, înspină trandafirii!/ Oprește-mă să-ndur și nu socoate/ Că-n nimbul florii se ascund toți mirii!” - cf. Sonetul XIII. Meritul primar, petrarchian și răpanian, deopotrivă (în concepție
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
primele ,căsuțe" de personaje, a treia îl cuprinde pe Afanasie Pavlovici, un ,mărunt" din Frații Karamazov. Ordonând datele despre acest om modest, Valeriu Cristea scoate în evidență faptul că el a fost, cu patru decenii mai devreme, nu doar martorul transfigurării tânărului ofițer Zinovie în sublimul călugăr Zosima, zguduire metafizică pe care o provocase tocmai umilința lui, de ordonanță bătută de violentul său stăpân. În vreo două pagini de prezentare sobră și de discret eseu, criticul narează un miracol existențial și
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
circulației, supărător pe asfaltul ud de ploaie) simt nevoia să fiu leal. A fost cazul cu Balduin. Simt nevoia, pentru că-l respect, să-i împărtășesc deosebirea dintre noi. Pentru mine poezia e altceva, nu poate să fie numai metamorfoza și transfigurarea cuvântului. Poți înnobila piatra sculptând în ea, îndepărtând materia, să rămână forma eternă. Nu piatra preschimbată este arta, ci forma care se naște, în sânul ei. Și nu e de ajuns. Tema trebuie să fie nobilă. Nimic nu e mai
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
exilul literar, campaniile împotriva scriitorilor „burghezi” și „epurarea” acestora din toate funcțiile, interzicerea partidelor istorice și persecutarea intelectualilor, primele procese politice. Ruperea lui Emil Cioran de limba română și adoptarea limbii franceze nu pot fi înțelese în afara acestui dialog între transfigurarea interioară pe care o parcurge, în anii războiului, filosoful și, respectiv, contextul politic românesc, tot mai nefast. În acest cadru, Razne, titlu dat ultimei sale cărți scrise în românește, este o vocabulă care apare și în fruntea altor texte publicate
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
în memorie portretele fotografice ale lui Félix Nadar cu un fel de solemnitate statuară traversată de ceva misterios, indicibil. Ca în fața unei oglinzi invizibile a cine știe căror amintiri, Costache se privește pe sine și chipul său dobândește o sesizabilă transfigurare. Nu știu dacă actorul răspunde unei indicații regizorale sau își găsește singur starea și nici nu mă privește, însă efectul este considerabil. Nicio clipă Jurgiu nu lasă loc unui accent melo, prin natura sa, personajul său se refuză oricărei captări
Câinele japonez în poiana lui Iocan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3099_a_4424]
-
Tipurile experienței religioase de William James. În acești ani se îmbolnăvește des, mizeria trupului sporind colapsul moral, și atunci cînd sinuciderea începe să-l preocupe ca singura soluție de scăpare, intuiește lașitatea gestului și recurge la cealaltă cale de supraviețuire: transfigurarea numinoasă. Pe scurt, Wittgenstein intră într-o pasă mistică, care sfîrșește prin a-l îngrijora pe Russell, care nu poate vedea vreo legătură între acuratețea considerațiilor logice din Tractatus și elanul ominos din sufletul lui Ludwig, și asta în ciuda mărturisirii
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
real-ireal devine tot mai vivace. Primul termen caută pretexte pentru a-l motiva pe cel de-al doilea și invers. Spre a sugera autenticitatea de fond a proceselor sale, realul nu ezită a le devoala în intimitatea lor, înfățișîndu-și dinamica transfigurărilor precum în niște secvențe cinematografice (Între cuvînt și tăcere). În sens opus, estetica picturii iese cu generozitate din cadrul specific, se corporalizează în anonimat ori descinde de-a dreptul în făptura auctorială: „Priveș te pînza impresionistă/ a Maestrului/ sau poate pînza
Între real și ireal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4193_a_5518]
-
recunosc că e totuși diferit: se exprimă fără divagații, demonstrează constanță, întrebându- se și azi ce înseamnă să fii artist, sau muritor, să scrii despre frică, nesiguranță, schimbare, prietenie, necredință, haos... Mărturisește că a fost transfigurat de creștinism, scriind pentru că „transfigurarea e ceea ce îți îngăduie să ieși de sub haos și să te ridici în zbor deasupra lui”, că a fost impresionat de cărțile sfinte (și, în general, de cele înțelepte) - nu doar Biblia, ci și Coranul, Tora, Bhagavad Gita, Confucius, Marcus
Mircea Cărtărescu și Bob Dylan by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4059_a_5384]
-
Eminescu este personajul ambițiosului roman Viețile paralele de Florina Ilis, apărut în 2012. În mod evident, asemenea romane se bazează pe documentare temeinică, dar reconstituirea se supune imaginației, care umple golurile biografice. Uneori, autorul care se aventurează în actul de transfigurare a scriitorului în personaj a parcurs și alt tip de explorare, cea pur biografică. Așa se întâmplă cu Jay Parini, poet și romancier, biograf și critic, bine cunoscut în mediul academic datorită unor biografii serioase dedicate lui John Steinbeck și
Când personajul se numește Herman Melville by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2839_a_4164]
-
de cultură care comunică în cel mai inteligent mod cu totalitatea valorilor spirituale. Iar despre opera sa poetică se scrie: “...poemele reprezintă decantarea trăirilor poetei într-un spațiu exotic, itinerant, geografia convertindu-se în periplu interior. Contribuie la această reușită, transfigurarea rafinată a experienței nemijlocite, prin subtile procedee de retrăire/rememorare, care izbucnesc să restitue versului prospețimea intactă a senzațiilor și emoțiilor încercate.” (Dan Damaschin, critic literar). Astfel, putem confirma, Antologia „CARMEN”, volumul VII, este o creație literară/spirituală care unește
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
demn în fața morții”, precum ciobănașul mioritic. ÎNVĂȚĂM să gustăm umorul, care, uneori, este sarea vieții, pentru că ” Puțin umor... nu strică”. În acest ultim capitol, găsim câteva ”pseudofabule”, scrise în monorime umoristice surprinzătoare ( o poezie întreagă scrisă în monorimă). În poezia ”Transfigurare” ce încheie și capitolul, dar și volumul, poeta mărturisește ca pe o profesiune de credință, că a rămas, pe rând, ”copac”, ”apă”, ”foc”, ”pământ”, ”aer”, deși ar fi dorit să rămână ”om”. A rămas, prin acest sensibil volum de versuri
DESPRE VOLUMUL ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384720_a_386049]
-
singurătății, personificare a dublului absent, să materializeze figura iubitei, pentru ca, prin această substituție, să poată intra într-o conjuncție fericită cu golul din sine însuși. Iubirea se vrea, evident, un remediu pentru ruptura interioară. Visul joacă un rol crucial în transfigurarea iubitei. Visătorul creează un eidolon, o imagine vaporoasă, un dublu de vis al iubitei sale. “Lucia, încă mi-i drag să-ți rostesc numele. Dar numele nu mai e al tău. E numai numele unei fantome care nu trăiește decât
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
singurătății, personificare a dublului absent, să materializeze figura iubitei, pentru ca, prin această substituție, să poată intra într-o conjuncție fericită cu golul din sine însuși. Iubirea se vrea, evident, un remediu pentru ruptura interioară. Visul joacă un rol crucial în transfigurarea iubitei. Visătorul creează un eidolon, o imagine vaporoasă, un dublu de vis al iubitei sale. “Lucia, încă mi-i drag să-ți rostesc numele. Dar numele nu mai e al tău. E numai numele unei fantome care nu trăiește decât
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]
-
sunt puse întâi să le iubești. Dragoste, nu folosință: aici e sensul existenței lor în preajma ta (...) Dragostea coboară pe Dumnezeu pe pământ, îl face prezent în fiece ființă, în fiece plantă sau lucru (...) Dragostea, dragostea plină și nestăvilită este calea transfigurării, adică a nașterii din nou în spirit a lumii acesteia, singurul ei fel de a fi acceptată de către un om adevărat. Un aer curat, plin de darurile grădinilor nevăzute, plutește în preajma omului ce urcă crestele aburite de respirația setei lui
PRIMĂVARĂ, MAMĂ ŞI MOARTE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385273_a_386602]