236 matches
-
decizională, autocunoaștere, raționalitate, flexibilitate. ► Modelul behaviorist, comportamentalist care evidențiază ca stiluri: concentrat pe obiective și sarcini, concentrat pe grup, autoritar, directiv sau participativ. ► Modelul situațional (al contingenței) subliniază rolul interrelațiilor, al structurării sarcinilor, al raportării la puterea exercitată. ► Modelul liderului transformațional și tranzacțional, care să introducă schimbări și să negocieze cu grupul idei, proceduri, criterii, soluții. Educatorul-manager al clasei își îndeplinește noile roluri prin leadership, care dovedește că este mai mult decât liderul formal numit: • facilitează îmbinarea realizării și a sarcinilor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Desigur că nu se pot îndepărta total practici ale managementului clasic, existând elemente care-l solicită pentru a da fondul general al activității, educatorul real combinându-le în diferite proporții ale dimensiunilor antrenate, chiar creativ, adică dovedind astfel un leadership transformațional. Și astfel leadershipul diminuează persistența: atitudinii conservatoare față de obiective, a respectării întocmai a proiectului conceput tradițional, a aplicării regulilor clasice de disciplinare, a valorificării controlului standardizat, a îndeplinirii atributelor statutului său formal, a afirmării încă a stilului clasic consolidat, a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de conducere pentru rezolvarea cu succes a obiectivelor asumate. În acest management, leadershipul reconsideră contextul instruirii clasice, esența schimbării provenind din trecerea accentului de pe transmiterea informațiilor la implicarea, responsabilizarea elevilor în construcția înțelegerii, a învățării. Managerial, educatorul schimbă, ca lider transformațional, conceperea proiectării și a desfășurării reale a activității, metodele pentru stimularea cunoașterii prin explorare proprie, pentru rezolvarea sarcinilor-problemă, admiterea varietății interpretărilor date, modul de relaționare. În acest sens, el poate recurge la unele măsuri manageriale specifice: formarea și afirmarea motivației
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ei sînt simpli și aparenta complexitate a comportamentului lor este reflectarea adaptării la mediul în care se găsesc (p. 39 ș.u.). De altfel, tipul de memorie este același (pp. 52-64). Acest lucru nu surprinde, deoarece psihologia cognitivă și lingvistica transformațională a lui Chomsky se întemeiază pe aceeași concepție a spiritului uman (p. 64). Om și mașină sînt "la bază" secvențiali în exercițiul gîndirii (p. 70). Lucrurile sînt întotdeauna aparent disparate pe termen scurt, ele nu se reunesc decît pe termen
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
o dilemă: fie să-și consolideze edificiul conceptual bazându-se pe sfera de semnificații a opțiunii iluministe pentru rațional, ceea ce-i conferă avantajul eliminării funcției critice a ipostazelor compatibile cu paradigma primei modernități, fie să accepte efortul critic și condiția transformațională pentru a-și adăuga funcția de explicare a consecințelor observabile ale globalizării, ca paradigmă a celei de-a doua modernități. Stăruința în dilemă, ce echivalează cu conservarea enunțurilor clasice, este deja costisitoare, Economia fiind suspectată de insuficiență explicativă pentru noile
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
economică având și vocația lărgirii orizontului intențiilor și pe cea a înălțării așteptărilor, fiecare trăgând după ea consecințele într-o formulă pe care nu o poate explica fizica reducționistă la imposibilitatea circulară a sensului. Economia este o sumarizare de procese transformaționale în sens convectiv extins, ca transmitere a efectelor pe verticală și pe orizontală, fără să se producă omogenizarea. Deși ca sumarizare sunt convective, comportamentele diferențiale au o împrăștiere fără regulă de sens și conținut tocmai datorită neomogenității sistemului economic. În măsura în care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a acestor dimensiuni ale universului, pe de o parte, și propensiunea spre independența de sursele energetice ale naturii, prin folosirea resursei inepuizabile a propriei minți (cunoștințele), pe de altă parte. În perspectivă societală, inversiunea concretă este ansamblul reprezentărilor de procese transformaționale ce preconfigurează realitatea, în dimensiunea economică, prin ieșirea din postindustrialism, și, în dimensiunea ordinii guvernanței, prin depășirea formulei de gestiune a puterilor reprezentate de aproximările instituționale ce ne scot din practicile postnaționale. Inversiunea practică este saltul înțelegerii în dimensiunea globalității
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
orizontul cunoașterii, acesta tinzând asimptotic spre limita schimbătoare dintre cunoscut și necunoscut. Orice progresie a limitei provoacă transformări esențiale ale conținuturilor cogniției pe dialectica dintre divizare și integrare a cunoștințelor, ca forme de mișcare specifice evoluției cunoașterii. Este o procesualitate transformațională ce implică și creșterea cantitativă a cunoștințelor și rafinarea lor calitativă, ca sinteză mereu reînnoită a referențialelor gândirii, ca dinamică în fapt a contextelor înțelegerii și explicației. Cunoașterea este eminamente nedesăvârșită și prin faptul că implică tetraedre conceptuale, proba și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
aici vine contrazicerea aparentă, conținuturile conceptelor de structură/structurare, ca și a celorlalte, sistem, proces, model nu pot să se lipsească de aspectul dinamic, de schimbare, adaptare, echilibrare, presupus de sistemele vii, de cele sociale în general. Structurarea este aspectul transformațional (de naștere, creștere etc.) prin care se configurează structura sau aceasta se adaptează la o provocare a sistemului, a mediului etc. ca răspuns al intercorelării complexe a sistemelor dinamice cu învățare. De altfel, este esențial să fixăm, în acest context
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în simulările medicale ale trupului și ale creieruluiă, cu ajutorul căreia spațiile sau experiențele naturale sunt redate prin simbioza om-calculator. Natura și naturalul sunt „artificializate” sau „sintetizate” în cadrul interfeței ordinatorului până la obținerea efectului de naturalețe într-un sistem cognitiv autoorganizațional și transformațional, dobândind o ordine artificială secundă. Natura asistată de computer (Computer Aided Nature sau CANĂ este o sintagmă bricolată de grupul de artiști suedezi constituit din Yvonne Wilhelm, Alexander Tuchacek și Christian Huebler (vezi Knowbotic Research, 1996Ă după modelul sintagmelor Computer
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
un număr finit de REGULI (ALE RESCRIERII) generînd MACROși MICROSTRUCTURI doar din secvențe de situații și evenimente narate; (2) un component semantic interpretînd aceste structuri (caracterizînd atît conținutul macrostructural cît și cel microstructural specific); (3) un set finit de REGULI (TRANSFORMAȚIONALE) operînd pe structuri interpretate și explicînd discursul narativ (FRECVENȚĂ, RITM, VITEZĂ, intruziuni ale instanței povestitoare etc.); (4) un component pragmatic (specificînd factorii cognitivi și comunicativi care afectează procesarea, DISPONIBILITATEA NARATIVĂ și oportunitatea debitului acestor trei părți ale gramaticii); și (5
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
MOTIV. Propozițiile descriu stări ("X este Y") sau evenimente ("X face Y"). Unele sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și coerența ei cauzal-cronologică, altele nu au această calitate. Ele se combină în SECVENȚE și se pot lega temporal, spațial, cauzal, transformațional ș.a.m.d. ¶Todorov 1981. Vezi și TRANSFORMARE. propoziții coordonate [coordinate clauses]. Propoziții care au SETURI DE DISLOCARE identice. În "Păsările cîntau fără contenire. Clopotele sunau fără încetare. Ion s-a sculat brusc și a intrat în dormitor", primele două
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la to + Eveniment + Stare la t1. Regulile de rescriere au fost importate în NARATOLOGIE din gramatica generativă și joacă un rol important în GRAMATICILE POVESTIRII. ¶Chomsky 1957, 1962; Pavel 1985; Prince 1973, 1982; Thorndyke 1977. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. regulă transformațională [transformational rule]. O regulă care permite executarea de schimbări în anumite șiruri, cu condiția ca aceste șiruri să aibă o structură dată. Prima parte a unei reguli transformaționale este o analiză structurală (AS) care să specifice felul de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Eveniment + Stare la t1. Regulile de rescriere au fost importate în NARATOLOGIE din gramatica generativă și joacă un rol important în GRAMATICILE POVESTIRII. ¶Chomsky 1957, 1962; Pavel 1985; Prince 1973, 1982; Thorndyke 1977. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. regulă transformațională [transformational rule]. O regulă care permite executarea de schimbări în anumite șiruri, cu condiția ca aceste șiruri să aibă o structură dată. Prima parte a unei reguli transformaționale este o analiză structurală (AS) care să specifice felul de șir căruia
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Prince 1973, 1982; Thorndyke 1977. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. regulă transformațională [transformational rule]. O regulă care permite executarea de schimbări în anumite șiruri, cu condiția ca aceste șiruri să aibă o structură dată. Prima parte a unei reguli transformaționale este o analiză structurală (AS) care să specifice felul de șir căruia i se aplică regula; a doua parte specifică modificarea structurală (MS) prin numerele care se referă la elementele din AS. De exemplu, pentru a arăta că un eveniment
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
AS. De exemplu, pentru a arăta că un eveniment, A, poate apărea după un alt eveniment, B, chiar dacă îl precede pe acesta în timp (ca în "Ea a mîncat o tartină; mîncase înainte o pizza"), ar putea exista o regulă transformațională ca: AS: A apoi B MS: 3 înainte de 3 1 ¶Regulile transformaționale au fost împrumutate în naratologie din gramatica generativ-transformațională și joacă un rol important în unele gramatici ale narațiunii. ¶Chomsky 1957, 1962, 1965 [1969]; Prince 1973, 1982. Vezi și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
după un alt eveniment, B, chiar dacă îl precede pe acesta în timp (ca în "Ea a mîncat o tartină; mîncase înainte o pizza"), ar putea exista o regulă transformațională ca: AS: A apoi B MS: 3 înainte de 3 1 ¶Regulile transformaționale au fost împrumutate în naratologie din gramatica generativ-transformațională și joacă un rol important în unele gramatici ale narațiunii. ¶Chomsky 1957, 1962, 1965 [1969]; Prince 1973, 1982. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, TRANSFORMARE. relatare [telling]. Împreună cu REPREZENTAREA, unul din cele două feluri
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pornire (cf. "Ea fusese săracă; apoi cîștigă la loterie; apoi se îmbogăți" și "Se îmbogăți. Înainte de a se îmbogăți, fusese săracă, apoi cîștigă la loterie"). ¶Termenul "secvență de sosire" a fost împrumutat din gramatica generativ-transformațională. ¶Prince 1973. Vezi și REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. segmentare [stretch]. Un TEMPO narativ canonic (Chatman); împreună cu ELIPSA, PAUZA, SCENA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI e mai mare decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea lung
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
X mănîncă o tartină în fiecare zi") și atitudine ("Lui X [sau Y] îi place că X mănîncă o tartină în fiecare zi"). Ca o SECVENȚĂ narativă să fie completă, ea trebuie să conțină două propoziții distincte într-o relație transformațională. ¶După Greimas, transformările leagă șiruri intratextuale la același nivel structural. Ele sînt echivalente cu operațiile de CONJUNCȚIE și DISJUNCȚIE între SUBIECT și OBIECT și, mai general, ele duc de la o stare inițială la una finală, care constituie contrariul sau contradictoriul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Greimas 1970 [1975], 1971, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Köngäs-Maranda & Maranda 1971; Lévi-Strauss 1963 [1978], 1965-71; Mandler, Johnson 1977; Pavel 1976, 1985; Prince 1973, 1982; Propp 1968 [1970], 1984 [1983]; Todorov 1978 [1980], 1981. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. translație în trecut [cutback]. O ANALEPSĂ, o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT, o RETROSPECȚIE, o BUCLĂ TEMPORALĂ. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și ORDINE. trăsătură [trait]. Calitatea sau însușirea unui PERSONAJ care revine într-o serie de situații și evenimente. ¶Chatman 1978. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
obiectivă (realizată prin desemnare), fiindcă însuși-rile, stările și acțiunile nu sînt atribute universale, ci sînt caracteristice numai anumitor grupuri de realii. Asemenea relații dintre anumite clase de unități lexicale favorizează cristalizarea "regulilor de proiecție", așa cum au fost concepute în cadrul sintaxei transformaționale dezvoltate de Noam C h o m s k y și de școala sa. Sub raportul extensiunii, cosmosul (lumea obiectivă) pare a avea o sferă mai largă decît antropocosmosul și, implicit, decît orice glosocosmos, căci niciodată cunoașterea umană nu este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
internațional. Datorită concentrării asupra structurii culturale a sistemului internațional ca variabilă cheie ce afectează comportamentul statelor, statutul anarhiei în teoria liberală se deosebește fundamental de modelul neorealist și de cel instituționalist. Liberalismul se bazează pe ceea ce constructiviștii numesc un model transformațional al structurii, în care anarhia apare deschisă, potențial, la transformări prin schimbări la nivelul culturii și identității unităților ce populează sistemul internațional (Dessler, 1989, pp. 452-454). Totuși, un model liberal depășește această pretenție generală specificând o dinamică istorică și sociologică
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de zăpadă generat de sistem. Într-un sistem care a atins reflexivitatea apare o situație în care schimbarea structurală și cea culturală se consolidează reciproc. Pe scurt, am evidențiat două aspecte ale modelului liberal. Mai întâi, liberalismul adoptă un model transformațional al structurii. Anarhia este înțeleasă ca fiind atrasă recursiv într-un proces continuu de dezvoltare culturală în interiorul sistemului internațional. În al doilea rând, datorită concentrării asupra dinamicii socializării, este legitim să afirmăm că liberalismul postulează concepția statului ca actor reflexiv
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
persistă o tendință accentuată de concentrare a atenției către finalul procesului, respectiv nivelul bugetului alocat diferitelor programe. De asemenea, legislația națională Îngreunează și limitează În multe aspecte libertatea directorilor de program În a-și adapta continuu prioritățile În vederea accelerării procesului transformațional. Execuția bugetară este deficitară, iar legislația În domeniu trebuie Îmbunătățită. La nivel național prin aprobarea HG 1361/2006 s-a finalizat conceptual „Strategia pentru Îmbunătățirea sistemului de planificare și elaborare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale”. Se preconizează
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
subiectul și obiectul implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea de a-și comercializa ideile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]