237 matches
-
așteptări de recompensă. El va avea grijă ca aceste așteptări să fie satisfăcute dacă performanța salariatului este mare. În jurul sarcinii se operează deci o tranzacție care privește interesele imediate ale subordonatului. Pe lângă acest leadership tranzacțional, se constată existența unui leadership transformațional. Este vorba de un lider care recunoaște nevoile subordonaților (ca în leadership-ul tranzacțional), dar care încearcă apoi să le dezvolte. Pentru Bass (1985), el se caracterizează prin crearea unor acțiuni care-i incită pe salariați să depășească obiectivele și interesele
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
crearea unor acțiuni care-i incită pe salariați să depășească obiectivele și interesele proprii pentru a le asuma pe cele ale grupului și organizației, să-și realizeze potențialul maxim. Acest autor a dezvoltat un instrument pentru măsurarea leadership-ului tranzacțional și transformațional (MLQ, Multifactor Leader Questionnaire). Acesta era alcătuit la origine din 142 de itemi, reduși apoi la 73 și grupați în 5 scale. Trei scale permit evaluarea leadership-ului transformațional: • carisma: un lider care inspiră respect, care știe să arate ce este
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
maxim. Acest autor a dezvoltat un instrument pentru măsurarea leadership-ului tranzacțional și transformațional (MLQ, Multifactor Leader Questionnaire). Acesta era alcătuit la origine din 142 de itemi, reduși apoi la 73 și grupați în 5 scale. Trei scale permit evaluarea leadership-ului transformațional: • carisma: un lider care inspiră respect, care știe să arate ce este important și transmite un simț al misiunii; • considerația: respectă pe fiecare, deleagă pentru a favoriza învățarea prin experiențe noi; • stimularea intelectuală: îi încurajează pe subordonați să gândească altfel
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
metoda dacă scopurile sunt atinse. MLQ a fost utilizat în aproximativ o sută de cercetări efectuate în contexte diverse (întreprinderi, armată, școli). O meta-analiză a fost realizată de Lowe, Kroeck și Sivasurbramanian (1996). Rezultatele stabilesc în mod clar că leadership-ul transformațional este legat de eficacitatea organizațională. Dimensiunea "recompense", care ține de leadership-ul tranzacțional, însoțește performanțele bune. Dar relațiile sunt mai puțin strânse decât cele observate pentru dimensiunile constitutive ale leadership-ului transformațional. Reiese, de asemenea, contrar ipotezelor emise de autori, că leadership-ul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
și Sivasurbramanian (1996). Rezultatele stabilesc în mod clar că leadership-ul transformațional este legat de eficacitatea organizațională. Dimensiunea "recompense", care ține de leadership-ul tranzacțional, însoțește performanțele bune. Dar relațiile sunt mai puțin strânse decât cele observate pentru dimensiunile constitutive ale leadership-ului transformațional. Reiese, de asemenea, contrar ipotezelor emise de autori, că leadership-ul transformațional este la fel de răspândit în sectorul public ca și în cel privat. El se exercită mai mult la baza ierarhiei decât la nivelurile superioare. ▲ 5. Itemi pentru identificarea orientării responsabilului
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
este legat de eficacitatea organizațională. Dimensiunea "recompense", care ține de leadership-ul tranzacțional, însoțește performanțele bune. Dar relațiile sunt mai puțin strânse decât cele observate pentru dimensiunile constitutive ale leadership-ului transformațional. Reiese, de asemenea, contrar ipotezelor emise de autori, că leadership-ul transformațional este la fel de răspândit în sectorul public ca și în cel privat. El se exercită mai mult la baza ierarhiei decât la nivelurile superioare. ▲ 5. Itemi pentru identificarea orientării responsabilului ierarhic Centrare pe sarcină 1. Explică în mod clar rezultatele urmărite
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
realiza sarcini dificile. 8. Face servicii personale membrilor grupului de lucru. Leadership tranzacțional 9. Îi recompensează pe subordonați pentru performanță. 10. Le explică subordonaților ce trebuie să facă pentru a obține recompense. 11. Verifică calitatea muncii executate de subordonați. Leadership transformațional 12. Consideră că fiecare subordonat are nevoi și aspirații proprii. 13. Îi încurajează pe subordonați să privească altfel problemele. 14. Favorizează dezvoltarea noilor competențe. Concluzii Leadership-ul este o temă de cercetare despre care s-au publicat numeroase lucrări. În prezent
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
încurajează pe subordonați să privească altfel problemele. 14. Favorizează dezvoltarea noilor competențe. Concluzii Leadership-ul este o temă de cercetare despre care s-au publicat numeroase lucrări. În prezent, cercetarea este organizată în jurul a două modele: modelul schimbului și modelul leadership-ului transformațional. Aceste două modele nu pot fi plasate pe același plan. Modelul leadership-ului transformațional se sprijină, în fond, pe o orientare normativă și universalistă. În plan secund, vedem profilându-se faimoasele nevoi de realizare de sine și dezvoltare personală. Aportul lui
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Leadership-ul este o temă de cercetare despre care s-au publicat numeroase lucrări. În prezent, cercetarea este organizată în jurul a două modele: modelul schimbului și modelul leadership-ului transformațional. Aceste două modele nu pot fi plasate pe același plan. Modelul leadership-ului transformațional se sprijină, în fond, pe o orientare normativă și universalistă. În plan secund, vedem profilându-se faimoasele nevoi de realizare de sine și dezvoltare personală. Aportul lui rămâne foarte limitat. În plus, el presupune pasivitatea indivizilor. Modelul schimbului ni se
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
o orientare generalizatoare. Se dorea reperarea comportamentelor de lider care să fie eficiente în toate situațiile. • Rezultatele contradictorii au făcut necesară dezvoltarea unei abordări contingente, care consideră că leadership-ul trebuie să fie adaptat la context. • Modelul schimbului și modelul leadership-ului transformațional constituie cele două cadre teoretice care joacă în prezent cel mai important rol în orintarea cercetării. Capitolul 10 Grupuri și echipe de lucru În capitolul 2 am indicat că, pentru Taylor și organizarea științifică a muncii, individul izolat era în
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
14, 105-115, 189. Implicare, 18, 115, 161. Integrare, 61-62, 69, 83-86, 88, 191-192, 198, 204. Intervenție sociopedagogică, 208. Inventarul sistemului de activități, 41-42. Î Îmbogățire, 164. Îmbogățirea sarcinilor, 94-95, 166, 203-204. În afara muncii, 38. L Lărgire, 164, 166, 204. Leadership transformațional, 141-144. Leadership tranzacțional, 141-143. Leadership, 14, 17, 131-144, 159, 186, 203. M Mărime, 47, 58, 114, 141. Mecanism de coordonare, 45, 51-53, 55, 66, 173, 180. Mediu, 59. Model de acțiune, 39. Model de schimb, 140-141. Model de viață, 38
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
pe parcela, corelați cu cei de zonă (din PUG); - prezentarea amenajărilor peisagistice. 5.1.3. Arhitectură interioară și exterioară va fi prezentată prin: - schemă funcțională înscrisă în temă de proiectare și în normativele în vigoare; - surse de inspirație, modele, model transformațional, inovație; - date metrice tridimensionale, proporții, modul; - conformarea volumetrica; - spațiul interior: planul orizontal, planurile verticale, planul de boltire, cromatică, finisajele folosite, componentele artistice (pictură, sculptură etc.), lumină, acustică; - plastică arhitecturală unitară. ÎI. Piese desenate 1. Încadrarea în unitatea teritorial-administrativă, cu indicarea
REGULAMENT din 2 mai 2001 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de Avizare a Lacasurilor de Cult. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134640_a_135969]
-
adoptă deseori comportamente de conducere tipic masculine pentru a reuși, deși sunt mai degrabă sancționate de ceilalți pentru acest lucru. Studiile arată că stilurile de leadership adoptate de femei sunt cel puțin la fel de eficiente ca ale bărbaților. Stilul mai degrabă transformațional adoptat de femei corelează semnificativ cu eficiența ca leader. Rezultatele pe care organizația le observă ca urmare a acestui stil de leadership pot duce la valorizarea potențialului femeilor, ca leaderi. Femeile nu au suficientă experiență managerială. Unul din obstacolele cele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
luate în considerare, ca posibilă filosofie ce va fundamenta deciziile politice viitoare, teoretizările lui Z. Brzezinsky, formulate în contextul în care Barack Obama își prelua funcția la Casa Albă121. Astfel, potrivit lui Brzezinsky, contextul internațional actual este caracterizat de două evoluții transformaționale simultane și interdependente de pe scena politică mondială apariția și accentuarea problemelor globale (clima, mediul, foametea, sănătatea, inechitatea socială) și o schimbare în împărțirea puterii globale de la Vest la Est: dominația puterilor atlantice (Portugalia, Spania, Franța, Olanda, Marea Britanie și, mai recent
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
artiști, ca mod paradigmatic de exercitare a creativității artistice colective, dispunerea non-ierarhică și dispoziția lor autonomă ține de atingerea unui anumit nivel de ordine instituțională, de structură operațională și de misiune organizațională. Experiențele colectivităților iau de cele mai multe ori forma forțelor transformaționale ale indivizilor în societate. Modelele auto-organizaționale propun situații colective de lucru care evită estetizarea practicilor în favoarea producției culturale cu efecte sociale și politice. Această creștere a interesului pentru activități artistice colective, colaborative și direct angajate în țesutul social a intrat
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
organizație. Autoarea demonstrează cu acest prilej o deosebită maturitate receptivă și spirit dubitativ-corectiv, spirit analitic și de sinteză, putere de aprofundare și resemnificare epistemologică. Prin felul cum vizează și semnifică lucrurile reiese o platformă implicită de poziționare activă față de procesul transformațional inovativ în câmpul educației. Chiar dacă tema este complexă și ramificată, iar discursul pe această direcție devine politizat la alți autori, Valerica Anghelache se menține în limitele obiectivității științifice, raportându-se echilibrat la o serie de procese ce pot fi abordate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dacă managerul controlează și optimizează ceea ce există deja, promovează stabilitatea, acționează tranzacțional, urmează regulile stabilite, asigură respectarea lor și corectează abaterile de la standarde, reține și întreabă, de regulă, cum?, liderul schimbă ceea ce există în ceea ce este necesar, promovează schimbarea, acționează transformațional, introduce reguli noi, încurajează creativitatea și elimină constrângerile care determină comportamente conservatoare, eliberează, întreabă, de regulă, ce? de ce? cine? Diferențele dintre lideri și manageri se reduc, de cele mai multe ori, la competențele acționale și umane pe care aceștia le probează. În
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
conducere și coordonare; * Competențe de evaluare; * Competențe de gestionare și administrare; * Competențe care vizează dezvoltarea instituțională; * Competențe care vizează self-managementul. În contextul unei dinamici a schimbărilor educaționale, dobândirea acestor competențe oferă managerului școlar șansa de a deveni ceea ce numim "lider transformațional"5, capabil să alinieze interesele organizației școlare la interesele elevilor și ale personalului didactic, să motiveze, să comunice, să răspundă afectiv, să elimine rezistențele la schimbare, să stabilească un dialog real la nivelul comunității, altfel spus, un lider-manager capabil să
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de suprafață, determinate atât de competențele discursive ale locutorului, cât și de configurațiile contextuale particulare ale situațiilor de comunicare. Structura sintactico-logică a limbajului politic relevă temeiul invariant al acestuia și coeziunea secvențelor discursive, prin reorganizări și ierarhizări operate de regulile transformaționale, structura de adâncime fiind transformată în structură de suprafață. Fiecare act de comunicare antrenează reorganizarea constantelor de profunzime ale limbajului politic, potrivit contextului interacțional-situațional care le actualizează. Din această perspectivă, Petre Botezatu subliniază că orice abordare a sintaxei implică în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
relație de opoziție, între limbă și vorbire există o permanentă interacțiune; dacă vorbirea precedă limba și îi determină evoluția, concretizându-i organizarea, limba este un instrument și un produs al vorbirii, indispensabilă înțelegerii acesteia. Dihotomia limbă - vorbire reapare în lingvistica transformațională din a doua jumătate a secolului al XX-lea sub forma competență - performanță, unde competența înseamnă cunoașterea regulilor necesare pentru a vorbi corect o limbă, iar performanța - întrebuințarea concretă a limbii în acte de vorbire. Unii cercetători, precum Otto Jespersen
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ar fi [...] cel mai puțin adecvat pentru a oferi o descriere a unor deficiențe de acest fel; în niciun caz nu e posibilă o explicare a restricțiilor respective în acest cadru [conceptual - n.n.]. Toți cei care au văzut în deficiențele transformaționale trăsătura caracteristică a idiomurilor au fost nevoiți să recunoască faptul că, în majoritatea cazurilor, deficiența sintactică este, de fapt, o consecință a particularităților semantice ale idiomurilor."57 De altfel, spre deosebire de tradițiile echivalente din Franța și Rusia, frazeologia germană a acordat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fapt, prima încercare generativistă de a explica natura unităților aferente li se datorează lui J.J. Katz și P.M. Postal, care, într-un studiu de doar 8 pagini, apărut în 1963, formulează ceea ce va deveni în scurt timp poziția-standard a gramaticii transformaționale cu privire la idiomuri. Pentru cei doi lingviști, "trăsătura esențială a unui idiom este aceea că sensul său global și, în general, sensul oricărei propoziții care conține o secvență idiomatică nu este o funcție compozițională a sensului părților gramaticale elementare ale idiomului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
conducerii care se traducea în solidaritate de clasă. Așadar, transferul puterii de la un Rege care pretindea o autoritate absolută de origine divină și prin urmare subordonarea față de conducerea sa, la un Parlament ales (deși printr-un sufragiu foarte limitat), era transformațional, atât cultural, cât și politic. Puterea nu se mai justifica în temeiul dreptului, ci al caracterului temporar și contingent: ce fusese dat putea fi luat înapoi. Ascensiunea politicii de partid și natura corosivă a vieții politice a secolului XVIII a
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
exacerbată de excluderea, fără să mai aibă o justificare ereditară sau teologică, a masei de oameni de la procesul politic. Oratorii populiști și radicalii din țară exploatau sentimentul public asupra acestui aspect, în timp ce același sentiment era exprimat și mai violent și transformațional peste hotare în revoluțiile americană și franceză. Dată fiind instabilitatea care stătea la baza aparent rafinatei societăți britanice georgiene, este puțin surprinzător că problema legitimității a preocupat atât de mulți filosofi politici ai secolelor XVII-XVIII. Aceste considerente, combinate cu transformările
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
schimbările economice și nivelurile inegalabile de mobilitate socială provocate de colapsul valorilor terenurilor agricole, noua clasă industrială burgheză, urbanizarea, schimbările ce au avut loc în cadrul posesiunilor agricole și metodelor agricole, și creșterile exponențiale ale populației au avut toate un rol transformațional. Conduita louche, politicile protecționiste, extravaganța și incompetența elitei conducătoare au devenit de nesusținut pe măsură ce Marea Britanie se transforma într-o economie capitalistă industrializată în care timpul însemna bani, iar comerțul liber era o cerere realistă a noii burghezii, și în care
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]