1,894 matches
-
1991, Olanda, ziarul Algemeen Dagblad: „Se pare că într-un viitor apropiat problema minorităților va deveni problema centrală, de maximă importanță a politicii mondiale (...) Din această perspectivă chestiunea minorităților din România capătă o importanță deosebită, mai cu seamă în privința aspectului transilvănean al problemei”. László Tőkés își exprimă speranța că se vor pune bazele noii arhitecturi a minorităților în Europa: „o arhitectură în care se va integra organic - și multiconfesionala și multinaționala Transilvanie (...)”. 10 iunie 91. Europa Liberă anunță că episcopul Tőkés
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 2 [Corola-blog/BlogPost/93276_a_94568]
-
20 de autori români (cu câte 10.000 de semne alese de ei din propriile opere), 17 autori maghiari transilvăneni de azi, istoria de 140 de ani a teatrului idiș în România și un ierarh-cărturar pionier al tiparului românesc de acum trei secole sunt protagoniști ai celor patru noi apariții lansate de Institutul Cultural Român în cadrul Târgului Internațional Gaudeamus, desfășurat
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
au fost închise și au rămas zăvorâte timp de patru zile, pentru a face imposibilă orice ingerință exterioară și, mai cu seamă, pentru a împiedica răspândirea oricăror informații referitoare la evoluția lucrărilor Dietei Transilvaniei”. Baba Novac a fost oferit nobililor Transilvăneni, de către generalul Basta, cu scopul de a recâștiga bunăvoința acestora și a-i determina să-și păstreze credința față de Împăratul Rudolf al II-lea. Se pare că, în cursul unei întrevederi cu Basta, Mihai ar fi exclamat: “Cine dracu sunt
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
Basta s-a instalat la Cluj, într-o casă situată în actuala Piață a Muzeului, cunoscută, ulterior, sub numele de “Casa Basta”. La 7 februarie 1601, la ora 10.00 dimineața, generalul Basta a părăsit orașul, fiind condus de către consilierii Transilvăneni, până la Poarta Ungurească (situată pe actualul Bulevard 21 Decembrie 1989, în apropierea Palatului Prefecturii). În august 1601, Mihai Viteazul și Basta au intrat, împreună, în Cluj prin poarta Podului (situată pe actuala stradă, Regele Ferdinand, în apropierea sediului Poștei). În
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
Regelui Mihai, înaintea semnării armistițiului cu rușii, România a pierdut baza juridică și morală a apărării drepturilor sale, s-a dezonorat singură." România asfârșit prin a încheia războiul în tabăra învingătorilor, dar împărtășind condiția învinșilor. Am recăpătat totuși jumătatea gliei transilvănene, răpită prin Dictatul de la Viena.Țara a rămas însă, din acest război, cu trupul sfâșiat în nordul și răsăritul ei, prin pierderea Basarabieiși a unei jumătăți din Bucovina. Demnitatea Soldatului român, însă, a rămas neștirbită, a rămas mereu întreagă. Sau
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
dr. Ioan Sita, Dimitrie Poptămaș, scriitorul și graficianul Romeo Morari - venit din Germania pentru noi, dar mai ales la aniversarea surorii sale (La mulți ani, cu sănătate și bucurii, Rodica!), col. (r.) Teodosiu... Manifestarea a fost onorată de prezența jurnalistului transilvănean Ioan Matei (născut la Habic și debutat de cotidianul nostru!), acum director în Ministerul Culturii, remarcându-se, între participanții la manifestare, doamnele profesoare Codruța Băciuț, Valerica Duicu, Elena Vultur, plasticianul Ilarie Opriș, jurnalistul Ion Drăgan, managerul artistic Gheorghe Vanga. În
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA TÂRGU MUREŞ , ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364382_a_365711]
-
decât să-ți frângi un elan și să-l tunzi de toate traiectoriile posibile zborului în viitor, ca și de toate ecourile lui virtuale ori actuale, din conștiința. Dacă ar fi să-i căutăm locul în șirul acestor talente, artistul transilvănean, ajuns la maturitatea vocației sale, ar fi plasat, în geografia spirituală a României de azi, între cei mai de seamă slujitori ai unor idealuri de frumusețe, endemice pe aceste meleaguri, locuite de un popor născut artist. Și totuși artă lui
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
vara viitoare în tabără, oriunde s-ar organiza. Avea mare încredere în Rodica Rodean, sufletul asociației “Universul prieteniei” și al taberei de creație. Mă voi ține de cuvânt. M-am înscris deja pentru “Tabăra de creație și recreație Avrig, Edenul transilvănean”. Bineînțeles, am înscris-o și pe ea și am depus avansul la bancă... Nu am mai avut voința necesară să desfacem bagajele. Nici nu avea rost la ora aceea și la gradul nostru de oboseală. Cred că am adormit mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
culorile României. TOTUL A ÎNCEPUT CU UN FESTIVAL EXCELENT De loc din Sfântu Gheorghe, Levente Fazakas și ceilalți colegi ai săi, unguri și români,au pus pe scena de la ”Hungarian Heritage” un spectacol de zile mari. Muzica, dansurile și tradițiile transilvănene i-au atras și pe români, americani și alte nații în cortul unde s-a desfășurat programul artistic timp de câteva zile.Deși încorporate drept tradiții ungurești, dansurile și cântecele puse în scenă în capitala americană au amintit românilor de
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
litere a Universității din București. După licențiere îmbrățișează cariera militară, devenind un distins ofițer al armatei române. Ca militar de carieră a ajuns până la gradul de colonel, Ion Muțiu făcând în același timp parte din pleiada de cărturari și patrioți transilvăneni care au contribuit la lupta pentru întregirea neamuui, înfăptuirea idealului de veacuri al românilor, Unirea cea Mare de la 1918. La intrarea României în războiul din 1916-1918, participă circa 30 de mii de emigranți ardeleni, din care unele regimente au fost
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
anumită stabilitate în zonă, ce îi permite voievodului punerea în aplicare a mărețului plan de a cuceri Transilvania și Moldova și de a înfăptui unirea tuturor teritoriilor locuite de populație de origine română. În anul 1599, în bătălia împotriva principelui transilvănean Andrei Báthory, găsește sprijin și în rândul iobagilor secui din zona Mureșului, care își revendicau dreptul la dezrobire promis de principele Transilvaniei. După victoria de aici și intrarea triumfală în Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599, Târgu-Mureșul va fi printre
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
construită de o descendentă a marilor boieri Filișanu, se dusese vestea, păstrată până azi în tradiția populară, în satele din tot bazinul Hușniței, precum și în așezările dinspre sudul Mehedințiului din zona Bălăcița, regiune spre care se îndreptau, din vechime păstorii transilvăneni în transhumasnța lor către bălțile Dunării. Ei făceau popas de aprovizionare cu făină, sare și altele la Moara Mătușii, de lângă Strehaia. În ansamblu, secolul al XIX lea constituie și pentru tradiționalul sector al morăritului perioada unor evoluții semnificative care îl
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
în apropierea lui, pe lângă slujbașii abației însărcinați cu încasarea vămii, o populație de agricultori, atestată documentar încă din anul 1236. Satul „născut” în vecinătatea podului era cunoscut sub numele de „Apathida” - azi Apahida - nume care amintește de obârșia actualei comune transilvănene de pe malul drept al Someșului Mic. Pământurile nisipoase au facilitat practicarea legumiculturii, iar cele care au adus faima comunei, au fost celebrele ridichi albe de Apahida. Astăzi, ridichile albe au dispărut fiind învinse de cele roșii, pripășite de prin Ungaria
PODUL DIN CARE S-A „NĂSCUT” O LUME de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368322_a_369651]
-
așa cum am spus, de cărțile cu profil istoric bisericesc pe care ni le propune autorul spre lectură și meditație. Un loc aparte îl ocupa problematica istoriografică legată de istoria uniatismului în Transilvania și de urmările dezastruoase ale acestuia pentru românii transilvăneni. Amintim aici cartea Părintelui Profesor Mircea Păcurariu de la Sibiu intitulată ” Uniația în Transilvania în trecut și astăzi”. Stelian Gomboș precizează pe marginea lucrării Academicianului Mircea Păcurariu că ” lucrarea în cauză reprezintă o contribuție importantă la cunoașterea istoriei celor două biserici
STELIAN GOMBOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367323_a_368652]
-
văd că le-a mers mai bine până au fost cu schismaticii decât le merge acum” iar Gheoarghe Șincai recunoștea cu privire la uniație că ”unirea, mai pe urmă, numai popilor a folosit”. Sunt redate fragmente și din lucrările altor cărturari români transilvăneni precum Petru Maior, Simion Bărnuțiu, August Treboniu Laurian. Lucrarea în cauză reprezintă o contribuție la cunoașterea istoriei celor două biserici românești căci autorul, care este cât se poate de obiectiv și de echilibrat în judecățile sale, așa cum îi stă bine
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
p.79). Astfel sunt reliefate fragmente privind: Împrejurările în care s-a realizat uniatismul în Transilvania (Pr.Prof.Dr. Mircea Păcurariu), Actul de unire semnat de Atanasie Anghel (Nicolae Iorga), Unirea cu Biserica Romei și tulburările produse de aceasta în rândul românilor transilvăneni (Simion Bărnuțiu), Amăgirile făcute românilor prin uniatism (August Trebomiu Laurian), Amăgirile uniatismului (Gheorghe Șincai), Aroganța uniților școliți la Roma (Petru Maior), Dezastrul unirii cu Roma (Alexandru Papiu Ilarian), Ofensiva catolicismului în Țara Năsăudului (David Prodan) și alții.În consecință, investigarea
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
Un aspect criticat al biografiei sale a fost predarea Ecaterinei Varga, luptătoare maghiară pentru drepturile românilor transilvăneni, autorităților imperiale absolutiste în ianuarie 1847 . La 18/30 aprilie 1848 a fost hirotonit episcop la Carloviț. Atunci el a spus: „Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn (vreau) să-i trezesc și cu voia către tot ce e adevărat, plăcut și drept să-i îndrumez”. La 3/15 mai 1848 prezidează, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. În fruntea unei delegații
ANDREI ŞAGUNA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367416_a_368745]
-
an, seminarul teologic de la Sibiu este ridicat, iar în 1853, acesta se va muta într-o clădire nouă, cumpărată cu bani colectați de la obște. Împăratul, va înființa în 1853 „Fundația filantropică imperială Francisc Iozefină”, pentru a răsplăti fidelitatea supușilor români transilvăneni, dovedită în timpul revoluției maghiare. Cu fonduri sporite, Andrei Șaguna va extinde cursurile seminarului teologic de la doi ani la trei ani, iar cursul de pedagogie de la unu la doi ani, beneficiind de aportul a șase profesori. Va continua și activitatea creatoare
ANDREI ŞAGUNA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367416_a_368745]
-
va fi trecut în subordinea episcopiei ortodoxe române, ca școală confesională. Suprapunerea năzuințelor de emancipare confesională cu cele naționale, a fost scutul sub care Andrei Șaguna a putut să-și aducă aportul său, la lupta de emancipare națională a românilor transilvăneni. Domeniul educației confesionale nu a fost însă singurul front, pe care acesta a luptat. Fiind un om cultivat, și-a dat seama de însemnătatea cuvântului scris și de puterea presei. Înființează în 1861, alături de Gheorghe Barițiu, Timotei Cipariu, Andrei Mocioni
ANDREI ŞAGUNA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367416_a_368745]
-
Ortodoxia românească precedente luminoase care vorbesc despre compatibilitatea între tradiție și modernitate. Să ne gândim la Mitropolitul Andrei Șaguna în Transilvania secolului al XIX-lea. În condițiile în care românii ortodocși reprezentau o minoritate în Statul austro-ungar, clerul și laicatul transilvănean s-au implicat masiv în viața comunității. Asociații și organizații bisericești au oferit burse pentru tineri, asistență medicală, cantine pentru cei nevoiași, alfabetizare și instrucție școlară (limbi străine), oportunități pentru dezvoltarea personală și profesională (coruri de copii, artizanat) sau chiar
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]
-
din Transilvania cât și prin participarea sa la mișcarea pașoptistă. Ca episcop, a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei iar după reînființarea Mitropoliei a elaborat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania după care s-a condus Biserica transilvăneană până în anul 1925 și care a stat totodată la baza principiilor de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române. Ca rezultat al trudei sale, în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de școli “poporale", un liceu cu 8 clase la Brașov
DESPRE MITROPOLITUL ANDREI SAGUNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366925_a_368254]
-
îmi zice cum se numește, se-nfiripă o discuție ușor convențională, dar străbătută de un anume flux agreabil, decent și sincer. Și aflu, printre altele, că Doamna Elisabeta a studiat la Conservatorul din Cluj, a fost studentă în minunatul oraș transilvănean, iar mintea mea n-are altă treabă decât să-și amintească de singura mea vizită la Cluj, pe când eram student în Iași și în fiecare duminică dimineața - prezent la cenaclul literar Mihai Eminescu. Și, ca prin vis revăd Clujul acela
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
de încredere al Movileștilor, care acum era de partea noului domn impus de turci, se apropie bulucbașa de ieniceri, comandant al trupei de veghere a carului domnesc. Teama lor era ca nu cumva oastea polonă, rămasă și risipită spre hotarele transilvănene, să ceară ajutor maghiarilor, din a căror neam Doamna Elisabeta se trăgea, și să-i atace în drumul lor spre lași. Când Vodă bătuse în retragere, vornicul cu alți doi boieri ce nu îi mai vrură domnia vasală leșilor, în
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
altă carte a bisericii, ctitorie a lui Gheorghe Rucăreanu, pe un Antologhion găsim însemnarea lui Nițu, fiul lui Bran Dușescu care, în anul 1795, nota:"Nițu sin Bran Dușescu, dascăl la Rucăr, la copii". O remarcă: Acești doi dascăli erau transilvăneni, de prin Ținutul Branului. Prezența acestor dascăli transilvăneni a contribuit , ca atâția alți cărturari din Transilvania care au trecut Carpații în Țara Românească și Moldova, la dezvoltarea culturală din cele două țări surori și la dezvoltarea conștiinței naționale. Oieri ca
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Rucăreanu, pe un Antologhion găsim însemnarea lui Nițu, fiul lui Bran Dușescu care, în anul 1795, nota:"Nițu sin Bran Dușescu, dascăl la Rucăr, la copii". O remarcă: Acești doi dascăli erau transilvăneni, de prin Ținutul Branului. Prezența acestor dascăli transilvăneni a contribuit , ca atâția alți cărturari din Transilvania care au trecut Carpații în Țara Românească și Moldova, la dezvoltarea culturală din cele două țări surori și la dezvoltarea conștiinței naționale. Oieri ca Bucur Roșca Moșoiu sau Bucur Moșoiu, din părțile
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]