552 matches
-
În general, au servit drept catalizator, cel puțin În parte. Dincolo de Carpați, În Regat, reprezentanții Partidului Liberal și cei ai Partidului Conservator, motivați de interese personale, ori de considerente de politică internațională au dus În stradă dezbaterea privind problema românilor transilvăneni, politizând-o și isterizând opinia publică activă la cote nemaivăzute până atunci. Stimulată mai ales de campania liberalilor, la momentul respectiv partid de opoziție, cu suficientă libertate de mișcare, agitația națională a căpătat accente extrem de violente În 1894 punând la
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
depuse de guvernul român, după 1895, pornind de la considerente mai sus enunțate, a fost aceea că, spre sfârșitul secolului XIX, problema transilvăneană a dispărut pentru câțiva ani din agenda oficială a relațiilor româno - austro-ungare. Condițiile structurale, ce generaseră problema românilor transilvăneni, au rămas totuși neschimbate. Ele au fost numai pentru un anumit timp acoperite de alte probleme. „Aversiunea Împotriva maghiarilor era Însă adânc Înrădăcinată” În rândurile elitei românești, iar „evoluția viitoare a raporturilor interne din Austro-Ungaria nu putea fi calculată” <ref
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
rămână „În aer” <ref id="15"> 15 Ibidem, p. 276. </ref>; cu alte cuvinte, fără garanția colectivă acordată prin Tratatul de la Paris. Domnitorul ținea În mod deosebit să aducă În discuție un subiect delicat pentru monarhia dualistă, anume situația românilor transilvăneni, solicitând drepturi egale cu cele ale croaților. Totodată, propunea Încheierea unui tratat comercial cu Austro-Ungaria, un pas important În accentuarea independenței țării. În timp ce contele Andrássy oferea asigurări că monarhia dualistă „nu ar vrea să anexeze România”, Împăratul Franz-Iosif Îi recomanda
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Împotriva colaborării cu Austro-Ungaria <ref id="167"> 167 Ibidem, p. 108.</ref>. Cu prilejul vizitei În Germania (octombrie 1891) și Austro-Ungaria, Șeful statului român a intervenit direct pe lângă Înaltele oficialități de la Berlin, Viena și Budapesta În sensul ameliorării situației românilor transilvăneni. Carol I a abordat trei probleme, de a căror rezolvare - insista Suveranul - ar depinde Înlesnirea aderării mai strânse a României la Tripla Alianță: legea electorală discriminatorie pentru românii din Transilvania; impunerea forțată a limbii maghiare; persecuțiile Îndreptate Împotriva clerului și
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
august 1920 și 27 martie 1922, cu subtitlul „Socială, economică, politică”. Fondatori: Lucian Blaga, G. Bogdan-Duică, B. Cecropide, Al. Ciura, Silviu Dragomir, Emil Hațieganu, Iustin Ilieșiu (redactor responsabil) ș.a. Ziarul își propune să contribuie la instituirea unui cadru adecvat contribuției transilvănenilor la viața social-economică, politică și culturală a noului stat român unitar. În acest scop, se susține promovarea unui cod al valorilor social-politice și spirituale, mobilizarea forțelor în vederea creării unei atmosfere stimulative și a integrării minorităților în fluxul noilor realități, necesitatea
VOINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290635_a_291964]
-
Goga, Ioan Lupaș, Ion Agârbiceanu, Onisifor Ghibu, Gh. Popp, V.C. Osvadă, Vasile Lucaci, I. Suciu. P.r. a avut suplimentele „Cucu”, „Gura satului”, „Foaie ilustrată”. Deși cu un caracter preponderent informativ, difuzând știri și comentând evenimente legate de viața românilor transilvăneni, publicația acordă oarecare atenție și literaturii. În rubrici precum „Partea literară”, „Pentru ceasurile de odihnă” și mai ales „Foișoara”, apar adesea versuri populare sau în stil popular, snoave, articole pe teme culturale. Tot aici pot fi întâlnite numele unor colaboratori
POPORUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288960_a_290289]
-
despre Dracula (Vlad Țepeș), RSL, 1964; Ist. lit., I, 277-278; Șerban Papacostea, Cu privire la geneza și răspândirea povestirilor scrise despre faptele lui Vlad Țepeș, RSL, 1968; Emil Vrabie, Limba povestirilor slave despre Vlad Țepeș, RSL, 1968; Alexandru V. Boldur, Un român transilvănean - autor presupus al „Povestirii ruse despre Dracula”, în Apulum, Alba Iulia, 1970; Ștefan Andreescu, Vlad Țepeș (Dracula), București, 1976, 147-269; Nicolae Stoicescu, Vlad Țepeș, București, 1976, 175-226; Ion Stăvăruș, Povestiri medievale despre Vlad Țepeș-Draculea, București, 1978; Dicț. lit. 1900, 707-709
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
și I. Scurtu, în postura de autor de versuri. Nuvele și schițe semnează V. Ranta-Buticescu, Margareta Moldovan, Emilia Lungu, iar Ieronim G. Barițiu este autorul unor Reminiscențe, dedicate lui Mihai Eminescu. În R. s-a publicat multă poezie, aparținând fie transilvănenilor Andrei Bârseanu, Aurel Ciato, George Simu, Lucreția Suciu-Rudow, V.B. Muntenescu, Petrea de la Cluj (P. Conda), O. Bocea, Viora Magdu, Elena din Ardeal și Emilia Sabo, fie unor autori mai cunoscuți de peste munți, printre care M. Gregoriady de Bonacchi, Gh. Becescu-Silvan
RANDUNICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289131_a_290460]
-
Străbunii de Mickiewicz). Se mai tălmăcesc versuri din Uhland (M. Strajanu), Schiller și Musset (N. Nicoleanu). Demnă de semnalat este atitudinea față de Transilvania, manifestată în articole prin care se semnalează opiniei publice din Principate situația politică și socială a românilor transilvăneni și se susține ideea realizării unității naționale. R.Z.
REFORMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289164_a_290493]
-
calea progresului. În jurul N. s-au strâns scriitorii legați printr-o atitudine politică asemănătoare: D. Bolintineanu, Cezar Bolliac, C. D. Aricescu și chiar I. Heliade-Rădulescu dintre pașoptiști, apoi Al. Depărățeanu, G. G. Meitani, Șt. Sihleanu, G. Baronzi, I. C. Fundescu și transilvăneanul At. M. Marienescu. Au mai publicat și francezii Antonin Roques, Ulysse de Marsillac, Ange Pechméja. Un colaborator statornic al gazetei a fost N. Filimon care, debutând aici, și-a publicat în continuare o parte din cronicile sale muzicale și dramatice
NAŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288361_a_289690]
-
izbutește să-și reediteze o parte din tălmăcirile anterioare și să dea câteva noi, din Ovidiu (Scrisori din exil, 1957), Lucrețiu (Poemul naturii, 1965), Catul (Poezii, 1969) și o versiune parțială a Eneidei (1979). A mai iscălit traducerea Elegiei nobilului transilvănean Gheorghe Șincai, a unor fragmente din opera lui Dio Cassius (în tratatul Istoria României, 1960), a lucrărilor Supplex Libellus Valachorum (1967) și Memoriul clerului unit din 1791 (1968). Ideile structurante din Despre utilitatea studiilor clasice, Clasicismul și cultura națională și
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
și un concurs. S-a publicat și literatură de dincolo de Carpați (inițiativele literare aveau la bază o atitudine politică și națională): versuri de D. Bolintineanu și Gh. Sion, proză de C. D. Aricescu, P. Ispirescu, D. Stăncescu, I. Creangă. Dintre transilvăneni, au colaborat cu scrieri inspirate de aceleași idei politice I. Pop-Reteganul, Iosif Vulcan, At.M. Marienescu, Ștefan Ștefurea, P. Broșteanu. R.Z.
OPINCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288542_a_289871]
-
nuntă, ceea ce i-a determinat pe unii cercetători să atribuie acestei specii o origine cultă, religioasă. Investigații amănunțite au arătat însă că, de fapt, toți autorii indicați de manuscrisele ce păstrează o. de nuntă, precum Grigore Lehaci din nordul Moldovei, transilvăneanul Ilie Șerban, Iosif Popovici, Ilie Logofăt și alții, nu au făcut decât să noteze pe hârtie o. care circulau în popor în vremea lor. Cele mai importante o. de nuntă sunt o. schimburilor, rostită de vornicei cu prilejul schimbării darurilor
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
și erorile orientării politice și culturale ale unora dintre periodice, expune un bine argumentat program redacțional. Potrivit acestui program, O. trebuia să urmărească realizarea unei coordonări a mișcării naționale și culturale, păstrându-și independența în raport cu diversele grupări politice ale românilor transilvăneni. Țelurile gazetei sunt acelea de a sprijini și îndruma învățământul românesc și eforturile de culturalizare a poporului și de a oferi o informare obiectivă și promptă asupra evenimentelor politice din Europa, cu precădere asupra celor din Imperiul Austro-Ungar și din
OBSERVATORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288504_a_289833]
-
istoric literar a lui N. este îngemănată cu cea a istoricului sociopolitic și cultural și nu poate fi definită făcând abstracție de activitatea sa prodigioasă de animator, orator și popularizator de succes al istoriei. Descinzând din familia spirituală a luminătorilor transilvăneni, N. perpetuează, în plin secol al XX-lea și în vremuri potrivnice, militantismul lor național și patosul pedagogic (alimentat, în cazul său, și de formația de dascăl), ca și modelul oratorului de for public, cu virtuți exprimate deopotrivă în lucrările
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
care îi fixează și orientarea prin scrisoarea-program publicată în ziarul „Românul” din 23 decembrie 1915. În articolul-program al P.l., intitulat Chemare și semnat de Al. Ciura, se arată că războiul, cu atâtea victime printre intelectuali, a smuls din mâinile românilor transilvăneni drapelul pe care scria „literatura și cultura poporului român”. Al. Ciura pledează pentru strângerea rândurilor scriitorilor și accentuează intenția reflectării suferințelor românilor transilvăneni, atât ale celor trimiși pe front, cât și ale celor rămași acasă. Capitolul care ilustrează cel mai
PAGINI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
de Al. Ciura, se arată că războiul, cu atâtea victime printre intelectuali, a smuls din mâinile românilor transilvăneni drapelul pe care scria „literatura și cultura poporului român”. Al. Ciura pledează pentru strângerea rândurilor scriitorilor și accentuează intenția reflectării suferințelor românilor transilvăneni, atât ale celor trimiși pe front, cât și ale celor rămași acasă. Capitolul care ilustrează cel mai bine ideile din program este proza, cu deosebire schița, povestirea și nuvela. Contribuția cea mai importantă o aduce Ion Agârbiceanu, al cărui nume
PAGINI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
schimb, în ceea ce privește orientarea de principiu de cel al marilor gazete din Transilvania și Banat („Tribuna”, „Dreptatea”). Redactori responsabili au fost Dimitrie Bucevschi (14 iulie 1897 - 1 mai 1898) și Erast Levescu (4 mai 1898 - 4 mai 1900). Redactorul era însă transilvăneanul Valeriu Braniște, fost director al „Tribunei”. În cei trei ani de apariție, publicația a sprijinit, urmând pilda ziarelor bucovinene anterioare (continua, de altfel, „Gazeta Bucovinei”), viața culturală și literară a regiunii. Cultura, în opinia redactorilor de la P., era un mijloc
PATRIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288715_a_290044]
-
lucrarea constantă, la o vârstă fragedă, a rugăciunii lui Iisus - iar aceasta nu fără dificultăți - par să fi pregătit terenul pentru intrarea în mănăstire. Sunt deosebit de mișcătoare paginile de amintiri din copilărie, care evocă profunzimea credinței religioase în viața românilor transilvăneni înainte de al doilea război mondial. Străbunica părintelui „își făcea rugăciunile, fiind bolnavă în pat, pe vergile de la strai, de la țol. Își făcea atâtea rugăciuni câte vergi vedea acolo” (p. 55). Părintele Teofil ne mai povestește despre convingerea, întipărită de mic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Săbor de la Florenția, Blaj, 1762. Repere bibliografice: M. Strajan, Începutul renașterii naționale prin școli sau Despre episcopul Pavel Aron, Craiova, 1891; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 61-63, 135-136; Augustin Bunea, Episcopii Petru Pavel Aron și Dionisiu Novacovici sau Istoria românilor transilvăneni de la 1751 până la 1764, Blaj, 1902; Lăudat, Ist. lit., III, 136-138; Dicț. lit. 1900, 1; Păcurariu, Dicț. teolog., 22-23. F.F.
AARON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285140_a_286469]
-
Și-a luat doctoratul în științe filologice, în 1982, cu o teză intitulată Andrei Mureșanu. Viața și opera. Cercetător pasionat, riguros, documentat, practicând un pozitivism echilibrat în tot ceea ce a scris și publicat, de regulă despre fenomenul cultural și literar transilvănean, B. s-a aplecat mai stăruitor asupra a două teme, amândouă legate de Blaj, Andrei Mureșanu și M. Eminescu. Monografia Andrei Mureșanu (1988) beneficiază de contribuțiile anterioare ale lui Valeriu Braniște, Ioan Rațiu, Mircea Bogdan, Olimpiu Boitoș, propunând însă pentru
BUZASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285968_a_287297]
-
nu se putea altfel, cu „inegalabilul” olandez Erasmus Desiderius. Pentru Olahus, ca și pentru toți acești renumiți oameni de cultură, scrisorile sunt o sigură chezășie a sufletului, păstrate între lucrurile cele mai dragi. Dar să-l lăsăm pe însuși umanistul transilvănean să ne spună cum înțelegea acest gen de relații, de comunicare de la distanță: Administratorul comunității noastre mi-a îmânat, preaânvățatule Levinus, scrisoarea ta, mărturie a prieteniei noastre de curând începute și a iubirii noastre frățești. Scrisoarea mi-a plăcut foarte
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Sud-Est, prin intermediul fragmentelor traduse mai întâi în foile lui George Barițiu, mai apoi și în alte periodice, prin ediția în limba franceză (a lui Quinet) care circula în Principate; în fine, prin contactul cu mediul cultural german sau austriac - cazul transilvănenilor și bănățenilor Al. Papiu-Ilarian, Aaron Florian, Timotei Cipariu, Simion Bărnuțiu, George Barițiu, Vasile Maniu - sau prin legătura cu mediul spiritual francez - cazul lui Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, C.A. Rosetti. Intelectualitatea română, la fel ca aceea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
laice a evreilor”. Traducerea lui Mendelssohn oglindește spiritul muzei orientale, dar și simțul estetic al unui cunoscător de excepție al limbii ebraice care avea să găsească notele corespunzătoare ale adevărurilor rostite de vechii evrei. Între cărțile de valoare scrise de transilvăneni în epoca Reformei, unele apar în suita valorilor bibliofile ale Batthyăneum-ului. Să menționăm aici pe acelea ale lui Olahus, Honterus, Schesäus, Pelbartus. Olahus este prezent cu două scrieri, ambele favorizând, fie prin locul editării, fie prin însemnări, așezarea lor între
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Târgu-Mureș, Cristuru Secuiesc și Sibiu pătrunde un număr la fel de impresionant din cărțile filosofului. Farmecul lecturii, ca și tentația noului, are un cuvânt greu de spus în ciuda ezitărilor. O cercetare avizată întreprinsă nu demult reliefează contactul privilegiat pe care îl au transilvănenii cu opera gânditorului francez. Elements de la philosophie de Newton, Londra, MDCCXLI; Histoire de Charles XII, roi de Suède, Basel, MDCCXXXII; La Henriade de Voltaire avec les variantes, Paris, 1800; Romans de Voltaire, Paris, 1800; Essai sur les moeurs et l
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]