660 matches
-
o realitate culturală complexă, de delimitat, înainte de toate, față de accepția curentă, doar negativă, a vocabulei. Acest din urmă sens vizează mentalități considerate dominante în sud-estul Europei, mai cu seamă un comportament lipsit de principii morale ferme, corupt, pervertit, versatil și tranzacțional, și nu numai la nivel individual, interuman direct, ci și instituțional-administrativ, social, politic. Raportarea b. literar la sensul larg, inevitabilă, se face - și s-a făcut mereu - la modul repunerii în discuție a legăturilor și demarcațiilor, al integrării celui de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
de guvernare tradiționale, participarea unei multitudini de personaje interdependente generează, prin natura relațiilor și interacțiunilor existente, modele deosebit de complexe. Funcțiile rețelei de guvernare diferă de cele ale altor tipuri de rețele. În rețelele create de companii, funcțiile dominante sunt cele tranzacționale și de cooperare. Procesele de elaborare a politicilor proprii acestor rețele susțin procesele de schimb și cooperare la nivel operațional. În aceste cazuri, accentul pe interdependența orizontală este mai puternic decât în viziunea administrativă. Rețelele politice sunt, în contrast cu situația prezentată
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
în care o structură are efecte asupra comportamentului personajelor individuale, conținutului deciziilor și eforturilor de implementare a politicilor publice. Funcțiile rețelei de guvernare diferă de cele ale altor tipuri de rețele. În rețelele create de companii, funcțiile dominante sunt cele tranzacționale și cooperaționale. În rețelele de politici, semnificative sunt funcțiile de coordonare și reglementare, iar interdependența orizontală are o importanță cu mult mai mare decât cea verticală, cum se întâmplă în viziunea birocratică. Din punct de vedere pragmatic, realizarea unei astfel
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
într-o țară în care acest lucru este încurajat. Se poate spune că avem, în contextul cultural, o bază pentru dezacord. f. D. Dickson, O. Hargie, N. Morrow 13 vorbesc de alte câteva principii, respectiv: Comunicarea interpersonala este un proces tranzacțional Una dintre cele mai des citate trăsături ale comunicării, aceea de proces îi evidențiază caracterul dinamic, natura de perpetua transformare. Procesul implică prezenta a minimum două persoane, care acționează individual, deopotrivă că emițători și receptori. Conceptele relaționate sunt: mesajul (ceea ce
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
conectorii" comunicaționali și caracteristicile mediului); zgomotul (orice interferență în schimbarea semnificației); feedback-ul (infromații referitoare la măsura în care mesajul a fost sau nu receptat cu succes; contextul (locul/cadrul în care are loc comunicarea). Descrierea procesului comunicării interpersonale că tranzacțional impli-că luarea în considerare a componentelor care contribuie la producerea schimbărilor în celelalte persoane, afectând sistemul ca întreg. Comunicarea interpersonala este făcută cu scop stabilește și menține o relație; promovează egalitatea într-o relație; aduna informații; asigura informații; facilitează exprimarea
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Conversația reprezintă acel dialog purtat Între doi parteneri ce implică schimbarea rolurilor dintre emițător și receptor În jurul unui subiect sau a unei teme de interes comun. Conversația Înseamnă comunicare, adică Împărtășire de idei. Ca act tranzacțional, inevitabil În situații de interacțiune, comunicarea devine esențială, fundamentală atât pentru viața personală cât și pentru viața socială a individului. De cele mai multe ori avem impresia că a comunica Înseamnă doar a vorbi prin prin intermediul cuvintelor dar adevărata comunicare se produce
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
2.3. Managementul riscului pe piețele de capital 57 2.3.1. Modelul lui Markowitz de selectare a unui portofoliu optim 58 2.3.2. Modelul diagonal de selecție a portofoliului 69 CAP. III. BURSA DE VALORI: FUNCȚII, ORGANIZARE, TEHNICI TRANZACȚIONALE 77 3.1. Structura organizatorică a bursei de valori 77 3.2. Tranzacții bursiere tipologie și mecanisme generale 84 3.2.1. Tipologia tranzacțiilor 84 3.2.2. Tranzacții la vedere 86 3.2.3. Tranzacții în marjă 90 3
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
unor piețe echilibrate. Prin informație economică disponibilă se înțeleg toți factorii micro și macroeconomici care conturează perspectivele de risc și perspectivele de venit ale activelor financiare. Principalele trăsături ale pieței eficiente (corespondentul pieței cu concurență pură și perfectă) sunt20: * costurile tranzacționale nule; * toți investitorii au acces gratuit și instantaneu la informațiile disponibile; * toți participanții sunt agenți raționali care fac estimări omogene asupra evoluțiilor viitoare. Aceste trăsături teoretice, pur idealiste, se regăsesc în practică, pe o piață eficientă, sub o formă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
sunt: Ecuația matricială este: Se calculează A-1 și se exprimă soluțiile parametrice: Se dau valori parametrului r*, procedura fiind identică cu cea expusă la problema frontierei eficiente (2.3.1.b). CAP. III. BURSA DE VALORI: FUNCȚII, ORGANIZARE, TEHNICI TRANZACȚIONALE 3.1. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A BURSEI DE VALORI Cuvinte cheie: * membru asociat * curtaj * membru afiliat * suplinitor Bursa este o instituție specifică economiei de piață, fiind ea însăși o piață special organizată pe care se tranzacționează valori mobiliare. Negocierile au loc
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
S.E. și sunt administrate de o persoană juridică de drept public, fără scop lucrativ. În alte cazuri, autoritatea publică delegă un reprezentant în conducerea bursei (de exemplu Franța). Obiectul negocierilor efectuate în cadrul bursei, modul de stabilire a cotațiilor și tehnicile tranzacționale sunt prevăzute, alături de multe altele, în Statutul bursei. Pentru multe burse contemporane funcționează principiul autoreglementării, pe baza căruia bursele își stabilesc în limitele legale, statutul și regulamentul de funcționare. Membrii bursei a) Membrii plini ai burselor pot fi: băncile reprezentate
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
compact, cumpărat la o anumită dată și menținut până la expirare.8 " 4. Nu are piață secundară 5. Este lichidat la scadență în natură. Se predă activul (delivery) și se încasează contravaloarea. CONTRACT FUTURES 1. Se încheie în cadrul bursei prin mecanismul tranzacțional specific. 2. Este întotdeauna standardizat (*). 3. Are o valoare variabilă în timp, fiind zilnic marcat la piață (marked to market). Actualizarea zilnică este egală cu diferența între prețul de închidere al zilei curente (settlement price) și prețul de închidere al
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
tranzacții de tip condițional.13 Spre deosebire de contractele cu primă, cumpărătorul unui stelaj pe acțiuni are obligația de a executa contractul la scadență. Alegerea sa constă în posibilitatea de a se declara, la scadență, cumpărător sau vânzător, în funcție de evoluția pieței. Unitatea tranzacțională pentru stelaj este de o sută de titluri (sau multipli), la fel ca la operațiunile cu primă și operațiunile pe piața cu reglementare lunară. Tranzacțiile cu stelaje se încheie pe șase luni, iar cumpărătorul poate executa contractul în luna curentă
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
numărul contractelor de cumpărare. Casa de Compensație îndeplinește rolul de cumpărător pentru cumpărătorii de put care-și exercită opțiunea și de vânzător pentru toți cumpărătorii de call care-și exercită opțiunea. Elementele definitorii ale unui contract de opțiune sunt: * Unitatea tranzacțională 100 titluri. * Durata de viață perioada în care opțiunea poate fi exercitată. Scadența se numește data expirării. La bursele americane s-au stabilit următoarele cicluri de expirare, care conțin mai multe date posibile de expirare: "ianuarie": ianuarie, aprilie, iulie, octombrie
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
ușoară, reputația marilor bănci impune și face din acestea parteneri privilegiați pe piețele de negociere. Pe de altă parte, în interiorul sistemului bancar, numărul contrapartidelor cu produse derivate crește exponențial ca o consecință a expansiunii piețelor și mai ales datorită costurilor tranzacționale reduse ale compensărilor interbancare. În cazul crizelor financiare, compensările nu mai sunt posibile deoarece vânzarea valorilor mobiliare se generalizează. Băncile "adoptând" instrumentele financiare derivate, se expun, în caz de criză, la efectul "calului troian" multiplicat. Insistăm puțin asupra categoriei dinamice
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
recreării) acelui set specific de circumstanțe. Pe o linie pragmatică, un investitor care dorește să-și dezvolte o strategie de acțiune proprie, trebuie să urmeze un plan simplu în trei pași25: 1. Stabilirea onestă a factorilor care îi limitează eficiența tranzacțională. Acestia se pot referi la următoarele tipuri de limite: * Limite temporale * Limite financiare * Limite emoționale * Limite tehnice Cunoașterea acestor limite se poate face răspunzând critic la un autochestionar: * Cât timp acord pieței zilnic? Săptămânal ? * Dacă acord timp zilnic, implicarea mea
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
se asociază ne îndeamnă să credem că centralitatea ei obiectivă, dar amenințată duce la un ansamblu de linii tematice "clasice" ale antropologiei. Alții ar putea înțelege de aici că întreprinderea nu este prin urmare un artificiu, un fel de "obiect tranzacțional", în măsura în care aprofundarea câmpului social conduce spre o aparentă explozie a investigațiilor în direcții multiple. Nu este însă valabil acest lucru pentru toate locurile în care antropologia se învestește într-o perspectivă care reprezintă tocmai "unitatea socialului" în conjuncturi singulare depinzând
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
numeroase exemple concrete, atât din activitatea burselor din România, dar mai ales, din cadrul unor prestigioase burse din lume. Exemplele concrete prezentate se referă la o diversitate de aspecte, care privesc evoluția instituției bursei în România și pe plan mondial, strategiile tranzacționale desfășurate la bursă, ordinele și cotațiile la bursă, tipurile de opțiuni și strategiile tranzacționale cu opțiuni, practica bursieră americană și operațiunile speculative etc. Prin dimensiunile limitate ale cursului, autorii abordează mai în detaliu problemele fundamentale care caracterizează instituția bursieră, insistând
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
prestigioase burse din lume. Exemplele concrete prezentate se referă la o diversitate de aspecte, care privesc evoluția instituției bursei în România și pe plan mondial, strategiile tranzacționale desfășurate la bursă, ordinele și cotațiile la bursă, tipurile de opțiuni și strategiile tranzacționale cu opțiuni, practica bursieră americană și operațiunile speculative etc. Prin dimensiunile limitate ale cursului, autorii abordează mai în detaliu problemele fundamentale care caracterizează instituția bursieră, insistând asupra particularităților anumitor categorii de burse, inclusiv a celor agricole, care urmează a se
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
la bursă; 9 regulile legate de diseminarea (răspândirea) informației bursiere; 9 regulile privind activitatea agenților de bursă etc. De exemplu, prin sistemele de trantacții acceptate la bursă sunt cuprinse tipurile de tranzacții prin definirea operațiunilor (cash, futures, opțiuni etc.), procedura tranzacțională, respectiv ordinea de desfășurare a activităților în sala de negocieri, apoi ordinele de bursă în sensul conținutului și valabilității lor. De asemenea, se detaliază fără echivoc, unitatea de tranzacție, programul de lucru al instituției bursei, modul de înregistrare al tranzacțiilor
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
loc ședințele de bursă este de dimensiunile unui stadion, fiind dotată ultramodern cu panouri electronice, stații de telecomunicații și aparatură birotică. Mai mult de 600 de agenți de bursă, îmbrăcați în jachete bej, sunt grupați în ringuri pe principalele produse tranzacționale : grâu, porumb, soia, secară, orez, ovăz etc. În interiorul fiecărui ring, agenții de bursă ocupă locuri pe trepte, în conformitate cu luna pentru care negociază tranzacția. Activitatea se desfășoară într-un vacarm greu de descris, iar limbajul bursei este completat de gesturi simbolice
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de piață. Se poate tranzacționa, pe această piață, mărfuri agroalimentare, metale, produse chimice și petroliere, materiale de construcție etc. În piața a doua, se negociază, după specific bursier, un număr mare de mărfuri fungibile, care nu prezintă însă aceeași continuitate tranzacțională, față de cele de pe prima piață. De această dată, brokerii nu mai negociază contracte, ci cantități. În același timp, mărfurile, având o mare diversitate tipodimensională, brokerii trebuie să prezinte și caracteristicile acestora. Pentru a putea fi operativ tranzacționate și a ușura
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
nepublicate. În perioada tranzacțiilor libere, brokerii pot anunța, ori de câte ori doresc, îmbunătățiri ale prețurilor la orice categorie de marfă. Este la latitudinea șefului de licitație să dedice o perioadă de timp numai unei categorii de marfă, dacă se observă o efervescență tranzacțională în jurul ei, pentru a obține o clasificare a anunțurilor. Dacă doi brokeri, unul vânzător și altul cumpărător, au ajuns la o coincidență a prețurilor, contractul se adjudecă și pozițiile lor, dacă au atins cantitatea maximă anunțată, se șterg de pe afișaj
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
mic. În schimb, vânzătorul stelajului trebuie să livreze titlurile la prețul mai mare, când cumpărătorul stelajului se declară cumpărător de titluri, respectiv preia la prețul mai mic, când cumpărătorul stelajului se declară vânzător de titluri. La Bursa de la Paris, unitatea tranzacțională pentru stelaj este de 100 de titluri, stelajul contând pentru luna curentă și următoarele 5 luni de lichidare. Operațiunile care se încheie în cadrul burselor de mărfuri urmăresc în principal trei scopuri: 1. - aprovizionarea cu mărfuri, respectiv acoperirea unor nevoi reale
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
o caracterizare a „sufletului nostru”, a psihologiei românului: „eminamente bun”, tolerant, capabil să se acomodeze la schimbarea Împrejurărilor, creativ; spirit critic, inteligență imediată, clară și de bun-simț, dar superficialitate În practică. Adaptabilitatea românului - caracterizată prin suplețe, gust pentru progres, spirit tranzacțional - l-a salvat În perioade vitrege, dar aceasta Înseamnă și lașitate, duplicitate, șiretenie, superficialitate, „spirit ușuratec de zeflemea”. toate cuprinse Într-o Înțelepciune care maschează Însă pasivitatea, neputința indignării, minciuna și ipocrizia. „N-avem gravitate solemnă, nici reculegeri de conștiință
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
că este autodirectiv și nu acționează după cum i se impune. Cu alte cuvinte, putem spune că este autonom. Când școala îi oferă o provocare, elevul hotărăște dacă o acceptă sau nu. În această situaț ie se simte liber. Analiza tranzacțională definește trei roluri pe care elevii și le asumă: opresori, apărători și victime. Prezumția sau atitudinea opresorului este: „Eu sunt OK, iar tu nu ești”, reclamând supunere. Atitudinea de apărător este o variantă a atitudinii: „Eu sunt OK, iar tu
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]