679 matches
-
de „costuri tranzacționale”. Concepția neoclasică este o ficțiune teoretică, menită să păstreze constante variabile manageriale și instituționale pentru a simplifica condițiile de funcționare ale sistemului economic. Atât reducerea activităților firmei la o singură funcție de producție neproblematizată, cât și asumpțiile costului tranzacțional zero sunt condiții teoretice menite să simplifice modelul pieței. Alocarea factorilor de producție Între diferite utilizări (și utilizatori) este realizată exclusiv de către mecanismul prețurilor. Organizarea verticală și managerii nu au un rol productiv În alocarea resurselor, ci aceasta se realizează
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Încearcă să găsească răspuns sunt: modul de apariție și structurare a firmelor, relațiile de putere În cadrul firmelor și Între acestea, modalitățile de luare a deciziei, alocarea resurselor În cadrul organizației și Între organizații, capacitatea instituțională a organizațiilor și piețelor. Teoria costurilor tranzacționale formulată pentru prima oară de R. Coase În 1937, precum și dezvoltările ulterioare ale acesteia În cadrul paradigmei instituționale se Încadrează În acest curent teoretic. De asemenea, această teorie este și punctul de Întâlnire Între economia organizațiilor și teoriile sociologice ale organizațiilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociologice ale organizațiilor. Prima urmărește, mai degrabă instrumentalist, modalitățile de eficientizare a organizațiilor, În timp ce a doua este interesată mai degrabă de modalitățile de realizare a ordinii, de culturile dominante ce emerg Într-un proces de exercitare a puterii. Teoria costurilor tranzacționale apropie foarte mult cele două problematici, deși abordările economice și sociologice rămân oarecum distincte. Vom vedea În continuare care este specificul și care sunt problemele asociate acestei abordări. 2. Schimb și tranzacții În concepția economistului J. R. Commons (1931), Întemeietor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
transacțiuni (trans-actions) ce au conținut social, nefiind doar comportamente individuale sau schimburi de mărfuri. Commons a anticipat ceea ce mai târziu a devenit punctul de focalizare a noului instituționalism, tranzacția ca unitate primară de analiză, dar nu și metodologia economiei costurilor tranzacționale. Instituția, introdusă În modelele teoretice ulterioare ale costurilor tranzacționale ca variabilă fie dependentă, fie independentă, rămâne la un nivel de generalitate ridicat În lucrările lui Commons, fără să fie operaționalizată pentru a putea fi utilizată În cercetări empirice. 3. Natura
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
individuale sau schimburi de mărfuri. Commons a anticipat ceea ce mai târziu a devenit punctul de focalizare a noului instituționalism, tranzacția ca unitate primară de analiză, dar nu și metodologia economiei costurilor tranzacționale. Instituția, introdusă În modelele teoretice ulterioare ale costurilor tranzacționale ca variabilă fie dependentă, fie independentă, rămâne la un nivel de generalitate ridicat În lucrările lui Commons, fără să fie operaționalizată pentru a putea fi utilizată În cercetări empirice. 3. Natura firmei - teoria lui R. Coase Deși nu folosește explicit
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dependentă, fie independentă, rămâne la un nivel de generalitate ridicat În lucrările lui Commons, fără să fie operaționalizată pentru a putea fi utilizată În cercetări empirice. 3. Natura firmei - teoria lui R. Coase Deși nu folosește explicit termenul de „costuri tranzacționale”, Coase este considerat promotorul noii teorii. În articolul său din 1937, „The Nature of the Firm”, Coase se Întreabă „de ce există firme?” În condițiile În care, conform asumpțiilor neoclasice, coordonarea producției se realizează pe piață, prin mecanismul prețurilor? Structura internă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
că „există un cost al utilizării mecanismului prețurilor”. Acestea sunt costurile informării cu privire la prețurile relevante, costurile negocierii, Încheierii și impunerii unor contracte diferite pentru fiecare tranzacție independentă corespunzătoare unor activități diferite. Costurile identificate de Coase au fost ulterior desemnate costuri tranzacționale. Rațiunea existenței firmelor ar consta tocmai În evitarea costurilor asociate contractării Între factorii de producție. Prin contractul de muncă, deținătorul unui factor de producție se angajează să respecte ordinele unui antreprenor privind activități diferite Între anumite limite. Firmele apar atunci când
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se formează atunci când alocarea resurselor depinde de decizia unui antreprenor. Distincția fundamentală Între firmă și piață constă În faptul că prima se bazează pe autoritate În alocarea resurselor. Avantajul firmei față de piață este câștigul rezultat ca urmare a scăderii costului tranzacțional, prin folosirea relațiilor de autoritate. Seria de tranzacții independente realizate pe piață este Înlocuită de o decizie administrativă ale cărei costuri de impunere sunt mai mici decât costurile negocierii și impunerii fiecăruia dintre contractele tranzacțiilor independente. În aceeași notă, H.
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
important de coordonare, altul decât autoritatea, anume prețurile. Pentru ca acestea din urmă, spune Simon, să Îndeplinească funcția de coordonare e necesar ca ele să fie cunoscute și, În mare măsură, predictibile. Așa cum vom vedea, În dezvoltările ulterioare ale teoriei costurilor tranzacționale și În special În teoria lui Williamson, incertitudinea devine conceptul cheie pentru Înțelegerea avantajelor comparative ale organizațiilor față de piețe. Pe de altă parte, Coase (1931) oferă, În cadrul teoriei, și răspunsul la Întrebarea: de ce nu sunt toate activitățile dintr-o economie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unui antreprenor? Răspunsul rezidă În recunoașterea existenței unui cost al managementului, costul asociat monitorizării și măsurării performanțelor angajaților și al impunerii contractelor acestora. Dimensiunea optimă a firmei ar fi așadar determinată de egalitatea dintre beneficiul marginal al managementului (scăderea costului tranzacțional al pieței) și costul marginal al managementului. De la prima publicare a studiului său În 1937 până la decernarea premiului Nobel În 1991, Coase și-a dezvoltat și ajustat teoria În mai multe rânduri. Dacă articolul din ’37 viza exclusiv nivelul microsocial
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dat amestecă variabile economice, dar și instituționale (sistemul legal joacă un rol important În stabilirea configurației fiind cel care alterează costurile marginale ale tranzacționării și respectiv managementului), Înscriindu-se În ceea ce numim noua economie instituțională și, mai precis, paradigma costurilor tranzacționale. Structura instituțională de producție (SIP) minimizează, afirmă Coase, costurile totale pentru output-ul produs. SIP este determinată de relațiile ce se stabilesc Între costurile tranzacționale și costurile organizaționale (de management). Aceasta vizează maxima eficiență care rezultă din economia costurilor tranzacționale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
respectiv managementului), Înscriindu-se În ceea ce numim noua economie instituțională și, mai precis, paradigma costurilor tranzacționale. Structura instituțională de producție (SIP) minimizează, afirmă Coase, costurile totale pentru output-ul produs. SIP este determinată de relațiile ce se stabilesc Între costurile tranzacționale și costurile organizaționale (de management). Aceasta vizează maxima eficiență care rezultă din economia costurilor tranzacționale și economia costurilor organizaționale. Relațiile Între costurile tranzacționale și costurile organizaționale sunt afectate de legi (reguli formale) ce trebuie considerate În orice analiză a sistemului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tranzacționale. Structura instituțională de producție (SIP) minimizează, afirmă Coase, costurile totale pentru output-ul produs. SIP este determinată de relațiile ce se stabilesc Între costurile tranzacționale și costurile organizaționale (de management). Aceasta vizează maxima eficiență care rezultă din economia costurilor tranzacționale și economia costurilor organizaționale. Relațiile Între costurile tranzacționale și costurile organizaționale sunt afectate de legi (reguli formale) ce trebuie considerate În orice analiză a sistemului economic. Sintagma costuri totale este sugestivă pentru slaba operaționalizare a conceptului de costuri tranzacționale, principala
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Coase, costurile totale pentru output-ul produs. SIP este determinată de relațiile ce se stabilesc Între costurile tranzacționale și costurile organizaționale (de management). Aceasta vizează maxima eficiență care rezultă din economia costurilor tranzacționale și economia costurilor organizaționale. Relațiile Între costurile tranzacționale și costurile organizaționale sunt afectate de legi (reguli formale) ce trebuie considerate În orice analiză a sistemului economic. Sintagma costuri totale este sugestivă pentru slaba operaționalizare a conceptului de costuri tranzacționale, principala critică adusă lucrărilor lui Coase. Costurile totale includ
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
costurilor tranzacționale și economia costurilor organizaționale. Relațiile Între costurile tranzacționale și costurile organizaționale sunt afectate de legi (reguli formale) ce trebuie considerate În orice analiză a sistemului economic. Sintagma costuri totale este sugestivă pentru slaba operaționalizare a conceptului de costuri tranzacționale, principala critică adusă lucrărilor lui Coase. Costurile totale includ astfel costurile asociate tranzacțiilor pe piață, dar și costurile organizaționale (de management) și, nu În ultimul rând, pe cele de producție. Sistemul de legi influențează la rândul său relațiile ce se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
astfel costurile asociate tranzacțiilor pe piață, dar și costurile organizaționale (de management) și, nu În ultimul rând, pe cele de producție. Sistemul de legi influențează la rândul său relațiile ce se stabilesc Între acestea. Organizațiile emerg pentru a economisi costurile tranzacționale, dar ele nu sunt decât suprastructura sistemului de legi care determină raportul costuri tranzacționale - costuri organizaționale. Cu alte cuvinte, sistemul de legi stabilește „regulile jocului”, iar organizațiile „eficientizează” În cadrul parametrilor impuși de sistemul de legi. Schimbarea instituțională fundamentală survine prin
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În ultimul rând, pe cele de producție. Sistemul de legi influențează la rândul său relațiile ce se stabilesc Între acestea. Organizațiile emerg pentru a economisi costurile tranzacționale, dar ele nu sunt decât suprastructura sistemului de legi care determină raportul costuri tranzacționale - costuri organizaționale. Cu alte cuvinte, sistemul de legi stabilește „regulile jocului”, iar organizațiile „eficientizează” În cadrul parametrilor impuși de sistemul de legi. Schimbarea instituțională fundamentală survine prin schimbarea sistemului de legi, adică a costurilor relative ale tranzacționării pe piață și ale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acestea au adoptat-o În dauna „economiei centralizate” poate să fie la fel de ineficientă (dacă nu chiar mai rău, elocvent fiind cazul României care a suferit un declin economic pronunțat după 1989). Explicația rezidă În inconsecvența instituțională (a relațiilor Între costuri tranzacționale și costuri organizaționale) ce a caracterizat mare parte dintre aceste țări. În economia centralizată costul organizațional era foarte mic datorită autorității de partid și de stat omniprezentă În societate. A fost astfel posibilă integrarea verticală În mari companii - giganți industriali
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
omniprezentă În societate. A fost astfel posibilă integrarea verticală În mari companii - giganți industriali - făcând viabilă alocarea „organizată” a resurselor și Într-o mult mai mică măsură cea bazată pe liberul schimb. Transformările survenite după 1989 au modificat raportul costuri tranzacționale - costuri organizaționale doar prin creșterea celor din urmă ca urmare a dizolvării autorității. Modificările politice și legislative nu au fost În măsură să reducă și costurile tranzacționale pentru a determina dezvoltarea pieței. Costurile totale invocate anterior au devenit astfel foarte
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cea bazată pe liberul schimb. Transformările survenite după 1989 au modificat raportul costuri tranzacționale - costuri organizaționale doar prin creșterea celor din urmă ca urmare a dizolvării autorității. Modificările politice și legislative nu au fost În măsură să reducă și costurile tranzacționale pentru a determina dezvoltarea pieței. Costurile totale invocate anterior au devenit astfel foarte ridicate. SIP emergentă s-a caracterizat printre altele prin dezvoltarea unor forme hibride de tranzacții la periferia coloșilor industriali: „descentralizarea” unor activități profitabile ale marilor companii de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
industriali: „descentralizarea” unor activități profitabile ale marilor companii de stat și derularea acestora prin firme căpușă. Tendințele conflictuale de dezvoltarea a pieței și de menținere a vechii SIP ar fi astfel cauzele ineficiențelor acestor noi „economii de piață”. 4. Costuri tranzacționale Costurile tranzacționale sunt costurile Încheierii contractelor ex-ante (informării și negocierii) și costurile Încheierii contractelor, ale monitorizării și impunerii acestora ex-post. Vom argumenta că acestea reprezintă În fapt costuri ale relațiilor sociale ce se stabilesc Între actori raționali. Prin actori raționali
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unor activități profitabile ale marilor companii de stat și derularea acestora prin firme căpușă. Tendințele conflictuale de dezvoltarea a pieței și de menținere a vechii SIP ar fi astfel cauzele ineficiențelor acestor noi „economii de piață”. 4. Costuri tranzacționale Costurile tranzacționale sunt costurile Încheierii contractelor ex-ante (informării și negocierii) și costurile Încheierii contractelor, ale monitorizării și impunerii acestora ex-post. Vom argumenta că acestea reprezintă În fapt costuri ale relațiilor sociale ce se stabilesc Între actori raționali. Prin actori raționali Înțelegem intenția
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe alte tipuri de date În alegere: volumul, numărul, marca produselor tranzacționate, garanția, acreditările partenerului. De exemplu, efectuarea unei singure măsurători pentru detectarea unui anumit aditiv de sinteză În alimente, deși posibilă, poate să fie foarte costisitoare, crescând astfel costul tranzacțional. În consecință, nu se poate ști dacă ceea ce vrea cu adevărat cumpărătorul este furnizat de vânzator, caz În care, fie o tranzacție mutual benefică nu se realizează (de frica aditivilor), fie ea se realizează, dar consumatorul nu cumpără ceea ce și-
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
costurile proceselor prin care stabilim corespondența dintre un drept și forma sa fizică, un bun sau un serviciu. Este nevoie de măsurători universal acceptate care să ateste că bunul respectiv corespunde Într-adevăr drepturilor tranzacționate. În termeni sociologici, problema costurilor tranzacționale se reduce, În mare măsură, la Încredere. În lipsa Încrederii, angajamentele părților nu pot fi credibile, iar schimburile devin foarte costisitoare și cooperarea improbabilă. Impunerea contractelor ex-post presupune existența unei structuri de drepturi de proprietate și exclusivitatea acestor drepturi și se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dispuși să tranzacționeze la un preț care să reflecte valoarea reală a mașinii, dar valoarea reală rămâne necunoscută cumpărătorului În momentul de față, iar stabilirea ei presupune un cost adesea considerabil valoric În raport cu cel al bunului În sine. Astfel costul tranzacțional poate ridica costul total al tranzacției (costul valorii reale + costul informației privind valoarea reală tranzacționată) afectând rentabilitatea ei pentru actorii implicați. În concepția lui O. E. Williamson (1981a, 1981b, 1993), factorul cel mai important ce determină creșterea costurilor tranzacționale și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]