378 matches
-
de la bun Început, ci deoarece, faptul l-am aflat de la unul din ei, nu-și Închipuiau că Ruba e În stare să deseneze, cromatic și volumetric, configurațiile contingentului. Cu poezia, e alt ceva: ea are un limbaj propriu, diferit de tranzitivitatea obli ga torie a prozei, iar proza, oricît de interiorizată ar fi, are nevoie de epic, de concretul existenței reconstruite, recolo rate cel puțin În convențiile sale elementare. Or, potrivit lor, poate R.S.R. să ofere mai mult decît o imagine
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
rasului. Din oglindă îl privește de data asta Fred Astaire, drept care bate un step scurt - folosindu-se de papuci - și fredonează Puttin’ on the Ritz. Un logician pedant - care mai e și cinefil pe deasupra - ar putea obiecta, în baza principiului tranzitivității, că Woody Allen și Fred Astaire nu prea seamănă între ei și că, prin urmare, Lionel nu poate semăna cu ambii. E adevărat: cu Fred Astaire doar se autosugestionează că seamănă! Pe ce se bazează? Despre Lionel Pe Lionel nu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
la animale/.../cu nisipul ce mai furnică în CREIER/fiindcă sînt foarte inteligent/ și în întuneric” („În gropi fierbe viața roșie“). Ca și în cazul lui Vinea („Dintr-o vară“, „Dicteu“, „Tuzla“ ș.a.), tînărul Tzara descoperă, prin breșele discursului simbolist, tranzitivitatea realului. În substanțialul său studiu despre dimensiunea tranzitivă a poeziei moderne, Gheorghe Crăciun făcea următoarea observație: „Chiar și atunci cînd Tzara își ia în serios vocația de disident al logicii gramaticale, lumea din care el pleacă și în care el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Kendell și alte procedee statistice combinate -, obținând scara reprezentativă a colectivității studiate. Procedeul scalării ordinale de către subiect are avantajul că permite depășirea intranzitivității. Este implicat însă artefactul ierarhizării. Compararea în perechi înlătură acest artefact, dar îl introduce pe cel al tranzitivității, fiind totodată o metodă foarte laborioasă. Prin metoda inventarului de valențe (Zörgö, 1978), subiecților li se prezintă o listă de itemi purtători de valențe (ca, de exemplu: „să mergi la film”, „să fii împreună cu băieții”, „eșec”, „iubire”, „căsătorie”, „familie”) cărora
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al valențelor specifice. Prin „neutralitatea” itemilor se diminuează presiunea conformismului social, introducându-se însă în interpretarea axiologică a răspunsurilor variabile necontrolate. De asemenea, prin notarea fiecărei valențe în parte, comparația lor ierarhică se face doar indirect (nu se asigură, practic, tranzitivitatea). Un procedeu specific studierii valorilor este și cel inițiat de Ch. Morris (1956), denumit „drumurile de viață” (good life, ways to live). Pornind de la concepții despre lume și viață promovate în diverse sisteme etico-filosofice, autorul a selectat câteva modalități de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Sunt, însă, rezervată în ceea ce privește "porționarea", scindarea, unei creații literare în acest chip. Fiind vorba de poezie și, mai cu seamă, de o poezie care continuă modelul Blaga, în literatura română, de o poezie, așadar, eminamente reflexivă, cu rare "scurtcircuitări" de tranzitivitate, n-aș fi optat pentru neta despărțire de metaforă, la un moment dat. Poezia Anei Blandiana rămâne, orice am spune, prizoniera afectului, e o lirică a sentimentului descătușat, senzorială, până la un punct. Chiar și volumul Cu stea de pradă (1985
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
dar neconvingător în perspectivă. Defectul principal al poemelor din 1957 constă în metaforismul lor decorativ și facil („Vântul, flăcău viclean / coboară ușor lângă garduri”, „Curcubeul, / Făt-Frumos veșnic tânăr, / veșnic îmbujorat”), în timp ce calitatea de bază este că unele texte prefigurează totuși tranzitivitatea pe care poetul o va rafina ulterior: „Vântul trântește poarta, ferestrele, / copacii se închină în fața omului / noaptea ieșit în bătătură. / Cu palmele întinse numără primii stropi de ploaie / și inima arde: Ieri a făcut arătură, / azi a pus semințe, / mâine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
pe care am numit-o cândva dezechilibrul favorabil (Dinu, 1987). Pentru sistemele societale conținutul nu poate fi decât cel anunțat de valorile celei de-a doua modernități. În schema analizată în penultimul capitol al părții I a acestei cărți privind tranzitivitatea valorilor dintre modernitate și postmodernitate spre a doua modernitate (globalizarea) încărcătura conceptului para digmatic evoluează de la mecanism, la proces și apoi la sistem, de la viziunea materialistă, la cea duală și apoi la viziunea antropomorfă, de la lumea obiectelor, la cea a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în forma modelului spre care se îndreaptă personalizarea ca proces total) își arată mai clar contururile. Ordinea universală își află echilibrul într-o unitate (umană) de existență mai strâns legată de energiile lumii și, totodată, mai liberă să le folosească. Tranzitivitatea tipului are o semnificație mai redusă pentru sistematica formelor personalității, dar una mai largă în istoria acestor forme. Personalitățile tip caracterizează societetea antică, cea medievală, chiar cea modernă, deși aceasta din urmă produce și profesionistul ca variantă a personalității energetice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
atunci porii visării cu ochii deschiși. Când e aflat în reverie, omul acceptă mai lesne mesaje. Un mesaj propagandistic plasat într-o asemenea stare pătrunde mai adânc în suflet decât unul direct, „realist”. În plus, Iakov Protazanov mizează pe principiul tranzitivității acoperitoare, adesea foarte eficient în propagandă : dacă A mai mare decât B și B mai mare decât C, atunci cu atât mai mult A mai mare decât C. Dacă până și marțienii îmbrățișează ideile Revoluției bolșevice, atunci cu atât mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
apreciat și tranzacționat pe piață” (p. 678). Pe măsură ce schimbul devine reciproc, se formează Încrederea și, de asemenea, se creează premisele pentru transferul de informații strategice și mecanisme comune de soluționare a conflictelor (Larson, 1992). Acest proces de reciprocare formează prin tranzitivitatea relațiilor, spune Uzzi (1997), o rețea socială de legături bazate pe reciprocitate și pe implicarea acțiunii economice Într-un complex de relații bazate nu doar pe interese economice, ci și pe atașamente de prietenie și chiar altruiste. Perspectiva implicării acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de mai mare amploare, au între ele legături periferice de anecdotică. Omogenitatea ținând de anecdotică și imaginar este coroborată cu omogenitatea stilistică: tăietură sigură a frazelor, simetrizare între enciclopedia de bază și cea imaginară, etalare precisă a jargonului și argoului, tranzitivitate coruptă nestrident de irizări întunecat-melacolice. Volumul mai conține digitații relativ minore de ludică textuală (Bede, Personae), de satiră ucronică (Țară în carnaval) sau de transfer mimetic (Insula viermilor). Culegerea Despre science fiction (2001) selectează o parte din eseistica SF a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
universale a subiectului....................... 79 4.1.2. Nu toate limbile au subiect.......................................................... 81 4.2. Subiect vs pivot, agent, topic................................................................. 82 4.3. Un subiect sau mai multe tipuri de subiect?.......................................... 84 4.4. (A)simetriile subiect/obiect................................................................... 85 5. Tranzitivitatea................................................................................................. 86 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?...................... 86 5.2. Tranzitivitate vs alte concepte............................................................... 88 5.3. Concepția scalară a tranzitivității.......................................................... 89 6. Relația ergativ−pasiv din punct de vedere sintactic........................................ 91 7. Ergativitatea și nominalizările
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiect.......................................................... 81 4.2. Subiect vs pivot, agent, topic................................................................. 82 4.3. Un subiect sau mai multe tipuri de subiect?.......................................... 84 4.4. (A)simetriile subiect/obiect................................................................... 85 5. Tranzitivitatea................................................................................................. 86 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?...................... 86 5.2. Tranzitivitate vs alte concepte............................................................... 88 5.3. Concepția scalară a tranzitivității.......................................................... 89 6. Relația ergativ−pasiv din punct de vedere sintactic........................................ 91 7. Ergativitatea și nominalizările......................................................................... 93 8. Concluzii......................................................................................................... 94 Capitolul 3: Semantica și sintaxa verbelor ergative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Subiect vs pivot, agent, topic................................................................. 82 4.3. Un subiect sau mai multe tipuri de subiect?.......................................... 84 4.4. (A)simetriile subiect/obiect................................................................... 85 5. Tranzitivitatea................................................................................................. 86 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?...................... 86 5.2. Tranzitivitate vs alte concepte............................................................... 88 5.3. Concepția scalară a tranzitivității.......................................................... 89 6. Relația ergativ−pasiv din punct de vedere sintactic........................................ 91 7. Ergativitatea și nominalizările......................................................................... 93 8. Concluzii......................................................................................................... 94 Capitolul 3: Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative din limba română
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sau mai multe tipuri de subiect?.......................................... 84 4.4. (A)simetriile subiect/obiect................................................................... 85 5. Tranzitivitatea................................................................................................. 86 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?...................... 86 5.2. Tranzitivitate vs alte concepte............................................................... 88 5.3. Concepția scalară a tranzitivității.......................................................... 89 6. Relația ergativ−pasiv din punct de vedere sintactic........................................ 91 7. Ergativitatea și nominalizările......................................................................... 93 8. Concluzii......................................................................................................... 94 Capitolul 3: Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative din limba română..................................................................................................... 97 1. Distincția tranzitiv/intranzitiv și Ipoteza Inacuzativă..................................... 97 2
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
referitoare la posibilitatea de a stabili corespondențe exacte. Problemele tratate în acest capitol − abordările de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ, reconsiderarea teoriei Cazului, posibilitatea de a descrie limbile ergative folosind concepte sintactice fundamentale pentru limbile acuzative (subiect, obiect, tranzitivitate), asemănările dintre structurile pasive și cele nominalizate din limbile acuzative și sintaxa limbilor ergative − urmăresc să demonstreze că, în pofida diferențelor tipologice semnificative dintre limbile de tip acuzativ și cele de tip ergativ, între aceste sisteme lingvistice există asemănări importante, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbelor intranzitive Sa = subiectul marcat ca A So = subiectul marcat ca O S-Structură = structură de suprafață sp. = spaniolă Spec = specificator T = Tense (engl.), categoria funcțională Timp TP = Tense Phrase (engl.), grupul timpului t = trace (engl.), urmă Tr = categoria funcțională tranzitivitate, în teoria lui Bowers (2002) tranz. = tranzitiv UTAH = Uniformity of Theta Assignment Hypothesis (engl.), Ipoteza uniformității atribuirii rolurilor tematice, conform căreia relațiile tematice identice dintre itemi sunt reprezentate identic la nivel sintactic, formulată de Baker (1988) v = categorie funcțională proiectată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
engl.), Ipoteza uniformității atribuirii rolurilor tematice, conform căreia relațiile tematice identice dintre itemi sunt reprezentate identic la nivel sintactic, formulată de Baker (1988) v = categorie funcțională proiectată de verbele tranzitive și inergative, responsabilă de găzduirea argumentului extern/de agentivitate/de tranzitivitate/de atribuire a Cazului acuzativ (în funcție de interpretare) vb. = verb VP = Verbal Phrase (engl.), grupul verbal X = subiectul verbelor intranzitive, în terminologia lui Lazard (1994) Y = subiectul verbelor tranzitive, în terminologia lui Lazard (1994) Z = obiectul verbelor tranzitive, în terminologia lui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
unui tip rar de partiție, determinat de agentivitate și de telicitate: nominale inanimate (sistem ergativ) vs animate (sistem acuzativ). Liao (2002) arată că niciunul dintre criteriile de partiție propuse de Dixon nu se poate aplica limbii kavalan, criteriul relevant pentru tranzitivitatea din această limbă fiind individualizarea temei. Relevanța acestui tip de partiție pentru ergativitate a fost contestată de unii autori. De exemplu, Delancey (1981)27 a încercat să explice marcarea pronominală la persoanele 1 și 2 prin organizarea discursului. În tibetană
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
comune, cu excepția capacității de a apărea în structuri imperative. Această diferență este determinată de cazul (profund) diferit al subiectului: ergativ, pentru kill, și nominativ, pentru die. Într-un anumit punct al analizei sale, în care se ocupă de relația dintre tranzitivitate și direcție, Anderson ajunge la concluzia că structurile cauzative pot fi interpretate ca implicând subordonarea unei structuri ergative care are trăsăturile [− Locativ], [+ Direcție], corectând, într-un anumit fel, identitatea stabilită de Lyons (1995 [1968]) între structurile tranzitive cauzative și structurile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fie suprimat, rămânând implicit, fie realizat ca un complement oblic (Polinsky 2005); ● prin antipasiv, argumentul în ergativ (Agent) este promovat în poziția absolutivului (Pacient)67; Pacientul în absolutiv poate fi retrogradat la statutul de Beneficiar, Locativ, Instrument; antipasivul indică o tranzitivitate redusă; Pacientul este mai puțin afectat (Palmer 2007 [1994]: 19, 35); ● antipasivizarea reprezintă marginalizarea obiectului direct sintactic într-o altă poziție (Polinskaja și Nedjalkov 1987: 241); ● antipasivul este o versiune detranzitivizată a construcției ergative, care cere marcare morfologică (Spreng 2002
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numele antipasiv este un afix care satisface cerințele morfologice pentru a se încorpora în verb. Principiile de realizare a cazurilor fac ca obiectul antipasivului să apară în instrumental în eschimosă și în dativ în warlpiri. Cele două limbi diferă în privința tranzitivității de suprafață: în eschimosă, propozițiile antipasive sunt intranzitive, subiectul antipasivului fiind în nominativ (opacă), iar în warlpiri sunt tranzitive, subiectul antipasiv fiind în ergativ (transparentă). Între cele două limbi există și diferențe de poziționare a morfologiei antipasive: în structura verbului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
specialitate pentru apariția ergativității: rolurile semantice (ergativul e legat de agentivitate, iar absolutivul, de afectarea pacientului); existența unei structuri argumentale preferate (DuBois 1987, Dixon 1994); punctul de vedere (ergativul este mai puțin central, prin urmare agentul ocupă o poziție periferică), tranzitivitatea (ergativul emfatizează tranzitivitatea anumitor evenimente), arătând că niciuna dintre aceste explicații nu poate constitui motivația unică pentru apariția ergativității. Gildea (2003) acceptă ipoteza lui S. R. Anderson (1977)94, conform căruia o gramatică cu ergativ în propozițiile principale apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativității: rolurile semantice (ergativul e legat de agentivitate, iar absolutivul, de afectarea pacientului); existența unei structuri argumentale preferate (DuBois 1987, Dixon 1994); punctul de vedere (ergativul este mai puțin central, prin urmare agentul ocupă o poziție periferică), tranzitivitatea (ergativul emfatizează tranzitivitatea anumitor evenimente), arătând că niciuna dintre aceste explicații nu poate constitui motivația unică pentru apariția ergativității. Gildea (2003) acceptă ipoteza lui S. R. Anderson (1977)94, conform căruia o gramatică cu ergativ în propozițiile principale apare ca urmare a unui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]