273 matches
-
în satul Jgheaburi, comuna Corbi, (județul Argeș). Mănăstirea este un ansamblu rupestru din secolul XIV, reînființat în anul 1512, în perioada domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521). Biserica mănăstirii este săpată în stâncă (gresie). Lângă biserică, săpat tot în stâncă, se află trapeza mănăstirii, sala de mese a mănăstirii, un spațiu dăltuit la rându-i în stâncă, despre care tradiția afirmă că a fost folosit de Neagoe Basarab ca tribunal în aer liber, pentru a face judecăți publice. Este situată la 400 m
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]
-
patriarhul Teoctist i-a încredințat ascultarea de stareț al schitului Darvari, redeschis după o lungă perioadă de nefuncționare. În tot acest răstimp, tânărul stareț a contribuit la întărirea obștei monahale, creând o comunitate de credincioși, construind un paraclis, stăreția, arhondaricul, trapeza și chiliile și restaurând vechea incintă. În paralel cu această slujire, el și-a continuat studiile, urmând cursurile de masterat ale aceleiași facultăți, la secția „doctrină și cultură”. Lucrarea de disertație cu titlul „Palamism și secularizare”, a fost redactată sub
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
din toată lumea și din toate timpurile, ca o cronologie și universalitate creștină. De asemenea după Revoluția din 1989 în mănăstirea Lainici s-au efectuat diverse lucrări majore: construcția din temelie a unui nou corp de chilii pentru părinți, a unei trapeze mari pentru hramuri și sărbători religioase importante, a unui gard din piatră ce înconjoară mănăstirea, lângă Jiu s-au construit un zid de sprijin împotriva inundațiilor pe o lungime de un kilometru. În 2006 pe 23 iulie la mănăstirea Lainici
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
documentului din 1591 ctitoria lui Mihai Viteazul avea statut de stavropighie patriarhală și era în jurisdicția canonică a patriarhiei de la Constantinopol. Ulterior bisericii i se vor adăuga turnul clopotniță, mai multe case domnești, case pentru stareți, o sală de mese (trapeză) și o bucătărie (cuhnie), pivnițe. Banul Mihai va înzestra mănăstirea cu mai multe moșii (13 sate dăruite de Mihai, dar și un sat dar din partea soției acestuia, doamna Stanca), cumpărate cu suma de 472.000 aspri. Podul peste râul Dâmbovița
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
fost asediat și prădat de către otomani: odoarele au fost furate, iar călugărițele izgonite sau ucise; în acel an maica Olimpiada s-a refugiat Mănăstirea Secu. În prima jumătate a secolului al XIX-lea au fost ridicate zidurile de incintă, o trapeză de piatră, câteva chilii și turnul-clopotniță cu trei nivele, situat spre est, unde s-a amenajat prin 1840-1850 Paraclisul "Sf. Nicolae". Un rol important în dezvoltarea obștii monahale de la Văratec l-a avut maica Olimpiada, fondatoarea așezământului, care și-a
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
pietrele au căzut"". Potrivit celor consemnate în același document, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) s-au efectuat importante lucrări de reparații și extindere. A fost înălțată o turlă deasupra naosului bisericii și s-au construit chilii pentru călugări, o trapeză, o pivniță de piatră, zidul de incintă cu turn și cerdac mare deasupra porții. Vasile Lupu a închinat mănăstirea la Arghirocastro de la Adrianopole (mănăstire grecească din Rumelia, astăzi pe teritoriul Turciei europene, numele actual al Adrianopolei fiind Edirne). În mai
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
de restaurare și construire de noi chilii. Între anii 1995-1998, cu binecuvântarea mitropolitului Daniel și cu îngrijirea protosinghelului Metodie Oprică, starețul mănăstirii, s-a construit o clădire modernă cu etaj care are rolul de a adăposti chiliile monahilor, bucătăria și trapeza. Mult timp, drumul de acces la mănăstire era un drum de pământ, nemodernizat, dar în vara anului 2003, el a fost asfaltat pe o porțiune de circa 3 kilometri. Hramul Mănăstirii Hlincea este sărbătoarea Sf. Gheorghe, prăznuită în fiecare an
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
metri nord-est de biserică s-a construit corpul de chilii în formă cubică, din cărămidă, clădire parter și etaj. La etaj are cerdac susținut de stâlpi din lemn cu parapet, grilaj de scândură vopsit în culoarea maro. Clădirea adăpostește chiliile, trapeza pictată, bucătăria, stăreția. Este acoperită cu tablă zincată. În incintă s-a creat un frumos parc cu alei asfaltate. La 100 de metri nord-vest se află o altă construcție, din zid de cărămidă, lungă de 80 de metri, orientată de la
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
Angeles și președinte de onoare al Organizației „RAFFI“, asociația armenilor originari din România, a fost pietruit drumul de acces la Mănăstirea Hagigadar, s-au reparat aleile din jurul bisericii și poarta de intrare, s-au restaurat fântâna din curtea mănăstirii și trapeza. Tot prin bunăvoința acestei familii, s-au efectuat unele reparații la turla bisericii. La solicitarea Episcopiei Armene din România care dorea să pună în valoare ansamblul monastic Hagigadar, în a doua jumătate a anului 2010 s-a efectuat o cercetare
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
Mănăstirea Hagigadar a fost și locul de reședință al episcopilor armeni. Mănăstirea Hagigadar este înconjurată de ziduri de incintă nu foarte înalte. Există nu mai puțin de șase porți de ieșire din incintă. În interior pe lângă biserică, se află o trapeză, un grup sanitar, o fântână cu roată acoperită, o troiță și o clopotniță amenajată între două trunchiuri de copac. În inventarul bisericii se află mai multe icoane vechi, precum: La sfârșitul secolului al XIX-lea, se afla aici un clopot
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
Ca urmare a faptului că erau amplasate pe taluz înclinat (teren în pantă) și apa de pe platforma incintei se scurgea pe acolo, clădirile de pe latura de sud au fost grav avariate în partea centrală, fiind prăbușită zona în care funcționase trapeza mănăstirii și beciurile din subsolurile aferente - extinse pe latura de sud pentru depozitare. Cauzele acestei stări de degradare erau multiple: Nivelul extrem de ridicat al pânzei freatice, fenomenele de îngheț-dezgheț repetat, cutremurele din 1977, 1986 și 1990 au dus la apariția
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
de stejar arhondaricului de lângă poartă. Tot atunci, au fost dărâmate încăperile și beciurile de pe latura estică a Casei Domnești, lungimea clădirii reducându-se la jumătate. De asemenea, au fost modificate tavanele încăperilor și acoperișul. În această clădire a fost amenajată trapeza mănăstirii. Au fost demontate ghizdurile fântânii și s-au depozitat într-una din încăperile ruinate ale trapezei. Între 1829-1834, arhiereul Filaret Beldiman (1781-1844) a refăcut din temelie turnul de poartă de pe latura de est, așezând o inscripție de 15 versuri
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Casei Domnești, lungimea clădirii reducându-se la jumătate. De asemenea, au fost modificate tavanele încăperilor și acoperișul. În această clădire a fost amenajată trapeza mănăstirii. Au fost demontate ghizdurile fântânii și s-au depozitat într-una din încăperile ruinate ale trapezei. Între 1829-1834, arhiereul Filaret Beldiman (1781-1844) a refăcut din temelie turnul de poartă de pe latura de est, așezând o inscripție de 15 versuri, pe o tablă de aramă, care ""s-au săpat de Nazarie ieromonahul în Iași, 1834"". Tot atunci
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
la jumătate. Ruinele de fundații ale încăperilor dărâmate au fost scoase la iveală de săpăturile arheologice din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Tot atunci au fost modificate tavanele încăperilor și acoperișul. În această clădire a fost amenajată trapeza mănăstirii. Casa Domnească păstrează uși și ferestre în stilul Renașterii. Intrarea în casele domnești se făcea printr-un portal, marcat de o frumoasă ramă de piatră, de pe latura dinspre biserică. Ferestrele au rame de piatră, compuse din câteva profile în
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Alexandru Lăpușneanu. Fântâna era alimentată cu apă de la un izvor din apropiere, care circula printr-un sistem de olane. La începutul secolului al XIX-lea, s-au demontat ghizdurile fântânii și s-au depozitat într-una din încăperile ruinate ale trapezei. Cu ocazia săpăturilor arheologice din 1954, într-una din camerele dărâmate ale Casei Domnești au fost găsite fragmente din partea exterioară a fântânii: ghizdurile de marmură și un basorelief cu un cap de gorgonă (element ornamental amintind de Renașterea italiană).
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
la 28 octombrie 1901, după care Schitul este ridicat la rangul de "mănăstire canonică". Un eveniment nefericit, un incendiu izbucnit într-o noapte de februarie 1932, face să piară în flăcări 5 corpuri de case cu 26 camere, 2 șoproane, trapeza veche, clopotnița, turla de la biserica mică, tâmpla cu toate icoanele și candelele, iar pictura interioară este grav afectată. Biserica, clopotnița și două case vor fi refăcute prin străduința episcopului "Nichita Duma" și contribuțiile credincioșilor. Fresca a fost realizată între anii
Mănăstirea Turnu () [Corola-website/Science/302115_a_303444]
-
protosinghel". Cutremurele din 1977, 1985 și 1990 au produs deteriorări multiple care au impus restaurarea construcției. Un lucru important al acestor lucrări este reconstrucția acoperișului în arhitectura românească, iar picturile în stilul autohton, înlăturând astfel motivele de critică a specialiștilor. Trapeza de la parter a fost transformată într-o biserică spațioasă cu hramul "Izvorul Tămăduirii", pentru mulțimea credincioșilor veniți în număr mare la slujbe. Actual destinele mănăstirii sunt coordonate de starețul "protosinghel Ionachie Trifa", un devotat al vieții monahale și bun gospodar
Mănăstirea Turnu () [Corola-website/Science/302115_a_303444]
-
trecătorilor și vizitatorilor care rămân fermecați de frumusețea locului, a cărui imagine se întipărește adânc în sufletul lor. Manastirea-Curchi 2 Ca ansamblu arhitectural aceasta s-a constituit in secolele XVIII-XIX, fiind compusa din cinci biserici, stăreție, case clădiri cu chilii, trapeză, turn la intrare, zid. Prima biserica fiind una din lemn, închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, construită în jurul anului 1775 de către Iordache Curchi, ctitor și primul stareț al schitului. La 21 septembrie 1810 se sfințește prima biserică de piatra, în cinstea
Mănăstirea Curchi () [Corola-website/Science/302742_a_304071]
-
noii biserici (care a primit hramul "Înălțarea Domnului" și a fost cunoscută sub numele de "Galata din deal") a început în 1583. Tot atunci au fost construite și alte clădiri cu destinație monahală: corpul de chilii pentru adăpostirea călugărilor, stăreția, trapeza și arhondaricul pentru cazarea oaspeților. Domnitorul a înzestrat mănăstirea cu sate și domenii, dăruindu-i acesteia valoroase odoare, obiecte de cult și veșminte, astfel că mănăstirea a ajuns a fi ""întru mare pohvală și cu multă cinste, mergându toți domnii
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
lor, ce au fost niște oameni fără de frică, și n'au căutat ce să cădea să rîdice din venitul Mînăstirei, ce tot au cheltuit, și au prăpădit și au răsipit fără de nici o măsură"" a dus la decăderea mănăstirii. Chiliile și trapeza s-au ruinat, iar veșmintele și odoarele de preț s-au risipit, din ele rămânând doar o tipsie de argint. Doamna Maria, fiica lui Petru Șchiopul, s-a întors în Moldova în august 1616, în timpul domniei vărului său, Radu Mihnea
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
și director al școlii nou deschise, călugărul Sofronie. Aici a apărut prima lucrare tipărită (în greacă) din Moldova și, anul următor, celebra Cazanie a mitropolitului Varlaam. Sinodul interortodox de la Iași din 1642 (ale cărui lucrări s-au desfășurat în fosta trapeză a Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi“, cunoscută astăzi ca Sala Gotică), care a adoptat celebra Mărturisire de credință ortodoxă și anul 1645 când a fost uns patriarhul Paisie al Ierusalimului fost stareț la Mănăstirea Galata. În ianuarie 1993, lucrările simpozionului desfășurat
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
prin două pridvoare, unul mai mare (care dă într-o tindă) și unul mai mic (care dă în apartamentul de locuit), așezat în fața aripei stângi a clădirii. La etaj se află camerele egumeniei (stăreției) și Sala Gotică, cu rol de trapeză. Sub pridvorul mare se află o ușă care dă în pivnițele în care se păstrează vinul obținut din podgoriile mănăstirii. Din pridvorul mare se intră într-o tindă. De o parte și de alta a tindei se află mai multe
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
dau spre curtea mănăstirii. Inițial, sala gotică a fost zugrăvită în frescă, urme de pictură (în care se disting personaje biblice și scene biblice) observându-se și astăzi pe pereții sudic și estic. Sala gotică a îndeplinit inițial rolul de trapeză, iar în anii '90 ai secolului al XX-lea s-a amenajat aici un paraclis.. În aripa stângă a clădirii se află trei încăperi boltite cilindric și o săliță, la capătul căreia este o scară secretă care duce direct la
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
supranumită „Mănăstirea lui Hariton”. Astfel, el a făcut nu mai puțin de șapte drumuri în Țara Românească, obținând ajutoarele promise de Vlaicu vodă, care se angajase spunând: „Voi înconjura cu ziduri și cu turn de întărire mănăstirea, voi înălța biserica, trapeza, chilii, voi răscumpăra moșii și voi da animale, ca prin aceasta să fie pomeniți părinții Domniei Mele și eu...” În contextul relației speciale dintre starețul Hariton și Țara Românească, este cunoscută corespondența sa cu voievodul român, care cerea, în schimbul ajutoarelor
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]
-
Basarab, Basarab cel Tânăr, Vlad al IV-lea Călugărul, Vlad al VI-lea Înecatul, Vlad al VII-lea Vintilă și nu în ultimul rând Radu cel Mare și Neagoe Basarab. Acesta din urmă a ridicat aici Biserica Sf. Nicolae, chilii, trapeza (sala de mese), pivnița, brutăria, bucătăria, hambarul, bolnița, arhondaricul (pentru primirea oaspeților) și alte construcții, a acoperit biserica cu plumb și i-a pus geamuri, a construit port întărit cu zid și a numit Cutlumușul „Lavra cea Mare” a Țării
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]