248 matches
-
varietate de tuf . Roca ia naștere la gura unor izvoare termale bicarbonatate care ies din calcare sau traversează roci bogate în carbonați, ioni de carbonat de calciu și bioxid de carbon. ul se prezintă în două varietăți structurale: În general, travertinul este poros. Dacă se închid porii cu praf de ciment, prin șlefuire și lustruire travertinul capătă o suprafață la fel de fină ca și marmura. Travertinul se folosește ca piatră de construcție, la placatul fațadelor, pereților interiori și a pardoselilor sau ca
Travertin () [Corola-website/Science/313095_a_314424]
-
calcare sau traversează roci bogate în carbonați, ioni de carbonat de calciu și bioxid de carbon. ul se prezintă în două varietăți structurale: În general, travertinul este poros. Dacă se închid porii cu praf de ciment, prin șlefuire și lustruire travertinul capătă o suprafață la fel de fină ca și marmura. Travertinul se folosește ca piatră de construcție, la placatul fațadelor, pereților interiori și a pardoselilor sau ca blat de bucătărie sau baie.
Travertin () [Corola-website/Science/313095_a_314424]
-
carbonat de calciu și bioxid de carbon. ul se prezintă în două varietăți structurale: În general, travertinul este poros. Dacă se închid porii cu praf de ciment, prin șlefuire și lustruire travertinul capătă o suprafață la fel de fină ca și marmura. Travertinul se folosește ca piatră de construcție, la placatul fațadelor, pereților interiori și a pardoselilor sau ca blat de bucătărie sau baie.
Travertin () [Corola-website/Science/313095_a_314424]
-
Pietra”. În mausoleu se află mormintele: Mausoleul are forma circulară cu o înălțime de 20 m și cu un diametru de 64 m. El este construit din peperin o rocă vulcanică (tuf bazaltic) și opus caementitium (beton român) acoperit cu travertin (un calcar din Tivoli) și un soclu dreptunghiular cu lațurile de 84 - 89 m și înalt de 10-15 m acoperit cu marmură. Partea superioară a construcției avea probabil o grădină cu pini (Cupressus). În centru era probabil un templu mic
Castelul Sant'Angelo () [Corola-website/Science/314357_a_315686]
-
calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Tufărișuri alpine și boreale, Turbării active, Turbării degradate capabile de regenerare naturală, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Peșteri în care accesul publicului este interzis, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
cel montan și alpin", "Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion", "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)", "Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)", "Peșteri în care accesul publicului este interzis", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Vegetație e herbacee de pe malurile râurilor montane". Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară Natuara 2000 - "Cheile Nerei-Beușnița", la baza desemnării căruia
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
până la cel montan și alpin, Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar și montan, Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Fânețe montane, Peșteri în care accesul publicului este interzis, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul "Pinus nigra ssp. banatica" și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Munților Retezat-Godeanu
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
constau din nota de constatare, fișa de perimetru și documentația tehnică pentru obținerea permisului. Articolul 2 (1) Rocile utilizabile în construcții, exploatabile și pe bază de permis, sunt următoarele: nisipul, pietrișul, gresia, marna, argila, calcarul industrial și de construcție, tuful, travertinul, dolomitul, cuarțitul, șisturile cristaline, gnaisul, pegmatitul, serpentinitul, amfibolitul, dacitul, micașistul, granitul, riolitul, granodioritul, andezitul, sienitul, dioritul, porfirul, bazaltul, diabazul, perlitul, scoria bazaltică. ... (2) Se poate solicita permis de exploatare și pentru produse reziduale miniere care conțin exclusiv cel puțin una
INSTRUCŢIUNI din 30 aprilie 2009 (*actualizate*) privind eliberarea permiselor de exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273359_a_274688]
-
i) echivalentul în lei a 3,125 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru albastru ornamental, aragonit ornamental și siliconite ornamentale; ... j) echivalentul în lei a 3,75 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin și tufuri ornamentale; ... k) echivalentul în lei a 1,0 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru săruri haloide. ... ------------- Alin. (1) al art. 45 a fost modificat de art. VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 102 din 14 noiembrie 2013
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 30 iunie 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273140_a_274469]
-
mișcătoare DE, FR 7150 Depresiuni pe substraturi turboase Rhynchosporion DE 7160 Surse bogate în minerale și surse de mlaștini joase fenoscandinave SE 7210 * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae DE 7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) DE 7230 Mlaștini alcaline DE, FR 8110 Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani) DE 8150 Grohotișuri medio-europene silicioase ale regiunilor înalte AT, DE 8160 * Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor muntoase DE, FR
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
7110 * Turbării active ES, IE 7120 Mlaștină oligotrofă degradată, capabilă încă de regenerare naturală DE, IE, UK 7140 Turbării de tranziție și turbării mișcătoare ES, IE 7150 Depresiuni pe substraturi turboase (Rhynchosporion) DE, IE 7220 * Izvoare petrifiant cu formare de travertin (Cratoneurion) DE 7230 Mlaștini alcaline DE 9110 Păduri de fag Luzulo-Fagetum DE 9130 Păduri de fag Asperulo-Fagetum DE, FR 9150 Păduri de fag dezvoltate pe sol calcaros (Cephalanthero-Fagion) DE 9160 Păduri subatlantice și medio-europene de stejar sau de stejar și
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
de zinc 13270000-7 Minereuri de staniu 13300000-7 diverse minereuri 14000000-1 Produse de exploatare minieră, în carieră și alte produse conexe 14100000-2 Materiale de construcții de piatră 14110000-5 Piatră de construcție 14111000-2 Marmură și piatră calcaroasă de construcție 14111100-3 Marmură 14111200-4 Travertin 14112000-9 Diverse tipuri de piatră de construcție 14112100-0 Granit 14112200-1 Gresie 14112300-2 Bazalt 14112400-3 Piatră de bordură 14120000-8 Piatră calcaroasă, gips și cretă 14121000-5 Piatră calcaroasă și gips 14121100-6 Ghips 14121200-7 Calcar 14121210-0 Pudră de calcar 14121300-8 Piatră calcaroasă 14122000-2
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
în carieră 14000000-1 Produse de exploatare minieră, în carieră sau produse conexe 14.1 Piatră 14100000-2 Materiale de construcții de piatră 14.11 Piatră de construcție 14110000-5 Piatră de construcție 14111000-2 Marmură și piatră calcaroasă de construcție 14111100-3 Marmură 14111200-4 Travertin 14112000-9 Diverse tipuri de piatră de construcție 14112100-0 Granit 14112200-1 Gresie 14112300-2 Bazalt 14112400-3 Piatră de bordură 14.12 Piatră calcaroasă, gips și cretă 14120000-8 Piatră calcaroasă, gips și cretă 14121000-5 Piatră calcaroasă și gips 14121100-6 Gips 14121200-7 Calcar 14121210-0
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
NC CPV Capitol Cod NC Cod CPV Descriere 25 Sare; sulf; pământuri și piatră; materiale de tencuire, calcar și ciment 2515+2516+6801 14110000-5 Piatră de construcție 2515 14111000-2 Marmură și piatră calcaroasă de construcție 2515 14111100-3 Marmură 2515 14111200-4 Travertin 2516+6801 14112000-9 Diverse tipuri de piatră de construcție 2516.1 14112100-0 Granit 2516.2 14112200-1 Gresie 2516.1 14112300-2 Bazalt 2516.1+6801 14112400-3 Piatră de bordură 2509+2517+2520-2523 14120000-8 Piatră calcaroasă, gips și cretă 2517+2520-2523 14121000-5
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
cristaline epizonale peste care s-au dispus petice de roci sedimentare (calcare dolomitice, triasice), acoperite de depozite de conglomerate și gresii, argile și marne argiloase. Formațiunile cuaternare sunt reprezentate prin turbă (cu grosime uneori de peste 10 m) și depuneri de travertin (cu grosime de cca. 100 m și care au luat naștere prin precipitare). Zonele ocupate cu travertine din partea nord-estică a depresiunii s-au dezvoltat sub formă de petice, dintre care cel mai bine reprezentat ocupă o zonă de circa un
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
de Onoare a Expoziției de la Paris (1878). Este un areal locuit încă din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Succesiv inițierii activităților manufacturiere locale de fabricare a sticlei (în 1804-1806 începe îmbutelierea apelor minerale), debutează după 1819 exploatarea travertinului și după 1879 cea a lignitului. La mijlocul secolului al XIX-lea se construiesc primele băi și se pune accent pe infrastructură, realizîndu-se legătura cu Toplița peste masivul Creanga. Prima întreprindere balneară ia ființă în 1918, un reviriment masiv avînd loc
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
cel de îmbuteliere a apelor minerale și turismul, precum și prelucrarea lemnului, iar secundar creșterea animalelor. Suplimentar activitatea economică era recent reprezentată și de exploatarea cărbunelui brun (lignit), exploatarea carbonatului complex de calciu și magneziu (1 carieră actual în conservare) și travertinului (2 cariere actual în conservare cu zăcămintele aflate în curs de epuizare) . În trecut în depresiunea Borsec s-au exploatat și șisturi talcoase (talc), activitate sistată în 1954. Rămîn în suspensie: Izvoarele de apă minerală sunt numeroase, având compoziție chimică
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
Sub ambele panouri se afla câte o fântână decorativă, ornată cu măști și o suită de steme ale provinciilor istorice românești. Bombardamentele din 1944 au avariat grav clădirea, inclusiv panourile decorative. După consolidarea clădirii, fațada a fost placată integral cu travertin, iar cele două panouri decorative, figurile simbolice de la cișmele precum și alte lucrări de decorațiuni interioare (vitralii, mozaicuri, tapiserii, fresce) nu au mai fost refăcute niciodată. Cele două reliefuri figurale din gips, după care s-au cioplit lucrările definitive în marmură
Mac Constantinescu () [Corola-website/Science/318711_a_320040]
-
Superiore, Viorel Roru Ludușan organizează amenajarea peșterii în scopuri turistice. Participa, pe lângă membrii clubului și speologi independenți. Lucrările se execută între 1 și 31 august 1989 simultan cu ultima mare explorare din Zgurăști. Este instalată o punte peste cascadele de travertin apoi o poteca de acces pe partea stângă până sub grohotișul de la gură peșterii. Pe grohotiș se toarnă din beton o scară, cea mai grea operațiune. Betonul era adus de un trust de construcții gata amestecat, trebiua încărcat în rănite
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
de "maestru emerit al artei". A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. Este înmormântat, alături de fratele său, Felix Ghelerter, la Cimitirul Filantropia din București. Monumentul funerar, realizat din travertin, a fost conceput de sculptorul Nicolae Roșu. Moni Ghelerter fost căsătorit pentru câțiva ani cu actrița Marcela Rusu, căsătorită ulterior cu liderul comunist Alexandru Bârlădeanu și mai târziu cu scriitorul Aurel Baranga. Fratele lui Moni Ghelerter a fost Felix Ghelerter
Moni Ghelerter () [Corola-website/Science/320937_a_322266]
-
Ludușan organizează amenajarea peșterii în scopuri turistice. Participă, pe lângă membrii clubului și speologi independenți sau turiști montani. Lucrările se execută între 1 și 31 august 1989 simultan cu ultima mare explorare din Zgurăști. Este instalată o punte peste cascadele de travertin apoi o potecă de acces pe partea stângă până sub grohotișul de la gura peșterii. Pe grohotiș se toarnă din beton o scară, cea mai grea operațiune. Betonul era adus de un trust de construcții gata amestecat și trebuia încărcat în
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
românilor peste Dunăre în Bulgaria. Basoreliefurile însă, au fost șterse de regimul comunist. De aceea, numele lui Becker nu se mai află pe lucrarea respectivă. Pe piedestalul monumentului, de formă piramidală, cu colțurile rotunjite, realizat din beton armat placat cu travertin de Deva, se află un grup statuar, turnat din bronz, format din două personaje alegorice: o femeie, simbolizând Patria, care ține în mâna dreaptă un drapel fluturând, și un militar român cu arma în mâna dreaptă, prezentat în avântul atacului
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
Ion Jalea, fiind amplasată în anul 1977 în parcul din noul cartier Areni, între universitate și stadion. Statuia are 2,30 metri înălțime și reprezintă un tânăr atlet pregătindu-se să arunce ciocanul. Ea se află pe un soclu de travertin, cu înălțimea de aproximativ 1 metru. În apropierea statuii a fost amenajată o fântână arteziană.
Parcul Universității din Suceava () [Corola-website/Science/316842_a_318171]
-
din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod în picioare, cu sabia în mâna dreaptă, apropiată de picior. Opera are 3,62 metri înălțime, 1,10 metri lungime și 1,13 metri lățime. Statuia se află pe un soclu de travertin, cu înălțimea de 0,86 metri, lungimea de 1,11 metri și lățimea de 1,31 metri. Inscripția de pe soclul monumentului specifică "„Petru I Mușat 1375-1391”", după cum a fost cunoscut fostul domnitor al Moldovei de istoriografie până nu demult. În
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
Gheorghe Covalschi, cel care a realizat și cele trei busturi amplasate în Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție. Bustul dedicat domnitorului Petru Rareș este realizat din bronz și are 1,80 metri înălțime. El se află pe un soclu din travertin cu înălțimea de 1,73 metri, care la rândul său este așezat pe un postament în trepte. O replică a acestui bust se găsește în interiorul clădirii Colegiului Național „Petru Rareș” din Suceava. Bustul lui Petru Rareș a fost dezvelit în
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]