808 matches
-
în cari vor sta. 3. Nu numai în vremea petrecerii regelui și trupelor sale în Valachia, dar și în vremea înaintării lor în țările învecinate de-a lungul Dunării sau nu departe de ea, Mircea va avea să deie proviziile trebuincioase în măsură îndestulă pentru plată și restituire de cheltuieli, în cazul din urmă uzând de calea pe apă a Dunării și numai întrucît transportul va fi cu putință. 173 {EminescuOpXIV 174} 4. Acei soldați, slujitori sau furieri ai regelui maghiar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
personalitate într-o alta, astfel încît [să] nu se remarce neciodată cea dentîi sub cea de-a doua. {EminescuOpXIV 254} În artea dramatică omul face, cum am văzut, din propria sa individualitate un mediu pentru realizarea ideei; individualitatea este materia trebuincioasă prin care el manifestă ideea. Cum esereitează un pictor mâna și ochiul său întru esecuțiunea concepțiunilor sale și cum nu poate ajunge artist, cu toată productivitatea fantaziei sale, fără o cultivare a mînei și ochiului sănătoasă și proprie activităței sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asupra sunetelor vocalice. Prin domnia liberă asupra întrebuințărei aparatelor vorbirei vocea devine pusă în stare de-a lasă să-și urmeze sunetele liber și repede unul după altul, fără ca ele să se șteargă reciproc și fără ca să se stingă pauza trebuincioasă dintre diferitele cuvinte. O limbă grea e în înțelesul nostru aceea care nu poate să lege lângă olaltă ușor și cu succes diferitele sunete articulate; fie acum acest defect ascuns în greoșia generală a aparatelor vorbirei, sau întindă-se el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mare, ci cu espresia necesității, prin urmare cu totului a priori și numai din noțiuni. Într-asemenea principie sintetice, adică lărgitoare (evazive) consistă toată intenția finală a cunoștinței noastre speculative a priori; căci cele analitice sânt drept că importante și trebuincioase, dară numai spre a ajunge la o așa claritate a noțiunilor cari se reclamă la o sinteză sigură și extinsă, ca la cucerire-n-adevăr nouă. Aicea-i ascuns prin urmare un mister oarecare a căruia destăinuire numai poate să asigure propășirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe care o expozăm ar trebui să conție: întîi, o învățătură elementară, al doilea o metodologie a rațiunei pure. Ambele aceste părți principale ar mai avea subdiviziunea sa, a căror rezoane nu se pot expune încă. Atâta numai ni pare trebuincios ca introducere sau promemoria, că sânt doi trunchi a cunoștinței, care se poate să fi răsărind dintr-o rădăcină comună, deși nouă necunoscută {EminescuOpXIV 375} {EminescuOpXIV 376} și cari sînt: senzualitatea și percepția (inteligența). Prin cea dentăi obiectele ni sânt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din aceste însușiri nu e de preferat celeilalte. Fără sensibilitate nu ne-ar fi dat nici un obiect și fără inteligență nici unul n-ar putea fi cugetat. Cugetări fără cuprins sânt deșerte, intuițiuni fără noțiuni sânt oarbe. De aceea e tot atât de trebuincios de a face noțiunile sale sensibile (adică a le adăugi obiectul lor în intuițiune ) precum și de a-și face inteligibile intuițiunile sale (adică de a le subsuma sub noțiuni). [... ] Amândouă aceste puteri sau facultăți nu-și pot schimba funcțiunile lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceasta: "Ce este adevărul? " Explicația nominală a adevărului, că [este] coincidența unei cunoștințe cu obiectul ei, se presupune și i se dăruiește, ci cereau să știe care este criteriul general și sigur al adevărului oricărei cunoștințe. E o mare și trebuincioasă probă de istețime și pătrundere aceea de a ști ce poți întreba raționalminte. Căci dacă întrebarea e nepotrivită și provoacă răspunsuri inutile ea mai are, afară de rușinarea celui ce o sulevează, încă și inconvenientul {EminescuOpXIV 391} de-a seduce pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale, ba chiar înșelăciunilor sale intenționate, prin aceea că se imita metoda temeinică pe care logica o prescrie și se întrebuința topica ei pentru împodobirea oricărei pretextări deșerte. Deci ne-o putem nota ca o {EminescuOpXIV 392} prevenție sigură și trebuincioasă că, de cât ori logica e-ntrebuințată ca organon, totdeuna ea este o logică a părerei numai, adică dialectică. Căci ea, ne-nvățîndu-ni nimic asupra cuprinsului cunoștinței, ci dîndu-ni numai condițiile formale ale acordului cu inteligența, care afară de acestea e-n privirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ea o are înaintea tuturor celorlalte științe instructive Lipsa de judecată este proprie ceea ce numim prostie și unei asemenea infirmități (Gebrechen) nu i se poate ajuta în nici un fel. Un cap tâmp și mărginit căruia nu-i lipsește decât gradul trebuincios de pricepere și noțiuni proprie prin instrucție poate fi potențat până la învățătură. Dar fiindcă atuncea de-obicei lipsește și calitatea întîi citată (secunda Petri) nu-i extraordinar lucru de a nimeri oameni foarte învățați cari în întrebuințarea științei lor lasă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și talent decisiv ar trebui să motiveze cultivarea lor, acesta-i *** al unei observări din principiu asupra ființei culturei. Cum că însă prin o îmbulzire silită a copiilor la instrucțiune muzicală nu se ascute, ci se tâmpește numai simțul estetic trebuincios oricărui om cult și cum că nimicește și plăcerea ce cineva ar putea-o găsi în arte, pentru că apatia e mai mare decât impulsul natural și-l învinge în decurs de mulți ani - asta ar fi trebuit ca esperiența să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici nu va mai fi. În 1907, la moartea lui Simeon Florea Marian, Nicolae Iorga făcea o afirmație care-și păstrează actualitatea după un secol : „Astăzi nu se poate încerca pătrunderea științifică în sufletul acestui neam fără întrebuințarea integrală a trebuincioaselor cărți pe care le-a pregătit, poate fără a-și da seama pe deplin de toată însemnătatea lor, harnicul și modestul cleric” (14). Inițiativa Revistei de istorie și teorie literară de a publica în 1988 un capitol inedit („Mătrăguna”) din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
felicităm societatea Concordia pentru inițiativa luată, mărturisim că Clubul comercianților și meseriașilor din Iași ne inspiră oarecare neîncredere. Acest din urmă club este eminamente politic după cât știm, constituit nu pentru a încuraja comerțul și industria, ci pentru a da materialul trebuincios de agenți electorali guvernului roșu. În acest Club sunt și mulți negustori de vorbe cari nu s-ar sfii a se folosi de concursul Concordiei, ce pîn' acum s-a ferit de veleități 173 {EminescuOpXIII 174} politice, pentru scopuri electorale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pretindă a conduce la liman bun carul statului? Personalitățile se impun astăzi ca o necesitate politică destul de tristă, însă inevitabilă, căci asemeni oameni vor să ocupe posturile de onoare și de încredere ale țărei fără a poseda niciuna din însușirile trebuincioase, strălucind din contra prin lipsa acestor însușiri și prin apucăturile lor vițioase sau imorale. Iată de ce presa română apucă așa de des pe terenul acestor personalități: urmărind vindecarea corupțiunii moravurilor publice ce ne roade de atâta timp, ea este nevoită
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
grija. Ei bine, le știe acestea d. Ioan Brătianu și cu toate astea își zice: Daca n-ar exista asemenea oameni deșertăciunea mea s-ar fi putut urca atât de sus într-o țară serioasă? Acești oameni [î]mi sunt trebuincioși. Eu le dau ce vor, ei îmi dau ceea ce-mi trebuie: o poziție și un renume nemeritat. Suntem chit. Oameni cu scrupule morale, naturi de elită cari gândesc ce nu numai a face altora rău, dar a viețui chiar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ilegală e o revizuire votată de o Cameră "care nu reprezintă decât voința atotputernică a guvernului". [7 mai 1883] PARIS, 19 MAI "Journal des debats ", constatând strălucita izbândă electorală a cabinetului român, recunoaște că rivalitățile partidelor și dislocația parlamentară făcuse trebuincioasă revizuirea Constituției. Acest ziar adaogă: Amenințată deodată de Austria și Turcia, izolată în niște state slave din Balcani, România nu poate evita numeroasele primejdii ce o înconjură decât cu condiția ca să reducă la strictul minimum luptele parlamentare și de a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
așa cum arată (n "Tendenționismul și tezismul (n artă". Atunci c(nd scrie despre Caragiale (cu care era prieten apropiat), de exemplu, el arăta că "D-l Caragiale e indiferent (n materie de politică socială; el n-are acest (nalt ideal trebuincios, ceea ce scade (n parte (nsemnătatea satirei sale" (Dobrogeanu Gherea, 1978: 238, vol. 6). Interesul deosebit manifestat pentru condițiile concrete ale existenței sociale este relevat ș( de pasajul următor, care (l evocă pe Marx, "care a făcut mai mult dec(t
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
lucru în parte, nici pentru cel care nu-și va fi dat o îndestulătoare sârguință! Grozave ar fi într-adevăr, în acest caz, uneltele! Așadar - am zis eu - cu cât mai importantă este treaba paznicilor, cu atât ar fi mai trebuincioase cea mai desăvârșită eliberare de celelalte ocupații și cea mai mare sârguință. 10. Mobilitatea socială (Republica, 423c-423d) (Socrate) ... dacă dintre paznici s-ar naște vreun copil nevrednic, să-l trimită în altă clasă, iar dacă printre ceilalți s-ar naște
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
familiei, pentru că dacă această temelie s’ar sdruncina va surveni prăbușirea ordinei morale a credinței și chiar a existenței unui popor. Mama generației de astăzi va trebui să aibă răspunderea a sta la postul ei, cu convingerea că este imperios trebuincioasă, pentru a Învia tradițiile În sufletele plăpânde ale fiilor ei52. Același discurs plin de pasiune conține Însă și limitele emancipării femeilor. În primul rând, esențializează rolurile sociale ale femeilor, folosind singularul atunci când se referă la toate femeile din România. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
perversă a castrării? Hedonismul presupune, atât cât este practic cu putință, supunere față de impulsul imprimat de Natură - celălalt nume al lui Dumnezeu. Sexualitatea derivă din formele luate de divinitate în lume. Când aceste relații duc la procreație, botezul nu-i trebuincios. în afară de faptul că sacramentele nu servesc la nimic în logica acestui panteism hedonist, nu există nimic care să ți se ierte în faptul de a întreține relații fizice și de a procrea în afara unor constrângeri cum ar fi căsătoria - o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
coada care între timp se mărise...Erau muncitori de pe șantierele din preajmă, zugravi pătați de var și vopsele, mecanici, strungari, proletariatul în salopetele lui de lucru, asaltînd cu toată forța și cu nădejdea lor de oropsiți ai soartei VOTCA neapărat trebuincioasă propășirii spre raiul respectiv. Timpul se scurgea încet. Era fără paișpe minute. Sava se uita la ceas înnebunit. Și ăia, dinăuntru, care habar n-aveau; să facă ceva, să se miște, să dea vreun semn că, în fine, se va
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
Dimisianu, Lumea, 484-487; Adrian Oțoiu, Trafic de frontieră, Pitești, 2000, 106-109, passim; C. Rogozanu, Ce caută Șlapac aici?, RL, 2001, 18; Roxana Răcaru, Cartografii și (re)orientări critice, RL, 2001, 29; Magda Răduță, „Fără pereche”, OC, 2001, 47; Catrinel Popa, Trebuincioase au ba, RL, 2001, 49; Popa, Ist. lit., II, 915-918; Vasile, Proza, 272-285; Daniel Ștefan Pocovnicu, Florin Șlapac - Poliția prozei, CL, 2002, 4; Ana-Maria Tupan, Un prozator pentru postmodernitate, VR, 2002, 10-11; Geo Vasile, Lumea în 80 de cărți, București
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
întreprinse (cei vii mijlocesc...) în vederea mântuirii celui dispărut - sărindarele, comândările, pomenirile - toate figurând în testamente („două sărindare, pomeni la moarte la 3 zile, la 6 săptămâni, la unu și la 3 ani împreună cu parastase”) însoțite uneori de sumele de bani trebuincioase, acceptate de Biserică (ritualurile și practicile sunt limpede formulate), toate acestea fac din testament - spunea cineva - o tehnică de codificare a memoriei, o modalitate de prevenire a uitării 532. întreaga speranță pentru îngrijirea sufletului ei (un suflet pe care îl
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cataria), „puțin cunoscute În practica obișnuită”, afirma US Dispensatory (p. 410). 322. Nu putem decât să regretăm că Honigberger nu a introdus deja În acest volum sau Într-o altă lucrare observațiile sale, care ar fi fost cu siguranță foarte trebuincioase pentru istoria zonei În secolul al XIX-lea. 323. Evident, diferite dificultăți ale literaturii botanice indiene subzistă până azi, Jürgen Hanneder argumentând Într-un sens care a devenit clasic și oarecum Împotriva spiritului practic al lui Honigberger: ralierea la literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
înființează la 13 septembrie 1881 periodicul „Fraternitatea italo-română”. Din mai 1882 denumirea periodicului devine „Frăția româno-italiană”. Primirea favorabilă făcută de public acestui „ziar popular”, cum era subintitulat, îl îndeamnă pe Cazzavillan să editeze începând cu ianuarie 1883 încă o gazetă, „Trebuinciosul”, cu un conținut mai variat, în care literatura originală stă alături de foiletoane romanțioase, traduse din italiană, și de o publicitate foarte activă. Încurajat de succesul comercial obținut și de creșterea tirajului până la cinci mii de exemplare vândute prin abonament sau
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
ajutor,/ Pune placa, pune-ți buzele,/ Pielea feții, coada ochilor la lucru,/ Părul, dă-i drumul pe spate,/ Fă așa ca și când ai mătura cu el totul./ Inclusiv pe mine, Prăfuitul - nu vezi ce sentimental sunt?/ Asta ca să faci vânt,/ Foarte trebuincios în vrăji,/ Joacă-te, fă-te frumoasă,/ Fă ce știi - n-o să te învăț eu”. Umorul negru („Eu mut o zi albă,/ El mută o zi neagră./ Eu înaintez cu un vis,/ El mi-l ia la război./ El îmi
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]