295 matches
-
de moșii din comună le administrau cu multă chibzuință și pricepere printr-o organizare mai bună a serviciilor administrative cu vechili, vătafi, contabili și alte funcții, cât și prin introducerea mașinilor pentru efectuarea lucrărilor agricole ca: pluguri perfecționate, mașini de treierat și de secerat, grape cu discuri etc. Deși treieratul se făcea în Moldova pe majoritatea moșiilor cu boii și cu caii, ceea ce crea greutăți în strângerea la timp a recoltei și la pierderi însemnate, proprietarul moșiei Hudeștii-Mari, pe atunci hatmanul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și pricepere printr-o organizare mai bună a serviciilor administrative cu vechili, vătafi, contabili și alte funcții, cât și prin introducerea mașinilor pentru efectuarea lucrărilor agricole ca: pluguri perfecționate, mașini de treierat și de secerat, grape cu discuri etc. Deși treieratul se făcea în Moldova pe majoritatea moșiilor cu boii și cu caii, ceea ce crea greutăți în strângerea la timp a recoltei și la pierderi însemnate, proprietarul moșiei Hudeștii-Mari, pe atunci hatmanul Iordache Costache Boldur-Lățescu, avea deja mașini de treier, iar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
liric, oricât de clar conturate sau dimpotrivă de contradictorii ar fi fost acestea. Demitizarea care se aplicase eului liric, funcționează și în acest caz ("ți-am promis, cu ocazia ultimului sărut, că am să cumpăr/ o mașină americană aerodinamică de treierat" - Scrisoare nouă). E un răspuns dat viziunii idilice asupra iubirii proiectate în universul rural din poemele literaturii începutului de secol: "de câte ori te văd sălbatică și mare,/ cu picioarele grose, cu ceva din ridicolul oamenilor blonzi,/ plină întotdeauna de impertinență tăcută
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Să-mi dați voie, sufăr de actualitate! E până la urmă mesajul, strigătul pe care-l transmit textele poetului, literatura aceasta "suferă de actualitate" de aici invazia elementelor de vocabular aparținând unor sfere mai puțin uzitate, "benzina din bidoane", mașina de treierat etc. Ruptura cu tradiția se face și prin "poanta" de final de poem, dacă cititorul s-a adaptat și și-a creat un alt orizont de așteptare pentru tipul acesta de poem, prozaic, în care banalul cotidian se înfruntă cu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
În niște ștergare În care i se adusese merinde, a urcat apoi cu el În brațe pe Coasta Feței și a ajuns acasă. Acum acel băiat a trecut de șaptezeci și unu de ani și Încă este sănătos tun. Pentru treierat se aducea batoza cu o pereche de boi pe la fiecare gospodar. Treierișul se făcea În fața grajdului, iar această muncă nu se putea face decât cu ajutorul vecinilor. Aceștia nu trebuiau chemați, veneau singuri fiindcă totul trebuia făcut repede și cu mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe dumneata cu mine.” (Vezi Apologetica 1937, p. 110 Mihălcescu Em. Vasilescu). 21. Nu blestemați! Dumnezeu urăște blestemul O femeie văduvă, dar cam nervoasă și rea de gură avea o fată de vreo 19 ani, care lucra la mașina de treierat. Într-o dimineață zise fetei să taie niște lemne pentru sobă ca să aibă cu ce găti până va veni ea de la treierat. Fata, grăbită ca să nu întârzie de la lucru, tăie lemnele cam lungi; maică-sa mâniată îi zise fetei care
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cam nervoasă și rea de gură avea o fată de vreo 19 ani, care lucra la mașina de treierat. Într-o dimineață zise fetei să taie niște lemne pentru sobă ca să aibă cu ce găti până va veni ea de la treierat. Fata, grăbită ca să nu întârzie de la lucru, tăie lemnele cam lungi; maică-sa mâniată îi zise fetei care se grăbea spre poartă: „Rupeți-s-ar mâna, parcă n-ai mai tăiat lemne de când ești!” „Iartă mă mamă, dar mă grăbesc
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
acceleratul de București și vom fi ca acasă, îl prindem, îl prindem! unde este plasa fetelor? una dintre pasele de disperare, pînă s-o găsim, acolo unde trebuia să fie! timp refăcut pe circuitul conjugal, momentele iritației acute, combină la treierat izolată în parcelă, firele șinei intră în cabina mecanicului și cîștigă viteza de croazieră, risipește cotituri în linie, solul ondulat, pe fetișcană și pe sora ei mai mică le-a îngăduit înăuntru, fetele mele scutite de rigoarea geometriilor, lunganca leagănă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rupturilor și fracturilor gradate. Acești indici, corelați cu caracteristicile morfologice unitare ale celor trei piese (lungimea cuprinsă între trei și patru centimetri și lățimea de aproximativ doi centimetri), dau ca utilizare probabilă pentru aceste piese inserția de tribulum (placă de treierat), piesele analizate de noi fiind identice cu cele atestate ca îndeplinind această funcție în situl de la Karanovo (SKAKUN 1993, 366-367). Rezultatele metodei „high power approach” Pentru studierea pieselor conform acestei metode, am avut acces la două tipuri diferite de microscop
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de la București la moșie, trecând pe ulița satului făcea o prăfuială ce acoperea tot satul ... iar noi, copiii ... ne hălcuiam în această mare de colb până ce doar ochii ni se mai zăreau. Dar, adevărata mașină pentru noi era mașina de treierat snopii de grâu ... din marginea satului ... adusă de la Gârdești (satul de peste deal, de la moara Sătnescu) cu 12 perechi de boi. Cu această imagine despre ce înseamnă mașină, "batoză" cum i se spunea pe la noi, ne întrebam înfricoșați cum o fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
acea comună, poseda 100 ha, pe care le cultiva cu familia. Mulți țărani aveau 50-60 ha. După război pe 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 62 când conduceam Ministerul de Agricultură, am dat comunei prima garnitură de treierat. A fost o mică revoluție În viața satului. Cultura principală a statului Illinois o constituie porumbul, urmată de ovăz, trifoi și pășuni. Mai la urmă se situează lucerna și soia. Se muncește În mare parte cu cai mari, voinici, bine
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
muncii ridicau prețul de cost al Întreținerii vitelor. Când a apărut combina, aceasta le-a ușurat munca la secerat și treierat. Am văzut fotografii la stațiune care arătau 20-25 cai puternici Înhămați la combină imensă, Înaltă cât o mașină de treierat, de pe acoperișul căreia un fermier conducea cu o deosebită dexteritate caii. Când au apărut tractoarele, cu prețul cailor vânduți s-au mecanizat imediat. Azi mecanizarea este integrală. Dacă ar ploua În Iunie organizarea fermelor ar fi ca În Iowa. Stațiunea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și ținute fără dificultate. Ba am putea spune dimpotrivă; și ați înțeles de ce. În ciuda faptului că erau foarte muncitori: fetele torceau, țeseau, împleteau, mergeau cu ziua la prășit; frații tatălui meu lucrau la pădure, la cosit, al îmblătit, adică la "treieratul" grâului. Se folosea o anumită sculă sau unealtă rurală numită "îmblăciu", cu ajutorul căreia, prin lovituri repetate, aplicate în zona spicelor, se obțineau boabele. Totuși, o ducea greu. Erau muncitori, însă nu aveau suficient pământ. Prin urmare, erau săraci. Tata, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mic boierinaș de țară în Edineț, cu mult pământ arabil, livadă, grădină de zarzavat și multe animale, mai ales oi. Bunicul din partea tatei, din Ruseni, Teodor Dumitrache, era un om înstărit la acea vreme având presă de ulei, mașină de treierat, tractor, plug, semănătoare și deasemeni multe animale, dar și mulți copii 9 la număr. Cu ajutorul primit din partea părinților și cu propia muncă, părinții mei au progresat rapid ajungând să fie considerați printre primii gospodari ai satului Ruseni. Între timp s-
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
mămăliga) tîlv - țeavă prin care se trage vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este cașcavalul. Se organizau arii, adică pe câteva hectare se clădeau zeci de stoguri de snopi între care se plasa batoza, toamna, în capătul satului, de regulă la Daja (la sud de sat). Prin 1955 era ordin să se termine treieratul pe 22 septembrie și noi aruncam snopii pe batoză, sau săream pe paie, pe 22 noiembrie, treierișul se termina aproape de Crăciun, iar strânsul hlujenilor și în ianuarie. Erau tractoare IAR 22 cu roți mari pe spate, cu colți pe circumferință
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
lungi și mai groase decât cele sănătoase, glumele și paleele sunt îndepărtate, spicele apar zburlite, cu ariste fragile. Semințele au șanțul ventral puțin pronunțat și o culoare închisă (cenușie), deoarece în interiorul lor este o masă prăfoasă de spori negri. La treierat semințele total distruse se sfărâmă ușor iar grâul capătă un puternic miros de pește stricat .Uneori în interiorul bobului există numai pungi cu spori, din care cauză acestea se sfarmă iar sporii din interior, vor produce infecții în toamnă, dacă nu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
special în satele răzeșești. Tot în acest dosar am mai putut constata cu uimire că în acele timpuri în care pe la noi mai erau, încă, pluguri de lemn, doi cetățeni din Oșești (Iancu Motăș și C. Bucătariu) aveau locomobile pentru treierat păioasele iar una din mori funcționa cu...benzină! Tot armata avea mare nevoie de lână pentru confecționarea hainelor militare de iarnă așa că merită să cităm pe scurt o adresă primită de primăria Oșești: „...vă aducem la cunoștință că trebuințele de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și-o noapte. La arie S-a întâmplat că tocmai în ziua de Sf. Maria Mică, când era hramul bisericii din Costișa și mai cu seamă ziua de naștere și onomastică a mamei, să ne vină rândul, la arie la treierat. Aria era pe gârlă, lângă prund, aproape de Mitoc. Batoza era instalată și când te anunța șeful de echipă, musai trebuia să respecți data, pentru a treiera grâul și orzul. Era în toamna lui '54. Ogoarele noastre erau toate în partea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Erau prieteni de-ai tatei. Noi am ajutat la încărcat și descărcat snopii de grâu și de orz. Toată lumea în haine de sărbătoare, de hram, mergea la strânsură, în timp ce noi, ne-am prezentat la arie să nu pierdem rândul la treierat. Noroc, că mai sunt și oameni cu inimă bună pe lumea asta! Văzându-ne în haine de lucru și necăjite, cei prezenți la arie care urmau după noi, ne-au venit în ajutor. Ne-au legat sacii la batoză și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au legat sacii la batoză și s-au împărțit la toate lucrările cerute: tăiatul snopilor sus la "cuțitoaie", la pleavă, au fixat curelele la tractor și au uns cu ulei roțile. Astfel s-a dat drumul motorului și-a început treieratul. Eu cu mama supravegheam toate operațiunile. A început mai întâi cu grâul, căci aveam mai multe căruțe cu snopi. Deodată, mamei i s-a părut că s-a desprins un sac de la batoză și grâul se împrăștie pe jos. S-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
oprit căci echipa era în lucru. Mulți de la strânsură mi-au fost alături și ne compătimeau. Mama, de ziua ei, a avut parte de-un "cadou" nemeritat. Sacii au fost încărcați în căruțele cu care am venit și pe seară treieratul grâului și orzului nostru s-a terminat. Căruțașii ne-au ajutat la urcatul sacilor în podul casei, am împrăștiat grâul și orzul peste tot (să nu se aprindă). În timp ce caii mâncau la căruțe, am poftit gospodarii în casă și i-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o transformau în uleiul folosit și astăzi pe scară largă la fabrica de ulei din Cincu, unde mergeau cu carele, cale de peste 20 de kilometri. după cum în perioada 1940-1952 mai rezolvau această problemă aci mai aproape, în Arpașil de Sus. Treieratul păioaselor, a fost una din operațiile agricole ce impunea rezolvarea unor probleme destul de complexe pentru meșter, ca și morăritul. Înainte vreme extragerea bobului cerealei din spic se făcea prin operația de îmblătit cu ajutorul îmblăciului, două bețe zdravene, unu mai lung
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
producerii pâinii. Această operație s-a dovedit a fi una din cele mai puțin productive lucrări, cu randamentul cel mai scăzut, cu eforturi ce depășeau uneori posibilitățile umane, cu pierderi foarte mari de recoltă. Mai târziu s-a trecut la treieratul cu cai și mai apoi la treieratul cu mașini acționate de apă. Mașini dintr-acestea au avut în satele noastre Constantin Folea și Ion Scorobeț (Boltașu) în Streza, ai lui Pătruț (Mandan) și Valere Grovu. Pentru că toți cei arătați mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a fi una din cele mai puțin productive lucrări, cu randamentul cel mai scăzut, cu eforturi ce depășeau uneori posibilitățile umane, cu pierderi foarte mari de recoltă. Mai târziu s-a trecut la treieratul cu cai și mai apoi la treieratul cu mașini acționate de apă. Mașini dintr-acestea au avut în satele noastre Constantin Folea și Ion Scorobeț (Boltașu) în Streza, ai lui Pătruț (Mandan) și Valere Grovu. Pentru că toți cei arătați mai dețineau și joagăre, piue sau pisăluge așezate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]