316 matches
-
sau cel închis receptării ori degajării subtile a rezonanțelor sunetului, toți acești lipsiți de normalitatea umană își trăiesc viața într-o diminuare, într-o încetinire a glisării pe fluxul temporal. Ei nu sunt ancorați, precum semenii lor integrii, în mobilitatea trepidantă a timpului. Deficiențele de care suferă îi determină să zăbovească în mărunțișul metafizic al unei lumi pe care o fragmentează. Ei sunt în căutarea unor noi și inedite repere care, oricât de neînsemnate ar părea, să-i poată susține compensând
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
abisul acesteia întru final. Ratarea sesizării valențelor profunde ale îndurerării contribuie la amplificarea și continuitatea situării lumescului cotidian în naivitatea unei percepții de suprafață, lipsită de profunzime a complexității existențiale. Dar această poziționare superficială a cunoașterii, această evitare și ocolire trepidantă a realităților prime oricât de mult ar amplifica hipnoza optimismului ce îndrumă ființa umană punctată de iureșul colectiv zi de zi nu poate înfrunta perturbând temporalitatea ce damnează la disoluție și efemer. Timpul pășește peste cetatea umană ruinând-o gradual
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
încurcat înseamnă a staționa în dilemă, într-o ne-claritate și opturare ce nu permit înaintarea sigură spre scopul dinainte propus. Majoritatea membrilor cetății își stabilesc asemenea priorități-țintă de atingerea cărora depinde împlinirea unui statut superior social. În acest iureș trepidant spre atingerea reușitei mundane postulată iluzoriu ca pisc izbăvitor al existenței individuale, fiecare poate fi chiar prin lejeritatea neintenționării, obstacol și temei al încurcării pentru celălalt. Aici survin orgoliul concurenței, invidia dublată de exagerarea sentimentului de neputință, viclenia ca înțelepciune
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
port al republicii maritime, dar acest port cred că era în spatele meu, spre centrul vechi al orașului. Incerc să intru într- o biserică, uitând însă că în timpul amiezii, în Italia, aproape totul este închis, așa că îmi continui drumul prin orașul trepidant, plin cu mașini. Nu-mi place, dar îmi zic că în curând voi părăsi orașul și va fi mai bine. Si așa și este: părăsesc orașul, mergând pe trotuar, pe lângă via Aurelia, dar cu gândul deja la străzi lăturalnice și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
sunt sigur că știi mai bine decât mine. Jipa se aplecă spre urechea lui Dragoș: Mi-amintesc ce-mi zicea maică-mea acum vreo doi-trei ani... Ai să vezi ce-nseamnă studenția! Ai să vezi ce viață frumoasă! Ce viață trepidantă! zicea... Al naibii de trepidantă! Nici n-am să-i povestesc la ce-am asistat astăzi fiindcă tot n-o să mă creadă. Asistentul Grossman, rămas în picioare, de veghe pe unul din intervale, își întoarse spre ei fața întunecată de reproș. Într-
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
știi mai bine decât mine. Jipa se aplecă spre urechea lui Dragoș: Mi-amintesc ce-mi zicea maică-mea acum vreo doi-trei ani... Ai să vezi ce-nseamnă studenția! Ai să vezi ce viață frumoasă! Ce viață trepidantă! zicea... Al naibii de trepidantă! Nici n-am să-i povestesc la ce-am asistat astăzi fiindcă tot n-o să mă creadă. Asistentul Grossman, rămas în picioare, de veghe pe unul din intervale, își întoarse spre ei fața întunecată de reproș. Într-adevăr, ne aflam
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
lor. Dar murmurele deveniseră hărmălaie și studențimea se ridica să plece lăsând tăbliile rabatabile ale scaunelor, dezechilibrate, să se lovească de speteze. Studenta exmatriculată ieșise din amfiteatru sau se pierduse în mulțime, astfel că nimeni nu știa cum arată. Viață trepidantă, sigur că da! Avea dreptate maică-mea! Jipa aruncase cuvintele cu furie, fără să se mai ferească, și se îndrepta impetuos spre ieșire stârnind proteste în timp ce îmbrâncea cu umărul în dreapta și-n stânga. Din cele prinse din zbor de prin
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
român, de câte plase i s-au tot tras. Nu râdeți, că e o chestie serioasă !..... Doamnelor și domnilor, onorat public... După ce ați urmărit pe viu și cu sufletul la gură o superbă dresură de borș de urzici, după o trepidantă cursă de prins șoareci, după superba piramidă pătrată a trupei Ionescu Keops în care numai trupul capului familiei face 130 dă kile fă-ră TVA, însfârșit, un anunț deosebit de important: Nu mai mâncați semințe în timpul spectacolului și nu mai aruncați cojile
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
imagina. Ceea ce predomină este evocarea unui fabulos geografic și uman, ca și înfruntarea cu răul ai cărui agenți infernali ajung până în inima Africii. Citit după decenii, sejurul african al lui Tintin pare desprins din seria lui Indiana Jones. Acțiunea este trepidantă, iar oponenții lui Tintin nu încetează să uimească prin resursele lor aparent nelimitate. În decursul voiajului african, Tintin începe să descopere teritoriul subteran al crimei - numele lui Al Capone este evocat, iar reporterul se află, deja, pe lista neagră a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
punct, seria lui Jo, Zette și Jocko poate fi pusă în legătură cu profilurile unor texte grafice americane, de la Terry and the pirates până la Steve Canyon. Geniul lui Hergé rezidă în arta combinatorică ce oferă povestirii șansa de a fi seducătoare și trepidantă, asemeni unei întâmplări cu Indiana Jones. Jo, Zette și Jocko vor pătrunde în intimitatea unui mister teribil. Rând pe rând, pacheboturile sunt jefuite de o bandă enigmatică de infractori, care își adorm victimele înainte de a le jefui. Nimeni și nimic
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
lui Blake și Mortimer sunt destinate nu doar elucidării misterulului, aparent insondabil, al acțiunilor temerare ale criminalului ce poartă misterioasa marcă galbenă, dar și apărării acestui viitor al lumii din care programarea robotică și servitutea cibernetică au fost eliminate. Acțiunea trepidantă ascunde, previzibil, o fabulă a cărei morală trimite la profilul originar al Pământului locuit de cei care văd în libertate și rațiune reperele ordonatoare ale conduitei lor. Blake și Mortimer sunt vocea acestei umanități care refuză să creadă în știința
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
să îl descopere. Invariabil, poetica lui Pratt este îmbibată de vis și de tentațiile halucinogene ale lumii de dincolo. Căutările lui Sire Corto debutează cu o lectură, aceea din textul lui Wolfram von Eschenbach, pentru a continua cu un vis trepidant și baroc, în care referințele la gnoză și la cărămizile tainice ale Evului Mediu abundă, nu mai puțin erudite și deconcertante decât în romanele lui Umberto Eco. În felul său dezinvolt și ironic, Corto amestecă Romanul Rozei cu Romanele Mesei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
straniu voiaj asiatic, o goană frenetică după o altă comoară, ce poate fi descoperită doar dacă sunt descifrate și localizate indiciile ciudatului și excentricului baron Corvo. Clavicula lui Solomon este piatra prețioasă care zace ascunsă sub ascunzișul tombal al Veneției. Trepidant și fastuos, textul lui Pratt nu este altceva decât o succesiune de măști care își relevă identitatea ascunsă - smaraldul atrage pe toți cei care locuiesc în orașul lagunelor, iar demența aristocraților ce lâncezesc în palatele lor este ecoul îndepărtat al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
thriller, textul lui Pratt evocă atmosfera încărcată de tensiune și de sexualitate din Key Largo ori L’arme à gauche. Sven este martor și actor într-o dramă în care aparențele sunt înșelătoare, iar iubirea este primul pas către moarte. Trepidantă și marcată de un gust pentru decupajul cinematografic, narațiunea lui Pratt cuprinde toate ingredien tele din care se naște, în epoca postbelică, mitul Americii Latine și Caraibiene ca spațiu al revoluției. Drumul lui Corto se petrece în vecinătatea ciudatei insule
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
are revelația acestei umanități pe care nașterea căilor ferate și șirul de războaie o vor lichida, în câteva decenii. În aventurile lui Kirk se întrevede doza de nostalgie a celui care are privilegiul de a contempla o lume destinată dispariției. Trepidantă și melancolică, povestea sergentului Kirk răstoarnă locurile comune pe care se sprijină westernul clasic. Vocația civilizatoare a pionierilor este, cel mai adesea, o mască dincolo de care se ghicește lăcomia și instinctul ucigaș. Solidaritatea lui Kirk este fondată pe fraternitatea cu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ordine în acțiunile criminale care nu par să aibă vreun sens. Geniul lui Pratt și Ongaro rezidă în vocația îngroșării trăsăturilor narative. Ceea ce debutează ca o variațiune în marginea jafurilor și crimei sfârșește prin a fi un basm robotic și trepidant animat de prezența ubicuă a răului. Odată cu profesorul Sanders, Pratt și Ongaro inventează un savant malefic înzestrat cu voința infernală de a domina lumea. În peisajul prozei grafice postbelice, el aparține familiei tipologice de care țin și demiurgii rătăciți ai
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
din Liverpool-ul complicațiilor galante în teritoriile de graniță americane, se poate ghici vocea lui Fenimore Cooper, dar și temeritatea marină a lui Robert Louis Stevenson. Ca atâtea dintre tex tele acestuia din urmă, proza lui Battaglia este, înainte de toate, radiografia trepidantă a unui parcurs de formare și de transformare. Omul din Noua Anglie este oglinda unei cosmogonii,cosmogonie care se întrevede prin gaura de cheie a unei vieți de aventurier. America lui Battaglia, ca și cea a lui Pratt, se zidește
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Kafiristan, pe urmele coroanei lui Macedon și a Bactriei. Frescă a rivalității imperiale ce culminează, la 1879, cu lichidarea întregii misiuni militare engleze la Kabul și cu atacul din trecătoarea Khyber, textul lui Micheluzzi poate fi citit, simultan, ca o trepidantă istorie de spionaj, dar și ca meditație în marginea stigmatului pe care metisajul rasial îl înscrie în trupul unui om, la finele de secol XIX, în imperiul Victoriei. Și nimic mai inspirat decât opțiunea de a situa în centrul narațiunii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
zăpăcit, se așeză pe scaunul de bucătărie în fața doamnei Reilly și a domnului Robichaux. — Nu-i așa că-i frumos? strigă veselă doamna Reilly, peste zdrăngăniturile asurzitoare de pian și contrabas. Santa, scumpo, vrei să pui puțin mai încet? Volumul ritmului trepidant coborî ușor. — Foarte bine, țipă Santa spre musafirii ei. Toată lumea să se-mprietenească până mă duc eu s-aduc farfurii pentru salata asta bună de cartofi. Hei, dați-i drumu’, Irene și Claude, ia să vă văd mișcând un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-ți irosi viața și numai timiditatea mă împiedică să devin un dadaist militant. Îți încredințez inima mea deja dadaizată”. Autorul se referea la Dada manifeste sur l’amour faible et l’amour amér... Rezerva temperamentală a lui Vinea, opusă ritmului trepidant al „vieții veacului”, apare mult mai clar în finalul poemului în proză „Preumblare“, din 1923: „Vino. Uită manifestele de înfrățire și îndemnul să te cufunzi în viața veacului. Am să te învăț cît sîntem de singuri și cum crește restriștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și-a precizat conturul de la Paradisul statistic încoace, trăiește (...) într-un cer de vis, de halucinație (...) mă gîndesc la toată acea umanitate parodiată în marginea Vechiului Testament sau în marginea istoriei contemporane, cu toate ticurile ei mecanice, cu sufletul ei trepidant, cu nebunia ei portativă”. Nuvela omonimă va fi salutată, în consecință, ca o foarte promițătoare narațiune în „ritm de mare caricatură trepidantă”, „o modernă caznă a dracilor, pictată în vestibulul unei vaste întreprinderi din zilele de azi” (Mențiuni critice III
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
parodiată în marginea Vechiului Testament sau în marginea istoriei contemporane, cu toate ticurile ei mecanice, cu sufletul ei trepidant, cu nebunia ei portativă”. Nuvela omonimă va fi salutată, în consecință, ca o foarte promițătoare narațiune în „ritm de mare caricatură trepidantă”, „o modernă caznă a dracilor, pictată în vestibulul unei vaste întreprinderi din zilele de azi” (Mențiuni critice III, ed. cit., p. 319). Elogiul „fantaziei” moderne devine manifest în comentariul despre „Strofe pentru toată lumea” de Ion Minulescu, semnificativ cuplat cu cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aceeași editură pariziană. Atît Perpessicius, cît și - mai tîrziu - G. Călinescu și Șerban Cioculescu văd în acest volum suprema reușită poetică a lui Voronca. Pentru autorul Mențiunilor critice, Ulise „reprezintă un veritabil salt” față de Colomba: „Poem al peregrinării în ritmul trepidant al Parisului, prin feeria accelerată și diversă a orașului modern, sau pe drumurile retrospective și natale, Ulise realizează cu adevărat acel poem al iureșului liric. Cît de firești, cît de necesare sînt aici valurile acestea de imagini (...) Și ce unitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poveste incredibilă și nebunească de iubire. Vreau pasiune. Vreau o dragoste care să mă ia pur și simplu pe sus. Vreau un cutremur sau... nu știu, un vîrtej... ceva palpitant. CÎteodată simt așa, că există o viață complet nouă și trepidantă care mă așteaptă undeva, și dacă aș putea să... — Scuzați-mă, domnișoară... — Poftim ? Ridic ochii absentă. Ce e ? Stewardesa cu spic Îmi surîde larg. — Am aterizat. Mă uit la ea ca la nebuni. — Am aterizat ? Nu Înțeleg nimic. Cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și i-o întinde lui ARTUR.): Poftim, rupeți-o cu mâna dumneavoastră! COLONELUL (Către ARTUR, după ce a rupt-o.): Sunt fericit că v-am cunoscut. Să stăm la taifas, să stăm la taclale... Spuneți-ne tot, povestiți-ne viața dumneavoastră trepidantă, povestiți-ne-o secundă cu secundă... ARTUR: Nu știu dacă mai am timp... COLONELUL (Către CĂLĂU.): Cât mai are? CĂLĂUL: Câteva minute. COLONELUL (Către ARTUR.): Nu-i nimic. Sunt câteva minute bune. Putem fi buni prieteni chiar și câteva minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]