1,067 matches
-
să-mi torni poemele/ la cafeaua de dimineață/ sunt ca aburul bărbatului din mine/ căruia niciodată nu am să-i recunosc fața./ chiar dacă l-aș întâlni pe stradă/ aș trece pe lângă el, bărbatul închipuit.../ fără să-l știu/ doar o tresărire aș avea/ privindu-i ochii de sub pleoapa albastră/ întrezărind/ pescarul atent la momeală/ ... piroga sa e departe ca o epavă./ nu mai încerca să mă ademenești/ mâinile tale sunt ca de gheață/ prinse în șuruburi/ ca o marionetă./ nici un om
Cele opt note ale gamei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7647_a_8972]
-
ivit a suferit variații ale intensității dramatice. Singurul mod prin care un astfel de bazar epic poate risipi senzația de pestrițătură dizarmonică este prezența unor bucăți reușite. E îndeajuns ca, în masa eclectică a studiilor adunate, să dai peste două-trei tresăriri de bun-gust, pentru ca impresia de zbatere zadarnică în vîrtejuri de melasă să dispară. Și cînd ai norocul să descoperi asemenea delicatese, atunci nu poți decît să te lauzi pentru răbdarea de a fi continuat lectura, neînchizînd cartea după primele pagini
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
nedreptatea ce i se tot face la nesfârșit, fiindcă e o nedreptate continuă, după publicarea dosarului de informator? Tinerii de azi din presă, care nu au cunoscut coșmarul totalitarismului, dar se grăbesc să condamne, adesea la ordin, au desigur o tresărire de superioritate în fața acestei execuții publice. Ei sunt desigur mai buni decât Carol Sebastian. Deconspirați, unii preferă să se retragă total din spațiul public, alții se apără (cel mai convingător a făcut-o N. C. Munteanu în cartea sa Ultimii
Un trecut care nu trece by Vasile Popovici () [Corola-journal/Journalistic/7146_a_8471]
-
din marile librării americane. Într-un fel, Salinger trăiește drama cântăreților rock, intrați într-un ireversibil con de umbră după sezoanele, anii sau chiar deceniile de glorie. Vor figura, desigur, în istoriile culturale, dar nimeni nu va mai avea vreo tresărire la încercările lor de come-back. Deși a renunțat să mai publice încă din 1965 (în 1968 a revenit fulgurant, dând la iveală o povestire din ciclul dedicat familiei Glass), deși s-a retras complet din viața publică, el a continuat
De când n-ați mai stat de veghe în lanul de secară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7147_a_8472]
-
număr de trei: prezența lui Dumnezeu, cultura țării și figura tatălui. Tocmai de aceea, acoperind un răstimp de peste de 20 de ani, memoriile de față seamănă cu un bilanț sufletesc făcut pe îndelete și în chip creștinesc. Fără grabă, fără tresăriri narcisice, dar și fără blîndețuri de judecată. Sunt memoriile unei femei care și-a părăsit țara în 1984, la vîrsta de 51 de ani, fiind silită să îndure trauma stabilirii într-un alt climat cultural. Ce ridică nivelul acestor memorii
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
moșneagul" Luca. În limbaj decodat, putem interpreta fragmentul cam așa: "Ai zis-o bine, prietene. Parcă-aș fi zis-o chiar eu!" și în acest punct ar trebui să bifăm și cel dintâi simptom de "urbanizare". E vorba de o "tresărire", de o mică deocamdată "revelație", tânărul își dă seama că de acum înainte viitorul său s-ar putea - totuși - să se înscrie în orbita orășenească! Ca firele de nisip care se tot scurg din clepsidră până nu mai rămâne una
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
scară umană. Numai că Basarab Nicolescu încalcă convenția și se molipsește de limba vracilor, vorbind despre iluminare, inspirație, revelație, putere dumnezeiască și despre taina ireductibilă a lumii. Și, mai ales, de neputința omului de a cunoaște tot. Pe toate aceste tresăriri de apostazie doctrinară le găsim în cele două volume purtînd titlul De la Isarlîk la Valea Uimirii, o antologie de amintiri, interviuri și articole pe care autorul le-a grupat sub bolta temei sale predilecte: transdisciplinaritatea. Motivația cărții ascultă de un
Transa fizicianului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4914_a_6239]
-
-l privi pe Andrei Pleșu ca pe un rapsod înzestrat cu diblă și glagore, a cărui facondă reușește să dea de pămînt cu ipochimenii zilei e un mod sigur de a-i nesocoti valoarea. Ce contează la Pleșu nu sînt tresăririle histrionice ce descind inteligența-i sofisticată, ci retorica de nuanțe ce pornește din ea. Pe Pleșu îl citești că să-ți verifici spiritul, punîndu-l în fața unor formule la care deseori ai certitudinea că singur nu poți ajunge. Iar formulele în
Schițe de portret by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4950_a_6275]
-
de râs ale tatei, vocea-i bolovănoasă, nodurile jupuite ale degetelor lui. Tatăl meu. Făcusem tot ce mi-a stat în putință să alung puținele amintiri ce-mi rămâneau despre el. Moartea lui nu mi-a stârnit decât o vagă tresărire de regret, o durere impusă de obligație. Cu o zi înainte mă dusesem să-l văd la Spitalul Militar. L-am găsit rezemat de gratiile patului. Era nebărbierit, cu pijamaua pătată, și vorbea întruna cu un sacerdot. În ziua aceea
Alonso Cueto - Ora albastră by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/5993_a_7318]
-
exterioară nu exista, se înfășurase în sunetele unei muzici neauzite ca într-o capsulă impenetrabilă, în care nimic nu-l putea atinge. Apoi trenurile au pornit, și al meu, și al lui, iar chipul bărbatului a dispărut. Am avut o tresărire, de parcă mi-aș fi privit propriul chip în geamul ferestrei. Mi s-a părut că reflectarea propriului meu chip a pornit-o în direcția opusă. În hoinărelile mele prin oraș mi se întâmpla uneori ca vreun detaliu nesemnificativ să genereze
Dubravka Ugrešic - Ministerul durerii by Octavia Ne () [Corola-journal/Journalistic/6023_a_7348]
-
șase constante fizice ale universului sunt, pentru autor, miracole de frumusețe. În al patrulea rînd, pentru Nicolae Manolescu o emoție are sens numai dacă e însoțită de o impresie de gust, dar impresia de gust are drept factor declanșator o tresărire intelectuală. Aici e stranietatea cazului: actul critic e iscat de o reacție de intelect, nu de o emoție estetică. Emoția, dacă apare, e mereu ulterioară sesizării relației inteligibile. Avem de-a face cu un critic ale cărei intuiții sunt precumpănitor
Cutia de rezonanta by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5969_a_7294]
-
interlocutori ai lui Radu Călin Cristea se raportează la dificultățile imense care ne stau în cale, la nefericitele experiențe ale trecutului nostru istoric, cu efecte la fel de nefericite asupra celor ce se întâmplă azi. Rareori sunt exprimate speranțe, rareori câte o tresărire de umor. Mircea Dinescu deplânge situația țărănimii, dezafectarea satelor (continuând-o pe cea începută în comunism), deprofesionalizarea muncitorilor și proletarizarea intelectualității prin sărăcire totală. O speranță de mai bine nu-și poate îngădui Mircea Dinescu decât luându-se după vorba
În labirintul tranziției (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5727_a_7052]
-
competiție iar acum cincisprezece ani președinte al Juriului se scaldă, în clișee, printre care și acela de a evoca personaje cu identitate reală, nu se poate să rămâi indiferent în fața revărsării de turpitudine, ipocrizie, de disponibilitate a răului, fără nicio tresărire. Copii care la 13 ani sunt vedete cinice cu mofturi și reguli nemiloase, maturi care transmit moștenirea incestului, gelozii criminale și câte și mai câte nu puteau să nu-l ațâțe pe Cronenberg, el însuși un personaj atras de tot
Cannes 2014: Debarcarea vedetelor cu tancul by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62216_a_63541]
-
acum am asistat la scăderea treptată a rolului limbii mele în spațiul culturii și politicii europene. E drept, Franța e încă o putere, dar cultura ei nu mai stăpînește Europa. Unui francez situația nu poate să nu-i provoace o tresărire de mîndrie ultragiată. Pe de altă parte, nu cu lamentații și nostalgii se poate îndrepta ceva, căci lumea se schimbă și a trăi în aceste timpuri înseamnă a fi permanent în criză. Uitați-vă cum astăzi toți se vaită de
Jean d’Ormesson: „Onoarea e mai importantă decît onorurile“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6243_a_7568]
-
vei sta - / trupul tău svîcnind în frunzele coapte / trupul meu învelindu-te // (dezgolit de real - / fluture în gîndul / albastru)" (34). Aproape în întregime discursul nu reprezintă decît o litanie a iluziei care se încheagă din figuri suave, din frăgezimi, din tresăriri mistice care se substituie certitudinii raționale. Aceasta se vede pusă mereu în chestiune, însă nu prin-tr-o dezbatere conceptuală, prin-tr-o dialectică articulată, ci prin subînțelesuri, prin nuanțe, prin semitonuri. Ostenit de analiză, eul se destinde în propria-i oglindire blînd fantastă
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
interior care face ca vorbele să aibă vigoarea unor senzații interne. Așa se face că talentul criticului nu ține atît de urechea muzicală, cît de subțirimea papilelor gustative, efectul estetic pe care litera lui o produce fiind însoțită de o tresărire a vălului palatin. Cine îl citește pe Dan C. trăiește cu impresia că autorul are un soi de ventuze care prind impulsul cuvintelor, pentru ca apoi, convertindu-l într-un fenomen tactilo-gustativ, să-l încarce cu sevă estetică. Al doilea motiv
Veninul reconfortant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6197_a_7522]
-
ambiguitatea lui, scoate din el o nuanță mustoasă de factură doctă. Nuanța aceasta e chiar poanta care, întipărindu-se în mintea cititorului, îl ajută să vadă tema din alt unghi. La Sorin Dumitrescu contează tentele, puseurile, inflexiunile, într-un cuvînt, tresăririle temperamentale pe care le pune în curgerea propozițiilor. Scriind despre icoane, autorul e un propovăduitor tăios al ideilor ortodoxe, arătînd patimă retorică și angajare spirituală. De aceea, chiar și atunci cînd e silit să adopte tonul auster al dogmelor, pictorul
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
lipsește direcția unui gând dau grosul foiletonului. Papadima nu are concizie în expresie și nici concentrare în gând, de aici senzația că se înconjoară de arabescuri lexicale care au asupra cititorului un efect soporific: o plictiseală lucie pe care nici o tresărire de gând nu vine s-o întrerupă. Sub unghiul moliciunii verbale, Papadima seamănă izbitor cu Perpessicius, a cărei epică merge în volute lungi și flasce, fără să lase godeu în mintea cititorului. Că scrie despre Hasdeu sau Bărnuțiu, despre Voiculescu
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
Carl Schmitt din Glossariumul anilor ‘47-‘51: „Gib deinen Feinden nicht die Möglichkeit, dich zu begreifen.” („Nu le da dușmanilor posibilitatea să te înțeleagă”). Nae nu le-a dat prilejul adversarilor de a-l pricepe. A rămas un condotier cu tresăriri imprevizibile, un „pirat al spiritului”, cum îl numește Băncilă, dar un pirat care a strîns în jurul lui floarea inteligențelor din generația interbelică. În genere, filosofii nu au coeficient atracțios: sînt mofluzi, dizgrațioși, stînd cu mintea spînzurată de abstracții sterile. În
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
al globalizării și un plus de celebritate pentru acest eveniment devenit, în ultimii ani, iconic. Și, fără îndoială, cu toate umbrele istoriei și exagerările cu iz și implicări comerciale, un imens ambasador al culturii clasice europene. În plus, ca o tresărire de orgoliu, o lovitură magistrală pe care televiziunea o dă în lupta cu social networks, folosindu-se tocmai de imensa popularitate a rețelelor sociale, Facebook, Twitter sau Instagram. Pentru că succesul de proporții și audiența de milioane a acestei transmisii muzicale
Premieră la Concertul de la Viena de Anul Nou: Cum poți ura "La mulți ani!" global by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/52832_a_54157]
-
cultură înaltă și a invoca simțul critic vor fi acte de o deriziune iremediabilă. Dar cum simptomele acestea au apărut deja (e aproape stînjenitor să mai invoci cultura înaltă de tip elitist), nuanța de la începutul cronicii, aceea că e o tresărire de indecență în gestul de a deplînge declinul Occidentului, își arată falsitatea. A descrie o cultură în agonie nu e semn de nepolitețe, ci o reacție firească la un fenomen evident, iar Scruton se achită cu eleganță de sarcină.
Între Spengler și van Gennep by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5317_a_6642]
-
priveliști: filme idioate, talkshow-uri stupefiante și interminabilele discuții despre fotbal sau accidente de mașini. De mult nu se mai pune problema de inteligență, ci de lipsa de scrupule a celor care vînează rating-uri peste rating-uri, în dauna oricărei tresăriri de spirit. Dar întorcîndu-ne la cărți și literatură, intuiția Cronicarului e că cine s-a obișnut cu televizorul nu poate avea o dispoziție prielnică lecturii, de aici agramatismul galopant în rîndul tinerelor generații. Și fenomenul este evident nu doar la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5175_a_6500]
-
filosofic, după tiparul consacrat al dialogurilor speculative, dar scurta ședere în stațiunea montană nu l-a putut scăpa de marasmul travaliului în industria comunistă. A rămas prins în copca tehnologică, digerîndu-și anevoie naufragiul în mijlocul mașinilor și angrenajelor. După 1990 o tresărire de spirit l-a împins să dea admitere la Teologia din Iași și apoi la Facultatea de Filozofie și Jurnalism. Le-a abandonat pe amîndouă, din neputința de a împăca răgazul studiului cu munca menită a-i întreține familia (soția
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
consecință ștampilele cuvenite: slavofil mistic, naționalist primitiv, conservator pravoslavnic, dușman al liberalismului și al economiei de piață, într-un cuvînt un fascist de factură ortodoxă care nu numai că nu are înțelegere pentru binefacerile Vestului, dar nici măcar nu arată vreo tresărire de recunoștință pentru grija cu care, oferindu-i casă, masă și tratatîndu-l ca pe un os princiar, apusenii ar fi așteptat din partea-i o minimă reținere diplomatică. De fapt Soljenițîn a fost o nucă prea tare pentru un Occident obișnuit
Inclasabilul Soljenițîn by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5097_a_6422]
-
unei dispoziții. Scrii ca să retrăiești o tentă sufletească, nu ca să îndeplinești o obligație, situație în care descrierea ecoului lăuntric întrece fidelitatea evocării. De aceea, spre deosebire de scrupuloși, care au rigoarea sisifică a scadenței periodice, meticuloșii au o lenevie cronică întreruptă de tresăriri neașteptate: scriu cînd le vine și numai dacă au sfîrșeala plăcută a retrăirii unor nuanțe ilicite. Ei suferă de scribendi cacoethes (mania scrisului) ca formă de cufundare în delicii ascunse. Exemple: André Gide, Petre Pandrea sau Jeni Acterian. Pedanteria lor
Scribendi cacoethes by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5212_a_6537]