222 matches
-
I.Cuza” Iași) au prezentat profesorilor și învățătorilor cunoștințele de bază în legătură cu fe nomenul supradotării: delimitări conceptuale între copil cu abilități înalte, creativitate, talent, supradotare; definiție de lucru pentru fenomenul supradotării; cunoașterea Modelelor teoretice ale fenomenului dotării super ioare: ▪ Modelul triadic al dotării superioare J.S. Renzulli; ▪ Modelul diferențial - F. Gagné; ▪ Teoria inteligențelor multiple - H. Gardner; Modelul succesului global - Carmen Crețu identificarea principalelor caracteristici psihocomportamentale ale copiilor cu abilități înalte în ceea ce privește: ▪ leadership-ul. identificarea elevilor cu abilități înalte: ▪ Set de procedee de identificare
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
agenți economici sau unități de administrație publică locală sau centrală 3. Agenți economici sau unități de administrație publică locală sau centrală în parteneriat cu entități de CDI ┌─────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐ │ │ Denumirea indicatorilor │ UM/an a) naționale b) EPO (Europa) c) USPTO (SUA) d) triadice (Europa, SUA, Japonia) a) naționale b) EPO a) în reviste indexate ISI a) în reviste indexate ISI 6. Număr de produse transferabile │ Nr. a) de interes național b) de interes regional a) doctoranzi b) post-doctorat 17. Recunoașterea dreptului de autor
HOTĂRÂRE nr. 475 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007-30 iunie 2014**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]
-
zona galbenă, respectiv ERIH INT2 (pentru lucrările publicate în Nature sau Science se acordă 10 puncte)/criteriu alternativ pentru domeniile artistice. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet național, 2 puncte pentru brevetele europene/internaționale și 10 puncte pentru brevetele triadice. Pentru anul 2017, aplicarea formulei se va realiza pentru datele raportate la 1 ianuarie 2015, Conform relației: Font 8* m (U) rs ac rs,U (U) C2.3 = Σ (Σ (ar (U) x p ar + br (U) x p br )(an ))(CD
METODOLOGIE din 20 februarie 2017 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280261_a_281590]
-
în Nature sau Science; 2 puncte pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate ISI în zona roșie, respectiv ERIH INT1; 1 punct pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate în zona galbenă, respectiv ERIH INT2); (U) br tip - numărul de brevete (triadice, europene/internaționale sau naționale) obținute de către rs personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs; p br - punctajul acordat unui brevet obținut la nivel național sau internațional (10 puncte tip pentru fiecare brevet
METODOLOGIE din 20 februarie 2017 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280261_a_281590]
-
europene/internaționale sau naționale) obținute de către rs personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs; p br - punctajul acordat unui brevet obținut la nivel național sau internațional (10 puncte tip pentru fiecare brevet triadic; 2 puncte pentru fiecare brevet european sau internațional; 1 punct pentru fiecare brevet național); (U) TPDCtit - numărul total al personalului didactic și de cercetare titular al universității rs respective U, în acea ramură de știință rs; an - anul de referință
METODOLOGIE din 20 februarie 2017 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280261_a_281590]
-
campionatelor). Se acordă bonificație de 1 punct pentru record național, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet național, 2 puncte pentru brevetele europene/internaționale și 10 puncte pentru brevetele triadice. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate științifică în domeniul știința sportului și educației fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate (v. clasificarea utilizată de UEFISCDI). Un
METODOLOGIE din 20 februarie 2017 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280261_a_281590]
-
zona galbenă, respectiv ERIH INT2 (pentru lucrările publicate în Nature sau Science se acordă 10 puncte)/criteriu alternativ pentru domeniile artistice. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet național, 2 puncte pentru brevetele europene /internaționale și 10 puncte pentru brevetele triadice, conform relației: Font 7* m(rs) ┌ ac ┌ ┐ C2.3(rs)^(U) = Σ Σ │10 x ar(sn)(rs)^(U) + 2 x ar(r)(rs)^(U) + ar(g)(rs)^(U)│[an(i)] + j=1 └ i=ac-3└ ┘ ac ┌ ┐ ┐ + Σ │10 x br
METODOLOGIE din 29 martie 2016 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270618_a_271947]
-
de știință rs; ar g(rs)^(U) - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona galbenă de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știin��ă rs; br t(rs)^(U) - numărul de brevete triadice obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs; br e(rs)^(U) -numărul de brevete europene/internaționale obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea
METODOLOGIE din 29 martie 2016 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270618_a_271947]
-
campionatelor). Se acordă bonificație de 1 punct pentru record național, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet național, 2 puncte pentru brevetele europene/internaționale și 10 puncte pentru brevetele triadice. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate științifică în domeniul Știința sportului și educației fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate (v. clasificarea utilizată de UEFISCDI). Un
METODOLOGIE din 29 martie 2016 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270618_a_271947]
-
umană, nu face decât să complice și mai mult situația creștinismului din punctul de vedere al sistematicii istoriei religiei. De altfel, Biblia creștină, atât Vechiul cât și Noul Testament, nu conține afirmații sau speculații trinitare, în ea apărând doar formule liturgice triadice. Nucleul fundamental al credinței creștine constă în afirmarea lui Dumnezeu — creator al universului (și, prin urmare, al omului), ființă plină de iubire și de grijă părintească (într-adevăr, Crezul creștin enunță: „cred într-unul Dumnezeu, Tatăl atotțiitorul, Făcătorul cerului și
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
putem spune ce anume va fi; totuși are dreptul la existență și locul ei determinat de la bun început.” Ceea ce Charles Sanders Peirce numește "semiotică" este disciplina care are ca obiect fenomenele semiozice. În concepția lui Peirce, semioza este o relație triadică între semn, obiectul său și interpretantul său, astfel încât această relație nu poate fi redusă la relații diadice. În lucrarea "O teorie a semioticii", Umberto Eco încearcă să construiască o teorie generală a semioticii pe baza teoriei codurilor, la care se
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
dată o clasificare nosologică utilă a bolilor psihice. Lucrările lui Karl Jaspers (1883-1969) în domeniul psihopatologiei generale au pus bazele metodologiei moderne în abordarea problemelor de patologie psihiatrică. Conceptul de boală psihică în accepțiunea actuală derivă din așa zisul "sistem triadic" dezvoltat de Kurt Schneider (1887-1967) pa baza lucrărilor lui Jaspers, în care bolile psihice sunt împărțite în trei grupe: Prin introducerea sistemului ICD-10 de către "Organizația Mondială a Sănătății" ("World Health Organization") în anul 1992, un sistem de clasificare standardizat cu
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
gândirea sinergetică. Conform lui Rüppell, aceste calități ale procesului informării nu sunt acoperite de testele clasice de inteligență, motiv pentru care propune înlocuirea IQ prin QI, care ar reprezenta calitatea informației procesate, adică procesele constructive, și nu abilitățile statice. Teoria triadică a lui Sternberg și procesele cognitive sunt fundamentale pentru explicarea supradotării. Spre deosebire de Renzulli, Sternberg evidențiază procesul ales de individ în înfruntarea unei situații, mai degrabă decât rezultatul în sine, adică rezolvarea problemelor, produs al codificării, combinației și comparației selective a
Modele de supradotare () [Corola-website/Science/308983_a_310312]
-
și procesele cognitive sunt fundamentale pentru explicarea supradotării. Spre deosebire de Renzulli, Sternberg evidențiază procesul ales de individ în înfruntarea unei situații, mai degrabă decât rezultatul în sine, adică rezolvarea problemelor, produs al codificării, combinației și comparației selective a informației obținute. Teoria triadică încearcă să definească inteligența prin intermediul a trei subcategorii sau subteorii: individuală, experiențială și contextuală. Ea vizează: Teoria triadică implică o concepție asupra talentului intelectual mai cuprinzătoare decât concepțiile uzuale, inclusiv acelea care au în vedere atât creativitatea și motivația, cât
Modele de supradotare () [Corola-website/Science/308983_a_310312]
-
unei situații, mai degrabă decât rezultatul în sine, adică rezolvarea problemelor, produs al codificării, combinației și comparației selective a informației obținute. Teoria triadică încearcă să definească inteligența prin intermediul a trei subcategorii sau subteorii: individuală, experiențială și contextuală. Ea vizează: Teoria triadică implică o concepție asupra talentului intelectual mai cuprinzătoare decât concepțiile uzuale, inclusiv acelea care au în vedere atât creativitatea și motivația, cât și inteligența. Acest talent intelectual nu poate fi considerat un atribut unidimensional, el trebuind interpretat din toate perspectivele
Modele de supradotare () [Corola-website/Science/308983_a_310312]
-
orientări: Joseph Renzulli, Gagne, Feldhusen, în programele menite să sprijine supradotarea, fac distincție între capacitățile potențiale și cele realizate. Cunoașterea a ceea ce este „potențial" și a ceea ce este „realizat" stabilește oportunitatea intervenției. Concepția profesorului J.S. Renzulli (Crețu Carmen, 1997): „Modelul triadic al dotării superioare”, a fost publicată prima dată în 1978, în articolul ” Ce determină dotarea, aptitudinea înaltă” . Reprezentanți ai acesteor modele sunt: Tannenbaum, Csikszentmihalyi, Heller, Hany, Mönks, Alonso și Benito. Identificarea copilului supradotat trimite întotdeauna la unul sau mai multe
Modele de supradotare () [Corola-website/Science/308983_a_310312]
-
performante și care au cea mai mare frecvență în ceea ce privește istoricul preadolescentului supradotat, relațiile cu familia și cu prietenii, contextul socio-cultural.Mönks propune o nouă viziune grafică ce sugerează exprimarea aptitudinilor într-o interacțiune dinamică cu mediul, în genere. Modelul interdependenței triadice a supradotării (Mönks) modifică unele concepte folosite de Renzulli. Astfel, „angajarea în sarcină” devine la Mönks motivație, ce presupune asumarea datoriei, perseverența, asumarea riscului, sistem de selecție și direcționare. Potrivit lui Mönks, există o serie de domenii ale comportamentului ce pot
Modele de supradotare () [Corola-website/Science/308983_a_310312]
-
știința care se ocupă cu studiul miturilor, „face parte din semiologie ca știință formală și, în același timp, din ideologie ca știință istorică: ea studiază idei-în-formă.” Din punct de vedere semiotic, mitul este un sistem de semnificare care urmează modelul triadic al lingvisticii lui Ferdinand de Saussure: semnificant, semnificat, semn, ai cărui termeni corespondenți în lucrarea lui Barthes sunt: formă, concept și semnificație, ultimul corespunzând mitului, care se încarcă de sens într-un anumit context spațial, temporal, istoric, cultural, politic, social
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
creștine. El a susținut că trei principii metafizice principale, corpul, sufletul și spiritul, studiate de trei științe distincte: fizica (studiul corpurilor neînsuflețite), psihologia (studiul corpurilor însuflețite) și ideologia (în sensul lui de Tracy, știința ideilor). Tot universul afișează această structură triadică, ce este străbătură de materie, viață și logos. El identifică legile naturii cu legile lui Dumnezeu și a tras din această concepție multe concluzii morale, de exemplu, lipsa fundamentului celibatului. De asemenea, a susținut că baza a toată morala, politica
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
categoriilor prin intermediul logicii formale. După 1989 a publicat lucrări despre filosofia românească și cea speculativă. Volume notabile sunt "Pentamorfoza artei" și "Gândirea speculativă". Alexandru Surdu este, ca și Noica, un hegelian anti-hegelian. Așadar, îl critică pe Hegel pentru „absolutizarea” dialecticii triadice, îl critică de asemenea pe Noica pentru absolutizarea dialecticii tetradice și își propune propria versiune, cea a dialecticii pentadice. El susține, totuși, că diferite domenii de experiență trebuie să fie investigate de diverse dialectici, binară, triadică, tetradică sau pentadică. Filosofia
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Hegel pentru „absolutizarea” dialecticii triadice, îl critică de asemenea pe Noica pentru absolutizarea dialecticii tetradice și își propune propria versiune, cea a dialecticii pentadice. El susține, totuși, că diferite domenii de experiență trebuie să fie investigate de diverse dialectici, binară, triadică, tetradică sau pentadică. Filosofia sa continuă epistemologia facultăților, discreditată de mult timp, pe care o complică vorbind de cinci facultăți de gândire. Așadar, avem: intelectul, intelectul rațional, rațiunea, rațiunea speculativă și speculația. Categoriile de filosofie sistematică determinate de Surdu, sunt
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a produs în 1998, după ce în 1972 a contribuit alături de Eugen Stețcu la o carte despre "Liceul Roman Vodă". Scrierile sale, le-a completat atât cu eseuri dedicate lui Mihai Eminescu, cât și cu un studiu dedicat Mioriței ("Miorița - mit triadic"). Pentru activitatea scriitoricească depusă , "Liga Scriitorilor Români" - filiala Iași, i-a conferit medalia „Virtutea Literară”. Opiniile despre valoarea sa ca scriitor nu sunt însă unanime. Din punctul său de vedere scriitorul însuși se caracterizează drept doar un "„creator în domeniul
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]