386 matches
-
această artă a suferinței. Pentru a evidenția avantajele ataraxiei, Lucrețiu scrie cîteva zeci de versuri - îII, 1-61) - intrate în antologia capodoperelor istoriei ideilor la rubrica Suavi mari magno. Textul, deoarece pune în scenă plăcerea de a asista de pe uscat la tribulațiile unui echipaj luptîndu-se cu o mare dezlănțuită, a fost interpretat ca un semn al egoncentismului feroce al filosofului. Ce individ e și omul ăsta care se bucură de nenorocirea altuia! Alt avatar defăimător al epicurianului care reduce totul la mărunta
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
idealurile cărora s-a angajat din tinerețe: revoluția, dreptatea, adevărul, iubirea. El rămâne intratabil, prezență catonică în viața obștească, punându-i în față, ca un memento, Parabole civile. Spună alții ce-or vrea. In ce mă privește, după nu puține tribulații, la vârsta la care am ajuns și care începe să devină crepusculară, fac această declarație poate emfatică și poate pentru mulți perfect indiferentă: opțiunile mele morale și politice sunt și știu că vor fi totdeauna acolo unde e Jebeleanu. „TREI
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Arghezi nu-și atinge obiectul, nefiind totdeauna de o bună credință absolută). Tonul vindicativ poate avea grandoare sau cel puțin legitimitate, chiar la o vindictă personală, dacă aceasta nu e joasă și dacă talentul e înalt. Altfel, nu e decât „tribulație”. Un tip în genul lui Coriolan Drăgănescu nu poate decât să ragă și să amenințe. Asta nu e pamflet și nici, bineînțeles, polemică. 5. Mijloacele „ideale”? Competența, consecvența, logica, precizia. Bineînțeles, talentul și cultura. Cine se angajează în polemică trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
reținut atenția criticii cu două romane, mai târziu intrând într-un con de umbră explicabil prin diluarea manierei și prin autopastișă. Romanță cu stagiari dezvoltă în registru comic, într-un „stil bazat pe limba comună și pe jargon” (Marian Popa), tribulațiile tipice pentru anii ’80 ale unui grup de patru absolvenți de facultate tehnică, repartizați în provincie. Talentul autorului pentru narațiunea de consum este valorificat à rebours în Legea timidității universale (1985), roman în care sunt preluate clișee curente într-o
LUSTIG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287937_a_289266]
-
iar un an mai târziu, un volum de versuri intitulat Mirele de Miazănoapte. Confesiunile din Jurnalul unui om inutil rețin atât prin sinceritatea tonului, cât și prin expresia lor, când nonșalantă, când plină de aplomb. Sunt aduse în prim-plan tribulații erotice, cu accent pe reverberația lor lăuntrică, amplu analizată, într-o înlănțuire de reflexii și metafore. De aici o anume tentă filosofică a stilului, dar și un vag fior de senzualitate, cartea amintind pe alocuri de Maitreyi a lui Mircea
IONESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287584_a_288913]
-
cu mijloace simple, nu lipsite însă de efecte stilistice și de inserții de analiză, a propriei experiențe, mai ales pariziene. Primul este alcătuit dintr-o înseriere de note zilnice, fără o legătură aparentă, dar care înregistrează cu luciditate și dramatism tribulațiile erotice și încercările unui intelectual încă în formare de a se „situa” într-o lume copleșitoare prin complexitate și prin ispite. Cel de-al doilea, mai apropiat de tiparul clasic, caracterizat totuși de prezența unor elemente moderniste, îmbină trăsături de
IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287595_a_288924]
-
din romanul Vest, editat postum, în 1983. Moartea soției într-un accident (1948) și munca de o viață la bancă îl împing într-un anonimat steril pentru literat. Războiul micului Tristan, bine primit de critica vremii, aducea o noutate tematică, tribulațiile adolescentului în Bucureștiul ocupat, în timpul primului război mondial, înscriindu-se într-o tendință a literaturii moderne (André Gide, Alain-Fournier) de explorare a unei vârste incerte, tranzitorii, marcată de accentul experimental al trăirilor. Tragismul evenimentelor este dat de psihologia protagonistului, Vlad
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
gen cehovian, cu o ușoară detașare, sesizabilă în mimetismul parodic al limbajului personajelor (analfabetism, semidoctism, prețiozitate, sintagme „de lemn” etc.), în esență o varietate nouă de „forme fără fond”, ca și în stilul livresc al comentariului, contrastant umoristic. Așa, bunăoară, tribulațiile Vetei Cârlan, „femeie cu vocația iubirii”, care, „în preajma frumoasei vârste de 60 de anișori”, își caută fericirea romantică într-o lume pragmatică până la vulgaritate, compun o mică istorie antologică, Vetuța se mărită, unde pluralitatea stilului oscilează între sentimentalism și cruzime
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
Movilă sau Vasile Lupu. Romanul Pași în deșert (I-II, 1991) prezintă lumea avocaților din Brașov în preajma celui de-al doilea război mondial, pe fundalul căruia tânărul personaj principal - și narator - pledează în diverse procese și are parte de numeroase tribulații erotice. Descrierea seacă (Brașovul există doar cu numele), poveștile uneori deocheate care îl privesc pe narator și care nu sunt altceva decât snoave fără poantă din lumea avocățească, o călătorie în Italia relatată în stilul pliantelor turistice ceva mai consistente
GIONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287281_a_288610]
-
I se datorează una dintre primele încercări de roman românesc, propriu-zis o localizare a unor fragmente din cartea lui Louis Reybaud, Jerôme Paturot à la recherche d’une position sociale. Cel dintâi fragment, Istoria lui Alecu, compus prin 1845-1848, istorisește tribulațiile unui personaj care, părăsind iluziile romantice ale tinereții, sfârșește prin a se adapta mediului pervertit. El face cronica petrecerilor mondene într-un stil care îl anunță pe Edgar Bostandaki din schița High-life a lui Caragiale. Cel de-al doilea fragment
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
și apocrif, între ficțiune documentară și metaficțiune istoriografică. Astfel, în romanul Drumul Olandei epicul sucombă sub presiunea factologiei. Miezul cărții îl constituie aventurile lui Ștefan Predescu, care, traversând Europa în timpul ultimului război mondial, ajunge să lupte alături de Rezistența olandeză. Cum tribulațiile protagonistului reprezintă doar un pretext pentru a descrie spiritul vremii, romanul ar putea fi citit, printr-un exces de generozitate, ca o continuare și, totodată, ca o replică la Delirul lui Marin Preda. Pe de altă parte, încercarea unui ziarist
STOENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
o tematică sufocată îndeobște de lirism ideologizat. Carențele scriiturii (idealismul melodramatizat, dialogul livresc și infuzia liricoidă, departe de modelul real al subiecților) dispăreau în tratarea cinematografică, în ritmul secvențial și culoarea comportamentală. Proza scurtă, ca și romanele lui Ș. urmăresc tribulațiile erotice ale adolescenței, cu băieți puri, poetici, situați fatalmente în situații de impas familial ori, mai ales, între două iubiri, între ispita carnală și „prototipul angelic”. Protagoniști sunt profesori de filosofie ale căror familii mor la cutremurul din 1977 și
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
la Teatrul Național din București la 11 martie 1888). Cu o intrigă inconsistentă, concepută și realizată cu mijloace epice, nu dramatice, piesele au o desfășurare greoaie și personaje nerealizate, dintre acestea detașându-se, totuși, Gașpar Grațiani, nehotărâtul domnitor ale cărui tribulații amintesc de Ghiță din Moara cu noroc. În numeroasele călătorii de-a lungul țării S. are prilejul să cunoască particularitățile etnografice ale provinciilor românești, pe care le observă aproape cu ochiul unui specialist. Se oprește cu precădere asupra românilor din
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
în Nopțile din underground (1972), unde meditația horațiană asupra trecerii timpului ia forme dramatice, iar nostalgia după dragostea apusă se transformă în suferință. Un roman, Viața la-ntâmplare (1938), cu evidentă tentă autobiografică, aducând notații pitorești din lumea „haimanalelor”, narează tribulațiile - o iubire ratată, o prietenie pierdută - la care e supus protagonistul, în încercarea disperată de a se integra vieții trepidante a capitalei. În colaborare cu Mihail Straje, S. a mai publicat, în 1940, o culegere de traduceri intitulată Interpretări din
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
volumul Dragoste și alte păsări de pradă (1996), ar putea fi semnul unei voințe de schimbare, în primul rând în registrul stilistic. Construit din trei secvențe cvasiautonome, Cavalerul după-amiezii (1998) este un roman de substanță potențial autobiografică, tentând să surprindă tribulațiile sociale și erotice ale unui tânăr de proveniență rurală pus în situații pitorești ori dramatice. Consistență au personajele aparținând unor colectivități muncitorești și urbane cu un grad incert de coagulare socială, episoadele care valorifică viața de cazarmă a tinerilor recruți
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
angajării politice a cărturarilor, lansată în celebra carte a lui Julien Benda La Trahison des clercs. Pentru S., atașată canonului constituit în deceniul al optulea, G. Călinescu, Tudor Arghezi, Marin Preda ș.a. nu decad din eminența lor valorică prin vremelnicele tribulații politice sau prin derapaje etice, în care au deopotrivă statut de victime și de colaboratori ai puterii comuniste, simetrică fiind situația marilor scriitori diabolizați imediat după 1944 pentru colaborare sau opțiuni de dreapta, de la Liviu Rebreanu la Mircea Eliade, Ion
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
Tudor Arghezi, reconstituie un prototip de rechizitoriu și execuție comunistă, după ce identifică actele de recalcitranță publicistică ale poetului care, proaspăt încununat în 1946 cu Premiul Național pentru poezie, nu răspundea - încă - omagiilor prin cooperare și deplora îngrădirea libertății de exprimare. Tribulațiile altei ținte a „reeducării” prin „prigoană”, G. Călinescu, sunt examinate ca preț al vanității unei ascensiuni politice prin compromis, dar și, pentru demolatorii lui, ca patologie a resentimentului. Se mai trec în revistă cazurile Al. A. Philippide, Cezar Petrescu, Marin
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
În ceea ce privește statutul monarhiei constituționale. Dintre revendicările documentului, cel puțin una (reinstaurarea pedepsei capitale, temă fundamentală pentru raportorul care propusese desființarea ei) nu avea să mai revină În programele „dreptei”. Impactul discursului politic boerescian completează imaginea unei personalități definitorii, sub aspectul tribulațiilor doctrinare și ale raporturilor lor cu practica politică, pentru generația din rândurile căreia Carol I a trebuit să Își recruteze principalii colaboratori În primele decenii de domnie. Acknowledgements Cercetare finanțată de către Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane prin proiectul Dezvoltarea
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Magnum Romaniae), Elemente române în limbile străine și Curentul latinist (o analiză aprofundată pornind de la gramatica lui Samuil Micu, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae), ambele de Lazăr Șăineanu. Interesant prin amănuntele inedite comunicate despre adevăratul descoperitor al Codicelui Voronețean, despre tribulațiile manuscrisului intrat în cercetarea lui I.G. Sbiera până la publicare este studiul Însemnătatea monumentelor de limbă și Codicele Voronețean și, complementar, Rotacismul în genere și în Codicele Voronețean (iscălit Dan). Preocupări filologice mai ilustrează articolele Limba română (despre locul, modul și
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
specie satirică specifică paginilor din presă. Se mizează pe caricatură groasă, cu patronime străvezii, pretins caracterologice: Țănel Obraz-de-mătase, traficant de alcool, Filion Pițigoi, un soi de responsabil al întreprinderilor meșteșugărești, economistul Biștaru. Următorul roman, Locuri vacante în Pantheon (1985), continuă tribulațiile lui Țănel, „achizitor de versuri în sprijinul sarcinilor de plan concrete”, procedeu de a stabili o similitudine între infracțiune și „cântarea patriei” socialiste. În același plan al caricaturii apar personaje ca Ida Ghivental, consultantul juridic Honoriu Spudercă, având datoria să
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
o viespe care readuce înțelegerea între soți, în vreme ce piesa Lumină nouă vrea să surprindă beatitudinea încercată de o fată care, refuzând orice legătură sentimentală, se călugărește. Poezia depărtării, cu intriga generată de o cazuistică psihologică artificioasă, are în centru tot tribulațiile iubirii, ca și comedia Vochița, dar compusă cu mijloacele farsei, exploatând întâmplări senzaționale, coincidențe etc. Alte trei piese sunt de interes și mai scăzut: Prea târziu (dramatizare a nuvelei Jeana), Buccea sau căpățână și Thargelia din Milet. Ignorată sau subestimată
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
portrete memorabile. Însemnările dezvăluie un intelectual cu vaste și profunde lecturi și sunt o sursă de observații inedite în legătură cu rostul și natura poeziei și a poeților (Tudor Arghezi, de exemplu, reprezintă una din obsesiile lui S.), risipite printre consemnări ale tribulațiilor unei vieți „ciudate” de însingurat profesor de provincie. SCRIERI: Punct vernal, pref. E. Lovinescu, București, 1933; Pod eleat, București, 1935; Șerpuiri între lut și torțele de aur, îngr. și pref. Simion Bărbulescu, cuvânt înainte Vladimir Streinu, București, 1973; ed. îngr
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
proveneau din familii mai înstărite înainte de colectivizare, rudenia a devenit o resursă vitală; pentru cei ce proveneau din familii mai modeste, rudenia celor dintâi a devenit un „moft” și un mijloc de a acapara pământ. Pe lângă prezentarea legislației și a tribulațiilor legate de aplicarea legii, Katherine Verdery situează comparativ contextul agriculturii de după 1990 din România atât în rândul statelor din estul Europei, cât și al țărilor puternic industrializate. Decolectivizarea a produs un grup enorm de proprietari de parcele agricole de foarte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atenția criticii asupra calităților de prozator ale lui P. Romanul valorifică, în termenii unui realism dur, abilitatea autorului „de a alterna ... registrele, de la cel de tip proces-verbal, tranzitiv, neutru, la cel inspirat-metaforic, aproape liric” (Daniel Cristea-Enache). Anecdotica e asigurată de tribulațiile unui tânăr cu succes social și erotic care, în urma unui accident de mașină, rămâne impotent. Trama este aceea clasică a unei metamorfoze, infirmitatea modificând violent și brusc relația cu ceea ce se întâmplă în jur. La nivel narativ, cartea nu este
POPA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288904_a_290233]
-
de om simplu. Tot pe fundalul anilor ‘40 este proiectată experiența de front din primul război mondial trăită de combatantul, devenit între timp profesor de liceu, Neagu Tomaziu în Tapirul (I-II, 1946-1947). Prim-planul narațiunii este ocupat însă de tribulațiile protagonistului la reîntâlnirea, imaginată, cu vechea sa iubită. Pentru că din cauza dimensiunilor neobișnuite, mult timp P. nu găsește editor pentru Întunecare, scrierea va intra în circuitul literar la trei-patru ani de la momentul elaborării, devenind contemporană cu textele de inspirație psihanalitică. Următorul
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]