6,656 matches
-
provin dintr-o elipsa lexicalizata (fenomen care s-a putut produce foarte bine în interiorul limbii române, dar a beneficiat și de modele exterioare): mobil ("mă găsește și fără mobil"- EZ 2054, 1999, 2) și celular ("și-a condus echipa din tribună prin intermediul unui celular" - C 193, 1996, 7; "Elenă Cârstea este alergică la celulare" - EZ 2054, 1999, 2). Deocamdată, concurența denumirilor e perfectă; pentru variație stilistica, în același articol (de exemplu, cel din care am citat mai sus, din "Evenimentul zilei
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
adunări. N-am intrat în nici un fel de organziatie. Am încercat să aflu care sînt cele ale securității. Mai simplu de depistat erau ziarele securității. Tonul îl dădea o revistă din țară, "Glasul Patriei", care pe urmă s-a numit "Tribuna României". Circulă numai în străinătate. Era minciună, otravă poleita pentru Vest... Au fost chiar și întîmplări pline de haz. La o Poștă a Redacției, a apărut o poezie a nu-stiu-cui, a unui refugiat, care ne anunțase că în acrostih scria
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
scria "Jos Ceaușescu" sau "Ceaușescu criminal". Un alt motiv de distracție a fost publicarea pozei lui Ceaușescu, în aceeași revista,vorbind de la pupitru. În vreme ce în ziarele din țară, "Scînteia", "România liberă", poza avea sceptru, așezat lîngă mîna lui dreapta, în "Tribuna României" din poză - era aceeași - dispăruse sceptrul. - Ați regretat vreodată că ați plecat din România? - Regret tot ce am lăsat acolo: oameni, locuri, amintiri... Apoi regret că nu am participat și eu la cele întîmplate în noaptea de 21 decembrie
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
mai liber să se confeseze. A fost la înmormîntarea fiului său, ca un fel de concediu, s-a înapoiat să-și execute osînda. Mai puțin succint este cu însemnarea din 18/ mai 1895 despre convorbirea cu Vasile Mangra pentru fortificarea Tribunei. Firește că la 12 iunie, e jignit cînd i se aduce la cunoștință că Bogdan-Duică i-ar fi cerut unui colaborator "să termine odată cu recenziunea Țintei că și așa nu e nimica nou întrînsa". Oricum, izbutise să-și publice broșura
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
1895 e bucuros să noteze: "De la "România jună" am primit mulțumiri pentru opul La țintă. De altcum notez că mulțumire și felicitări am mai primit pentru meditațiune apolitică de la singurateci cu mai multă însuflețire și laude decît frazele măiestre din Tribuna". Militantismul său nu încetase cu totul. Se consuma, (cel puțin așa reiese din acest jurnal de bătrînețe) în sfera presei românești transilvane, pe care o citea cu atenție, consemnînd impresiile, pe care, probabil, le și împărtășea factorilor de decizie. În
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
Un mișcător cuvînt înainte semnează mitropolitul Antonie Plămădeală. Ediția, dincolo de unele cusururi semnalate, e o realizare de prestigiu și o restituire cuviincios necesară. Nicolae Cristea, File de memorialistică. Jurnal. Studiu introductiv, îngrijirea ediției, note și comentarii de Anca Sârghie. Editura Tribuna, 1999.
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
a coincis cu cea mai deșănțată dezlănțuire de primitivism, resentiment atroce la care asistasem în lunile de după căderea lui Ceaușescu. Exasperat de neseriozitatea, nesimțirea și iresponsabilitatea celor care se știau deja înșurubați în scaunele puterii, Gabriel Andreescu a urcat la tribună și a rostit un tulburător discurs, o amară meditație despre ceea ce parlamentul autodesemnat ar fi trebuit să facă și să fie. Ca într-o farsă grotescă, pe măsură ce vorbitorul devenea mai grav, sala intra într-un delir al bunei-dispoziții, pocniturile lubrice
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
imaginat un camuflat manifest al nesupunerii în Sensul clasicismului și în alte luări de poziție independența (vezi Aproape de Elada, colecția "Capricorn", 1985), dar împrejurările n-au pregetat să-l înglobeze în neantul colectivismului. Absorbirea silnica s-a produs, ineluctabil, la "Tribuna poporului", la "Națiunea", în pofida închipuirilor că-i mai era îngăduit să braveze revărsarea de mediocritate, s-o țină pasă-mi-te la distanță cît a mai fost posibilă reduta de la "Revista Fundațiilor Regale" și, parțial, la "Lumea". Prizonier, captiv într-
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
22000 rot/min, made în UȘĂ, preț 5,2 mîl. lei"; "Drujba - SABRE, noua". Există chiar anunțuri care glosează prin sinonim: Vînd motofierăstrău / drujba, nou, american, pe benzină, cu lanț rezervă și anexe, preț 3,6 mîl. lei" (anunțuri din Tribună și Vitrină de Cluj, 1998). Perfectă normalitate a termenului poate fi atestata și narativ, de pildă de un banc (al carui început îl reproduc dintr-una din "arhivele" Internet): "Un țăran își cumpără o drujba din București. Drujba era garantată
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
și mai ales la Blaj îi direcționează mai profund sensul viitoarei sale acțiuni sociale și politice. La Viena, va activa în cadrul societății "România Juna" pe linia unității culturale românești. Anii cei mai rodnici sunt cei petrecuți în redacția revistei sibiene Tribuna, întemeiata în 1884, sub conducerea lui Ioan Slavici: "Tribuna și oamenii grupați în jurul ei, scrie Ion Breazu, de la început au înțeles că, pe lîngă misiunea natională-politică, în vederea căreia au înființat acest organ, cel dintâi cu apariție zilnică peste munți, au
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
sensul viitoarei sale acțiuni sociale și politice. La Viena, va activa în cadrul societății "România Juna" pe linia unității culturale românești. Anii cei mai rodnici sunt cei petrecuți în redacția revistei sibiene Tribuna, întemeiata în 1884, sub conducerea lui Ioan Slavici: "Tribuna și oamenii grupați în jurul ei, scrie Ion Breazu, de la început au înțeles că, pe lîngă misiunea natională-politică, în vederea căreia au înființat acest organ, cel dintâi cu apariție zilnică peste munți, au de îndeplinit și o misiune cultural-literară". Publicația sibiana a
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
să supraviețuiască acestui act istoric, să se întoarcă în satul copilăriei sale, Cut, din județul Albă, unde se săvîrseste din viață în 1919. Ediția alcătuită de Ilie Moise reține din scrierile lui Septimiu Albini publicate în cvasitotalitatea lor în coloanele Tribunei sibiene, scrieri literare, în primă secțiune, si scrieri pedagogice (în cea de-a doua). Scrieri literare "sunt propriuvorbind două: Un sărac avut și O seară în Brustureni. Cu ele se ilustrează genul de "povestire săteasca", în mare cinste la "prozatorii
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
deveni o adunătură de sclavi. Tânărul Slavici vrea să afle: traduce cărți, călătorește în părțile locuite de români. Stă de vorbă cu înțelepții locului; cu oamenii de vază ai satelor sau ai orașelor. Se implică în istoriile oamenilor. Trece la Tribuna și devine una dintre cele mai importante personalități luptătoare ale Ardealului. Cum am intrat noi în acest timp al autodefinirii noastre? Ceea ce descoperă vrea să împărtășească și altora; uneori vrea să le dea forță manualului de istorie. La o sută
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
mai importante personalități luptătoare ale Ardealului. Cum am intrat noi în acest timp al autodefinirii noastre? Ceea ce descoperă vrea să împărtășească și altora; uneori vrea să le dea forță manualului de istorie. La o sută de ani de la desființarea șerbiei (Tribuna, 10/22 august 1885 va scrie: "Maghiarii pot să ne amărască zilele, pot să ne împingă în dușmănie, dar nu ne vor face să uităm (subl. aut.) că prințul Eugen de Savoia ne-a scăpat de jugul turcesc, împăratul Iosif
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
mare manifestație împotriva lui Ceaușescu. Cînd a sosit vestea că Ceaușescu a fugit, manifestația de protest s-a transformat în sărbătoare. Presă de stînga, în ediții speciale, a salutat "victoria comuniștilor români împotriva regimului fascist al lui Ceaușescu". Vorbind de la tribuna, am spus că nu Ceaușescu a creat regimul, ci regimul l-a creat pe Ceaușescu. Timp de cîteva luni am cutreierat orașele Italiei, chemat de asociații culturale, școli, universități, să explic fenomenul revoluției românești. Am publicat o serie de articole
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
durerile crispate ale nașterii?". În partea a doua a epistolarului, facem cunoștință cu etapă de declin a lui Cezar Petrescu. Ni-l amintim și noi, unica oară cînd l-am putut vedea, în toamna anului 1954, la București, vorbind la tribuna unei adunări de "lupta pentru pace", slab, cu o figură emaciata și foarte palid, stergîndu-si mereu fruntea cu batistă, căci asuda din abundență, si ingurgitînd tablete, în răstimpuri neverosimil de scurte. Boală se instaurase pe primul plan al existenței sale
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
până în 2040 și vor fi înlocuite de suporturi digitale, a preconizat Francis Gurry, director general al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), o agenție a Organizației Națiunilor Unite (ONU), cu sediul la Geneva. Într-un interviu acordat cotidianului elvețian La Tribune, Gurry a declarat: "În câțiva ani, nu vor mai exista ziare tipărite așa cum sunt cele pe care le știm astăzi. Este o evoluție. Nu este nici bine, nici rău. Există studii care anunță că ele (ziarele tipărite, n.r.) vor dispărea
Ziarele tradiţionale nu vor mai rezista. Acestea vor dispărea până în 2040 () [Corola-journal/Journalistic/25058_a_26383]
-
doar în construcția personajului în dimensiunea sa mediatică. Unele dintre întrebări transcriu și naivitatea occidentalului, anagajamentul principial și superficial totodată, perspectiva generalistă. Sesizam ridicolul și infatuarea de care e parțial conștient Walesa, însă există și un alt ridicol, cel al tribunelor democrației ridicate în spatele Cortinei de Fier. Walesa va deveni primul președinte polonez după alegerile libere, iar Tadeusz Mazowiescki primul premier postcomunist. În orice caz, Wajda a reușit să construiască un personaj puternic reliefat cu o mare doză de autenticitate, nu
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
data prevăzută pentru spânzurare. Tatăl meu, Victor Ilieșiu, a fost cenzurat și hărțuit de autoritățile horthyste întrucât a fost președintele Asociației “Șincai” a studenților români din Ardealul cedat, și a fost responsabil al paginii “Grai și suflet românesc” din ziarul Tribuna Ardealului din Cluj, în anii 1941-1944.
Apel la Blaga, Boc şi Anastase de Ziua Naţională () [Corola-journal/Journalistic/24333_a_25658]
-
genunchii uriașului « Om de fier ». Seara aveau spectacol în târgul de la Sfântă Mărie. Să revin, l-am văzut din nou în arenă pe Titu Boldescu în Târgul Moșilor la Pitești, aceleași numere, același final, lupta liberă cu un curajos din tribună câștigată bineînțeles de Omul de fier. După spectacol, tata s-a întâlnit cu Boldescu care m-a luat ca pe un fulg în brațe, m-a sărutat pe părul uns cu briantină și mi-a dat un pumn de bani
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
ales copiii. "Ca părinți responsabili nu ne mai putem duce copiii pe stadion și nu-i mai putem lăsa în fața televizorului să le urmărească, pentru că manageri iresponsabili ai fotbalului românesc instiga la violență sau apară agresorii de pe teren și din tribune", se prezizează în comunicatul instituției.
T.A.T.A cere CNA să protejeze copiii de meciurile de fotbal, care au ajuns ”competiții full-contact” () [Corola-journal/Journalistic/24692_a_26017]
-
copii( tandem cu Ion Urda) Editura Polidava „Neauzit de lumină „-poeme”editura Polidava „ Oglinda verde/ Le miroir vert, românofranceză, editura Poetes a vos plumes, Paris „ Poeme din Transilvania” - poemeeditura Polidava Opera editată Debut revuistic concomitent: 1970-revistele Famila, Luceafărul, Gazeta Literară, Tribuna de Cluj. Debut editorial prin concurs, „Toate iubirile”, editura Facla, Timișoara, referințe Ștefan Aug. Doinaș. D Lestine iterare „Vânătoarea de curcubeie”, poeme ed Hestia, 2009 „ Meandre Oglinzile lui Niram” -poeme ed Astra, 2o10 „ Beția de timp” - poemeeditura Realitatea Românească, 2010
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
sunt semnate de substanțial eseu, denumit Neo violență durissimă, comentează Constantin Noica și G. Călinescu. primitivismul. istoricul literar George Apostoiu, Primul a căutat să înlăture formula Autorul propune, nu de la Eminescu a folosit urmă torul „cel mai...”, frizând caducitate prin tribună, nu în urma unei cauze apelativ:„Putoare grecească, tu nu frecvența ei, în cele mai multe cazuri, pierdute ori a unei ipoteze neîmplinite, simți ce simt eu ca român când nefericită, și a propus ca Eminescu să o temă de bun simț diplomatic
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
și milenii elemente etnice ale dacilor și Profesorul George Apostoiu, cu culturile naționale. Peste tot el romanilor „sub raportul rasei, al limbii, alura unei retorici studiate, coboară [postmodernismul] poartă cu mult al organizării de stat, al civilizației și al de la tribună, în rândul auditoriului aplomb steagul unei noi cruciade”. culturii”. select, interesat de subiect. Dar, se (Vezi, zicem noi o dată cu autorul, Atunci, contestarea acestor răzgândește Și, reîntorcându-se, în studiul acestuia intitulat Sfânta determinante fundamentale, de unde același loc, rostește cumva familiar
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
după 1989 (IBU Publishing, 2011) înmormântează oficial direcția criticii literare. Eseistica autorului, în care se îmbină teoria cultural-filosofică și reflecția ideologică sau antropologică (în sens larg), intră sub umbrela încăpătoare a hibridelor cultural studies. Tot acolo se situează și O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983), care, deși este un studiu aplicat al televizualului în epoca de aur, tentează o analiză mai largă, după cum reiese și din subtitlul cărții. Nici nu se putea altfel, căci televiziunea incumbă, ea
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]