1,120 matches
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > TRIFOI CU PATRU FOI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 443 din 18 martie 2012 Toate Articolele Autorului Măi trifoi cu patru foi, und’ te-ascunzi de nu-mi auzi bietele mele nevoi? Eu te-am căutat o viață, Tu rămas-ai tot în ceață... Dar nu-s trist c-a fost așa, măi noroc de tinichea... Căci odat’ ce
TRIFOI CU PATRU FOI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354613_a_355942]
-
așa, măi noroc de tinichea... Căci odat’ ce te găseam eu precis te răsădeam în grădina mea din vale ca să am norocu-n cale. Și noroc peste soroc, aș fi fost altul în loc - căci ursita cea dintâi pune vieții căpătâi. Măi trifoi cu patru foi, nu jelesc c-ai stat ascuns, căci puținul mi-a ajuns. Iar de-acum, de vei veni, sigur, îmi vei...prisosi. Referință Bibliografică: Trifoi cu patru foi / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 443, Anul
TRIFOI CU PATRU FOI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354613_a_355942]
-
aș fi fost altul în loc - căci ursita cea dintâi pune vieții căpătâi. Măi trifoi cu patru foi, nu jelesc c-ai stat ascuns, căci puținul mi-a ajuns. Iar de-acum, de vei veni, sigur, îmi vei...prisosi. Referință Bibliografică: Trifoi cu patru foi / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 443, Anul II, 18 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
TRIFOI CU PATRU FOI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354613_a_355942]
-
de duh când îl ascultam pe nea Mitică povestindu-mi despre ce a însemnat satul pentru el de-a lungul vremurilor și mi-am dat seama cât de adevărate sunt. „Mândru-i portu’-n sat la noi!” Foaie verde de trifoi / Mândru-i portu’-n sat la noi / Cu cătrință și cu ie / Și cu flori la pălarie - parcă așa sună versurile unui cântec popular pe care-l auzisem și eu în copilărie și care nu mai știu cum continua, acum
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
comparații: (metaforice) ”Evitica codană ”, asemuită cu ”iarba fragedă și bună pentru coasă”. Tu ești: ü izvor de apă vie/izvor de ură și iubire; ü icoană de-chinat/icoană pentru sărutat; ü noroc nedeochiat și drac de fată(pentru sărutat); ü trifoi cu patru foi; ü înger și demon; ü dor nebun(ce mă așteaptă); ü hărăzire și-mplinire; ü fragedă otavă(mai înspre toamnă bună pentru coasă...); ü sfielnică și pură - epitete; ü efigie stelară-n infinit; ü menire, gând, păcat
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
a astrelor: „Răvășita mă-ntorc dintr-a astrelor lume,/ Pământul îl simt sub picioare și sper/ Să birui furtuni, iar tristețea din mine/ S-o mistui în flăcări de suflet - mister.” (Răvășire). Că amuleta - capabilă să ocrotească iubirea - se folosește trifoiul cu patru foi, semnificând magia, norocul, îndepărtarea neșansei, dobândirea fericirii. De multe ori, cadrul natural este unul idilic, precum visul unei nopți de vară, în care iubirea se întâlnește cu ea însăși. Rezonantele unor astfel de versuri amintesc de glosele
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
arhitectura creștină, sunt folosite foarte des formele trifoidale, atât la desenul bazei lăcașului de închinăciune (plan triconc), cât și la cel al altarelor și a arcelor trilobate. Simbolizând crucea și Trinitatea[8], acest stil, care amintește de eleganța frunzei de trifoi, se zice că își trage originea tot de la Muntele Athos, a penetrat în Moldova prin Serbia și Țara Românească, fără să fie însă, întâlnit prea frecvent în alte părți ale Greciei. Bisericile construite de Ștefan cel Mare, urmează reguli structurale
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
La brigada gostatului din Valea Călugărească, pe timpul verii, când se termină aratul și prașila în vie, caii erau mult mai liberi și noaptea trebuia să-i scoatem la pășunat. Pășunea brigăzii era plasată între vii și ogoare cu lucernă și trifoi. Eu trebuia să-l ajut la păzitul cailor în timpul nopții pe nea Costică, un vâlcean stabilit la brigada noastră. Funcția lui era de paznic și era folosit acolo unde era nevoie de el. Nea Costică fusese jandarm în fosta Basarabie
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
După ce terminau cu munca de peste zi, caii erau aduși la grajd. Noi îi preluam să-i ducem pe timpul nopții la pășune. Spațiul pășunii era destul de mare, însă caii erau animale și aveau mirosul dezvoltat, astfel că trăgeau la ogoarele de trifoi și lucernă. Nu era ușor să stăpânești cei 20 cai ai brigăzii, dar de foarte multe ori nu ne făceau probleme. Liderul grupului de cai era armăsarul Cezar, pe care dacă îl duceai de căpăstru era docil și ascultător. Dacă
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
psiholog, fiindcă mai întotdeauna stătea pe lângă mine, iar caii ceilalți pășteau liniștiți în jurul lui. Culmea era că dacă adormeam, și nea Costică nu era pe lângă mine, caii aceștia dispăreau ca prin farmec la cel mai apropiat ogor de lucernă sau trifoi. Lanul cu trifoi era chiar lângă gardul pășunii, și vă puteți închipui ce fel de miresme aruncau în aer florile de trifoi noaptea? Într-o astfel de noapte am adormit și nici nu știu cum m-am trezit în plină dimineață de
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
întotdeauna stătea pe lângă mine, iar caii ceilalți pășteau liniștiți în jurul lui. Culmea era că dacă adormeam, și nea Costică nu era pe lângă mine, caii aceștia dispăreau ca prin farmec la cel mai apropiat ogor de lucernă sau trifoi. Lanul cu trifoi era chiar lângă gardul pășunii, și vă puteți închipui ce fel de miresme aruncau în aer florile de trifoi noaptea? Într-o astfel de noapte am adormit și nici nu știu cum m-am trezit în plină dimineață de vară. Mă uitam
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
nu era pe lângă mine, caii aceștia dispăreau ca prin farmec la cel mai apropiat ogor de lucernă sau trifoi. Lanul cu trifoi era chiar lângă gardul pășunii, și vă puteți închipui ce fel de miresme aruncau în aer florile de trifoi noaptea? Într-o astfel de noapte am adormit și nici nu știu cum m-am trezit în plină dimineață de vară. Mă uitam în jur și nu vedeam caii. Doar paznicii de la stațiunea experimentală, proprietara trifoiului buclucaș, se certau cu nea Costică
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
miresme aruncau în aer florile de trifoi noaptea? Într-o astfel de noapte am adormit și nici nu știu cum m-am trezit în plină dimineață de vară. Mă uitam în jur și nu vedeam caii. Doar paznicii de la stațiunea experimentală, proprietara trifoiului buclucaș, se certau cu nea Costică. Caii totuși nu erau nicăieri, dar vizitaseră lanul cu trifoi. Nu știam ce să fac? Nea Costică m-a strigat și mi-a spus să merg la brigadă. Nu știu în cât timp am
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
nici nu știu cum m-am trezit în plină dimineață de vară. Mă uitam în jur și nu vedeam caii. Doar paznicii de la stațiunea experimentală, proprietara trifoiului buclucaș, se certau cu nea Costică. Caii totuși nu erau nicăieri, dar vizitaseră lanul cu trifoi. Nu știam ce să fac? Nea Costică m-a strigat și mi-a spus să merg la brigadă. Nu știu în cât timp am ajuns la grajdul brigăzii unde grăjdarul Nicolae lega caii în standurile lor, de parcă nimic nu s-
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
mai deoparte să-mi spună că noi am adus caii la grajd. Liniștea și pacea avea să ne fie tulburată de venirea unor șefi de la stațiune care ne acuzau că nu am păzit caii care le-au distrus lanul de trifoi. Totul avea să se termine foarte repede la apariția brigadierului nostru , nea Ion BÂRCĂ. Acesta i-a întrebat pe cei de la stațiune dacă au prins vreun cal? Cum aceștia nu aveau nici un cal prins, au trebuit să plece așa cum veniseră
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
de acolo la culcare. Pe nea Costică l-a beștelit foarte dur, după cum spuneau cei care auziseră. De fapt ce se întâmplase? Cum am adormit eu, Cezar și-a luat trupa de 19 cai și a intrat în lanul cu trifoi. La ivirea zorilor, paznicii stațiunii au văzut caii în trifoi și au dat năvală să-i prindă. La un semnal a lui Cezar toți caii au fugit, numai Cezar a rămas, lăsându-se prins. A fost o mișcare strategică, de
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
foarte dur, după cum spuneau cei care auziseră. De fapt ce se întâmplase? Cum am adormit eu, Cezar și-a luat trupa de 19 cai și a intrat în lanul cu trifoi. La ivirea zorilor, paznicii stațiunii au văzut caii în trifoi și au dat năvală să-i prindă. La un semnal a lui Cezar toți caii au fugit, numai Cezar a rămas, lăsându-se prins. A fost o mișcare strategică, de mare farsor. Paznicii considerând că au o pradă sigură în
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
1575 din 24 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Chemări Se-aude-un țipăt jalnic și prelung De pasăre ce-și cată o aripă; Pe dunga-n care adăsta o clipă Un clopot cântă denii în amurg. Cum plânge ceru-n câmpul de trifoi De dragul macilor însângerați, Să-i vindece pe cei însingurați, Să-i mângâie pe cei de suflet goi!... Pecinginea-i o-ntinsă pădure adormită, Nu-s incantații mistice să te trezești... Epidemie neagră de viață veștejită Să-nece nebunia instinctelor lumești
CHEMĂRI de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357751_a_359080]
-
cineva. Sau măcar fără ca să mai deranjeze pe nimeni. N-am găsit răspunsuri în văzduhul clocotind a ploaie; nici în frunzele răzlețe, roșu stins, de păpădie. Nici în puii de nuc, în mănunchiurile de cicoare,în lucerna înflorita vinețiu,în trifoiul cu înfrigurări purpurii. Nici în răcorosul refren al mentei sălbatice, nici în ciorchinii de puf ai vrejurilor de hamei. Nu erau decât întrebări și capcane nevăzute, ca acelea decupate în bobocii dezlănțuiți ai florilor de gură leului. Astăzi mi-am
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
ploaie, secetă și duh, Pasăre măiastră rătăcind prin văzduh. AȘTEPTARE Ograda cu nuc sub ceață plutind, Mic voievodat la marginea râului, Primăvara în roua căzută din frunze, Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Când trifoiul decide vara, Când pentru răcirea fontelor solare De la brâul zilei Mama aduce apă de la fântână În cumpenele donițelor de fag, Doi ochi ai mei, doi umeri ai mei, Lăsați-vă-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
atârnați de muguri gata să plesnească tăcerile din priviri le mângâie frunțile încă reci dezleg norii au liber să plece unde vor azi stau de vorbă numai cu soarele i-am promis cămașă de in țesută în război partener iau trifoiul fără să-i număr frunzele la masă cu verdele adun culori din cuvinte ORA DE PICTURĂ când amestec albastrul din ochii tăi prin lumina bobului de grâu hrănesc iarba adormită sub omături celelalte culori nu le arunc le așez în
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
Beau și apă. De la Craiova eram întrebați zilnic ce fac iezii. Când s-au întremat de-a binelea, i-am băgat în țarcul în care țineam noaptea iezii caprelor, să nu sugă, să le mulgem dimineața. În țarc le puneam trifoi crud și proaspăt. Înfulecau alături de ceilalți ca de frica morții. Se puteau hrăni singuri; puteam să-i duc în pădure, dar nu se puteau apăra de dușmani. Pe la sfârșitul lui august, cu mașina Ocolului silvic Lădești, însoțit de Șeful de
PARTEA A II-A de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360009_a_361338]
-
fie vouă bine. Vreau să-ți spun neapărat Dacă totuși n-ai aflat, Copilașule, ia seama, Că nu-i alta decât MAMA! DARUL PRIMĂVERII Mărtișoare, mărtișoare, Pentru fete și fecioare Pentru mame și bunici De la fii și de la fiici. Un trifoi ca să-ți aducă Primăvară, dor de duuuucă. O potcoava azvârlita Peste umăr, sorocita Să-ți aducă, de îndată Vestea cea neașteptată Că va poposi la noi Primăvară în zăvoi. Dar mai bine-o inimioara, Palpitând ca-ntâia oară Când o să
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359743_a_361072]
-
încep să caute cu furie soluția de compromis spunându-și că poate și o pană de înger sau două ar fi de ajuns ca să o poată purta în piept ca pe un nobil însemn ca pe o frunză norocoasă de trifoi ca pe o prețuire a destinului ce din clisă pepita a ales și iată-i așadar cum încordați exasperați își tot ciulesc urechile precum ogarii sperând să fie primii ce vor auzi foșnetul moale al primei pene căzute din cer
SĂ PORNIM VÂNĂTOAREA DE ÎNGERI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340467_a_341796]
-
la vale. De unde să visez că, pe Tărâmul Celălalt, logica noastră n-are niciun sens? Din Deal, pe Dâlma Păduricii, până-n Deluț am urcat aproape un ceas. La coliba lui Culiță Dănilă, iarba era de-o palmă, numai lăptucă și trifoi. Am tunat pe-nserat. Oile erau atât de sătule că râgâiau. Se lăsau la vale greoi, legănându-și, gâfâind, burțile. Deși flămând, Unchiu părea mai sătul decât ele. - Când ciobanu-i flamând, atuncea îi oaia satulă. Da când îi oaia satulă, atuncea
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]