282 matches
-
Este vorba de o icoană pe care este zugrăvită nașterea lui Isus Hristos, în mijlocul staulului. Intrând în casă, unul din dascăli așază marginea de jos a icoanei pe piept, ținând ,mâinile de cele două colțuri de sus și începe a cânta troparul nașterii Mântuitorului. În vechime, la curțile noastre domnești, era și obiceiul numit ORAȚII, devenite “urații” de la “a ura”. Cărturarul Dan Simionescu scrie în legătură cu acestă datină voievodală: ”În prima zi de Crăciun, Domnul avea obiceiul să cheme la masă pe boieri
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
începe cu secolul al IX-lea, în cea mai mare parte nu ne sînt cunoscute. De obicei, cercetătorii împart în trei perioade istoria imnului bizantin: prima a fost o perioadă de pregătire, cînd producția a fost constituită din așa-numitele tropare (scurte imnuri și rugăciuni), în timp ce perioada apogeului imnografiei este cea de-a doua, care se întinde din secolul al VI-lea pînă în secolul al VIII-lea; acum este creat așa-zisul kontakion, un fel de omilie în versuri. De
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
imperială, apoi se dedicase vieții ascetice și trăia la marginea capitalei; lîngă coliba lui, creștinii se adunau și cîntau imnuri. în același timp, apare obiceiul, atestat de Teodor Lectorul (Istoria Bisericii PG 86, 1, 173 și urm.), de a scrie „tropare”, și acestei activități i s-au dedicat, în afară de Auxențiu, doi dintre prietenii săi, Antim și Timocle. Primul era ortodox, iar cel de-al doilea, monofizit. Prin termenul troparion (de la tropos, „mod” sau „stil muzical”) se înțelege o scurtă rugăciune liturgică
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
neobservată în mijlocul mulțimii anonime din Constantinopol. Troparion-ul rămîne așadar o specie marginală a imnografiei, chiar dacă e destul de vechi și el - anterior personajelor ale căror nume le-am menționat: într-un papirus din secolul al IV-lea au fost descoperite trei tropare anonime pentru Bobotează. Așa stau lucrurile și cu imnurile din liturghia lui Ioan Hrisostomul, și anume Imnul Heruvimilor și Participarea la cina mistică. în secolul al VI-lea, în sfîrșit, ar fi fost compuse trei tropare scurte de către Simion Stîlpnicul
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
au fost descoperite trei tropare anonime pentru Bobotează. Așa stau lucrurile și cu imnurile din liturghia lui Ioan Hrisostomul, și anume Imnul Heruvimilor și Participarea la cina mistică. în secolul al VI-lea, în sfîrșit, ar fi fost compuse trei tropare scurte de către Simion Stîlpnicul, în urma cutremurului din 577; mai este cunoscut și cel intitulat Unul-născut, compus de împăratul Iustinian I (527-565) în 536, care e o parafrază în versuri a simbolului Crezului constantinopolitan la care se adaugă formule doxologice și
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
bacoviană, nostalgia edenului pierdut - copilăria - sau tristețea „iubirilor ucise în toamna putredă”. Ceea ce diferențiază acest volum e accentuarea situării tradiționaliste și implicit potențarea anumitor particularități de limbaj. Abundă cuvinte devenite fetișuri, ca „fruntarii”, „năier” (cu sensul „cântăreț din nai”), „zodier”, „tropar” ș.a., nu lipsesc vocabule stridente, inventate sau regionalisme. Tânărul poet cultivă metaforismul convențional, banalizat ori pe cel artificios, obținut prin materializarea forțată a unor abstracții sau prin utilizarea excesivă a cuvântului „alb”. Sunetul liric devine mai autentic și pare mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
fuior de cânepă. Cu Steaua Cu Steaua se umbla timp de două săptămâni, din Ajunul Crăciunului și până la Bobotează, în toate satele comunei, mai des în satele Tarnița și Satu Nou. Cântecul de stea din aceste sate era, de fapt, troparul 1 învățat de la preot: „Nașterea ta Hristoase,/ Dumnezeul nostru,/ Răsărit-a lumii/ Lumina cunoștinței./ Că de la stea au învățat/ Să se-nchine Ție/ Soarele dreptății...”. Cântecul și recitalul înfățișează nașterea lui Iisus și sunt inspirate din literatura bisericească, pe marginea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
azi, și prin rugăciunea ce le urmează, credincioșii cer aproape întotdeauna ajutorul lui Dumnezeu, sau mântuirea, sau în general mila Lui"10. De aceea, multe imne se termină prin cererea milei lui Dumnezeu: Doamne, miluiește-ne. De plidă, într-un tropar la Duminica Ortodoxiei se cântă: Ne închinăm icoanei Tale neprihănite, Bunule, cerând iertare de greșelile noastre, Hristoase Dumnezeule. Căci cu voia bine ai voit a Te sui cu trupul pe cruce, că să izbăvești pe cei ce i-ai zidit
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
începe cu secolul al nouălea, în cea mai mare parte nu ne sunt cunoscute. De obicei, cercetătorii împart în trei perioade istoria imnului bizantin: prima a fost o perioadă de pregătire în timpul căreia producția a fost constituită din așa-numitele tropare (adică din scurte imnuri și rugăciuni), în timp ce perioada apogeului imnografiei este cea de-a doua care se întinde din secolul al șaselea până în secolul al optulea; acum este creat așa-zisul kontakion care e un fel de omilie în versuri
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
se dedicase însă vieții ascetice și trăia la marginea capitalei; în jurul lui, lângă coliba lui, creștinii se adunau și cântau imnuri. În același timp, apare obiceiul, atestat de Teodor Lectorul (Istoria Bisericii PG 86, 1, 173 sq.), de a scrie „tropare” și acestei activități i s-au dedicat, în afară de Auxențiu, doi dintre prietenii săi, Antim și Timocle. Primul ar fi fost ortodox, cel de-al doilea, în schimb, monofizit. Prin termenul troparion (de la tropos, adică „mod” sau „stil muzical”) se înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
anonime din Constantinopol. Troparion-ul rămâne așadar o specie marginală a imnografiei chiar dacă e destul de vechi și el, adică anterior personajelor ale căror nume abia le-am menționat: într-adevăr, într-un papirus din secolul al patrulea au fost descoperite trei tropare anonime pentru Bobotează. Așa stau lucrurile și cu imnurile din liturghia lui Ioan Hrisostomul, și anume Imnul Heruvimilor și Participarea la cina mistică. În secolul al șaselea, în sfârșit, ar fi fost compuse trei tropare scurte de către Simion Stâlpnicul, în urma
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
patrulea au fost descoperite trei tropare anonime pentru Bobotează. Așa stau lucrurile și cu imnurile din liturghia lui Ioan Hrisostomul, și anume Imnul Heruvimilor și Participarea la cina mistică. În secolul al șaselea, în sfârșit, ar fi fost compuse trei tropare scurte de către Simion Stâlpnicul, în urma cutremurului din 577; mai este cunoscut totodată cel intitulat Unul-Născut, compus de împăratul Justinian I (527-565) în 536, care e o parafrază în versuri a simbolului Crezului constantinopolitan la care se adaugă formule doxologice și
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mai pot, Unde ești copilărie, cu pădurea ta cu tot ? „ întru naștere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit de Dumnezeu Născătoare; mutatute-ai la viață; fiind Maica vieții și cu rugăciunile tale mântuiești din moarte sufletele noastre ―. (Din Troparul Adormirii Maicii Domnului) 2. Biserica parohiei Adormirea Maicii Domnului din Vatra în zilele noastre, mai mult ca oricând avem posibilitatea să îndrumăm copiii să participe cu părinții la slujbele ce se țin în biserică, dumineca și la alte sărbători din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
TANSA În seara din Ajunul Crăciunului și în prima zi de Crăciun până la amiază, băieții umblă cu “Steaua”. Steaua se ține cu fața la icoana din casă, iar stelerii iau căciula de pe cap.Cântecul “Stelei” are trei părți. 1. Partea de început (Troparul Nașterii Domnului) “Nașterea Ta Hristoase Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii, lumii, cunoștința stelelor, de la stea s-au învățat să se închine Ție, Soarelui Dreptății și să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus Doamne, slavă Ție.” 2. Steaua sus
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Este vorba de o icoană pe care este zugrăvită nașterea lui Isus Hristos, în mijlocul staulului. Intrând în casă, unul din dascăli așază marginea de jos a icoanei pe piept, ținând ,mâinile de cele două colțuri de sus și începe a cânta troparul nașterii Mântuitorului. În vechime, la curțile noastre domnești, era și obiceiul numit ORAȚII, devenite “urații” de la “a ura”. Cărturarul Dan Simionescu scrie în legătură cu acestă datină voievodală: ”În prima zi de Crăciun, Domnul avea obiceiul să cheme la masă pe boieri
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
credinței în valorile nestricăcioase și nepieritoare ale dragostei de neam și Dumnezeu. CAPITOLUL III CRĂCIUNUL 1942 „A venit și-aici Crăciunul Să ne mângâie surghiunul” (Radu Gyr) În ziua Crăciunului am ieșit din carantină. Dimineața ne-am rugat, cântând împreună Troparul Nașterii: „Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru...” și Condacul: „Astăzi Fecioara pe Cel mai presus de ființă naște...”. Nu sfârșisem cântarea și ușa se deschise: Care dintre voi vrea să meargă la Biserică, poate merge, care nu, merge afară la plimbare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Întâmpla și În cazul psalților și al preoților. De procesul de introducere al limbii române În slujirea liturgică, beneficiază prima dată cărțile destinate preoților, pentru că era mult mai ușor de citit o rugăciune În limba română decât de cântat un tropar În românește. Muzica psaltică era o piedică, o greutate pentru introducerea limbii române În Biserică. Opera de traducere era Încetinită din cauza nepotrivirii textului românesc pe melodia tradițională, care nu putea fi schimbată. Această melodie impunea rânduirea cuvintelor românești În așa
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
așa fel Încât să aibă ritmul cerut de necesitățile melodice ale muzicii. Datorită acestei greutăți de ordin muzical, o bună perioadă de timp se tipăresc cărți de cult bilingve. Octoihul din 1700 avea doar indicațiile de tipic În românește, textul troparelor fiind În slavonește. Mineele tipărite la Buzău, conțin tipicul, paremiile și sinaxarul În românește, iar restul este În slavonă. Triodul din 1700 avea numai tipicul și textele din Sfânta Scriptură În românește. Efortul pentru a traduce măcar Îndrumările de tipic
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
cum că În fieștecare zi se cântă catavasiile... iar să Înțeleg foarte puțintei, cât numai viersul sunt ascultând iar nu și Înțelesul celor ce se cântă, tălmăcit-am pre a noastră de țară și de obște limbă toate catavasiile cu troparele“. Pe verso-ul foii de titlu se află portretul lui Constantin Brâncoveanu, desenat frumos În negru și verde, iar deasupra capului se vede Hristos apărând din nori. Din prefața lucrării, Închinată lui Constantin Brâncoveanu, aflăm că autorul era român și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
era român și că a scris-o „la Îndemnul Mitropolitului Atim Ivireanul, cu voia și cererea a toată Biserica și a tot norodul“. Manuscrisul lui Filotei este important deoarece cuprinde cântări la toate slujbele din timpul anului și anume: catavasiile, troparele, condacele și laudele fiecărui praznic Împărătesc, rânduiala utreniilor și a celor trei Liturghii, Te-Deum pentru domnitor și mitropolit, Gramatică psaltică veche, Anastasimatar, voscresne, Antologhion, Penticostar, iar pe lângă acestea rugăciunea lui Filotei pentru Constantin Brâncoveanu, două doxologii și patru tropare pentru
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
catavasiile, troparele, condacele și laudele fiecărui praznic Împărătesc, rânduiala utreniilor și a celor trei Liturghii, Te-Deum pentru domnitor și mitropolit, Gramatică psaltică veche, Anastasimatar, voscresne, Antologhion, Penticostar, iar pe lângă acestea rugăciunea lui Filotei pentru Constantin Brâncoveanu, două doxologii și patru tropare pentru ucenici. Prin această lucrare În românește, se asigura stranei necesarul pentru tot anul. În anii următori, toți psalții se vor folosi de ea, la strană sau În școlile de muzică, copiind-o Întreagă sau pe porțiuni, În funcție de nevoie și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Înălțatului Domn și stăpânitoriului a toată Ungrovlahia, Domnului Domnului Constandin Voivoda“, „Întru pofala (lauda) Mitropolitului Ungro-Vlahiei, Kir Antim Ivireanul“, „Întru pofala boierului mare“, „la masa celui ce gătește ospățul“, „Irmoase veselitoare la masă“, „Rugăciunea lui Filothei pentru Costandin Voevod“ și „Tropare pentru ucenici“. Dintre acestea doar polihroniile se cântau În biserică, dar erau cu totul diferite de cântarea „pre Stăpânul“ pe care o avem astăzi. Aceste polihronii erau nominale și se câtau În momente bine stabilite din timpul slujbelor precum și În afara
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
învățăturii sfintei noastre biserici; mijlocul prin care acești slujitori ai bisericii se puteau îndruma, manifesta, îndrepta și cere din drepturile care li se cuvin” - completa cantorul Petru Șuhari. „Cantorul numit de popor și „dascăl” nu este numai persoana care cântă tropare și psalmi în strana bisericii, ci mai este un om a cărui profesie are un trecut destul de bogat... Scriitorul povestitor Ion Creangă și-a primit primele învățături de la un dascăl. Primii oameni de cultură ai satelor noastre au fost preotul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu coarnele în jos, e a ploaie. Ca să nu te înșeli că luna-i nouă, uită-te printr o basma, căci ea-și desface cornul în vrîste după numărul zilelor. Cînd e crai-nou, atunci la partea călugărească se cîntă marele tropar Lumină lină, iar la mireni se zice: „Frumoasă, sănătoasă m-ai găsit, frumoasă, sănătoasă să mă lași.“ Barabulele* nu se pun la lună nouă, pentru că, punîndu-le atunci, ar dudăi beldiile* lor în sus, pe cînd barabulele n-ar rodi în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
1913) pentru traducerea epopeii Iliada de Homer. După începutul modest cu poeziile din Gânduri și vise, talentul poetic al lui M. se manifestă în volumele Alme sol (1925), Bair di cântic armânescu (1931), Altare (1934), Ritual pentru tine (1934) și Tropare (1940). Versurile îi sunt influențate de lirica greacă, lucru vizibil în special în secțiunea Anacreontice din placheta debutului. Spiritul apolinic este tot mai pregnant începând cu Alme sol, în care soarele este slăvit ca sinteză divină a luminii, logosului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]