409 matches
-
situația câmpului baric sunt responsabile de încadrarea celei mai mari părți a domeniului arab în zona caldă și doar a mai puțin de o treime în aria zonei temperate (subtropicale), influența factorilor fizico geografici fiind una auxiliară. Într-adevăr, proximitatea Tropicului de Nord determină oferta unei mari cantități de radiație solară, precum și dinamica generală atmosferică controlată de brâul de mare presiune centrat pe Tropic, ce generează circulația maselor de aer dinspre nord-est, sub forma alizeelor. Doar extremitatea nord-vestică a Maghrebului și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
o treime în aria zonei temperate (subtropicale), influența factorilor fizico geografici fiind una auxiliară. Într-adevăr, proximitatea Tropicului de Nord determină oferta unei mari cantități de radiație solară, precum și dinamica generală atmosferică controlată de brâul de mare presiune centrat pe Tropic, ce generează circulația maselor de aer dinspre nord-est, sub forma alizeelor. Doar extremitatea nord-vestică a Maghrebului și regiunile din estul Mării Mediterane intră sub influența periodică a vânturilor de vest de la latitudinile medii și a ciclonilor mediteraneeni retrograzi, cu activitate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
veni, București, 1993, Nisipurile timpului, București, 1994; Josephine Hart, Păcatul, București, 1993, Iubire otrăvită, București, 1994; Eileen Goudge, Grădina minciunilor, București, 1994; Elizabeth Gage, Tabu, București, 1995; Flannery O’Connor, Judecata de Apoi, pref. Ștefan Stoenescu, București, 1997; Henry Miller, Tropicul Cancerului, București, 1997, Tropicul Capricornului, București, 1997, Sexus, București, 2000, Plexus, București, 2002; Bernard Malamud, Cârpaciul, București, 1998; J. D. Salinger, Dulgheri, înălțați grinda acoperișului, București, 1998; Russell Banks, Deriva continentelor, postfață Ștefan Stoenescu, București, 1999; Nadine Gordimer, Nimeni alături de mine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
literară construită ca succesiune de idei estetice, curente, școli etc. G. Călinescu evită să îl situeze, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, în interiorul unor coordonate teoretice precise, acuzând mobilitatea talentului și imprevizibilitatea poetului, care, „dotat cu un instinct tropic”, s-ar orienta după „cele mai mici schimbări ale soarelui liric”. Un studiu al lui Șerban Cioculescu, Poezia d-lui Ion Vinea („Revista Fundațiilor Regale”, 1937), intuiește tonalitatea justă pentru a releva semnificațiile de adâncime într-o formulare pe cât de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
ne imaginăm cum ne-am descurca fără ele. Desigur, n-am face altceva decât să privim Soarele, Luna și stelele, așa cum au făcut strămoșii noștri. Soarele oferă, prin ciclul zi-noapte intervalul esențial al măsurării timpului; iar prin periodicitatea anotimpurilor anul tropic. Dar, nici în această operă de specialitate, astronomia nu a fost lăsată singură. Între aceste două unități de timp, una infimă și alta imensă, astrologia a creat și a pus la dispoziția astronomiei unități intermediare: săptămâna și luna. Observăm că
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
numește trigonul de foc: Berbec-Leu-Săgetător; al doilea, terestru:Taur-Fecioară-Capricorn. AL treilea uman: Gemeni-Balanță-Vărsător și al patrulea acvatic :Rac-Scorpion-Pești. Se formează trei aspecte tetragonale puțin propice, alcătuite din semne de sexe diferite, opoziția lor ducând la ideea de luptă. Găsim aspectul tropic: berbec-rac-balanță-capricorn; aspectul simplelor: Taur-Leu-Scorpion-Vărsător; și aspectul dublelor: Gemeni-Fecioară-Săgetător-Pești. Avem doar două aspecte sextile, ambele propice. Aceste aspecte sunt opera magilor babilonieni și asirieni care, ducând precizia și mai departe, au împărțit fiecare semn în trei părți egale, numite decani. Putem
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
a îndeplinit, are tot timpul s-o facă în viitor! "Pămîntul va lua foc când cele 7 planete vor fi în conjuncție în Cancer și va fi acoperit de un nou potop, când fenomenul se va repeta în Capricorn "(semnele tropicelor). Dacă la orientali teoriile cele mai absurde și neînțelese erau primite de oamenii simpli drept profund înțelepte, spiritul dialectician al grecilor, le supunea pe toate la teribila probă a discuției în contradictoriu. Astrologia a fost și de această dată la
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
mai celebru astronom arab, avea observatorul la Mecca(?). Meritele lui sunt pe măsură: a rectificat sistemul lui Ptolemeu în mai multe puncte; a redus excentricitatea orbitei solare, constatîndu-i deplasarea perigeului; a determinat oblicitatea eclipticii pe ecuator; a măsurat durata anului tropic; a perfecționat teoria lunii și a planetelor; a îndreptat efemeridele lui Ptolemeu, publicând el însuși altele noi care îi poartă numele. Cînd Egiptul a trecut sub domnia califilor Fatimiți, astrologia a făcut primul pas în cel de-al doilea marș
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
buzunare, București, 1949; Albert Maltz, Curentul subteran, București, 1951; Tirso de Molina, Don Gil de Ciorap-Verde, București, 1957 (în colaborare cu Ion Frunzetti); Giovanni Germanetto, Memoriile unui bărbier, pref. Palmiro Togliatti, București, 1960 (în colaborare cu Constanța Tudor); Claude Lévy-Strauss, Tropice triste, București, 1968 (în colaborare cu Irina Pâslaru-Lukacsik). Repere bibliografice: [Eugen Schileru], „Fapta”, 1946, 570; Virgil Mocanu, „Scrisoarea de dragoste”, RL, 1971, 50; Andrei Savu, „Scrisoarea de dragoste”, VR, 1972, 1; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Scrisoarea de dragoste”, „Viitorul social”, 1972, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
moment de scrisul poetului. E reactualizată În asemenea versuri aceeași poetică deschisă, - variantă personală a formulei, devenită model pentru imagismul avangardist, a lui Pierre Reverdy: Și poemele sunt ciubotele de șapte poști Care mă duc din cercul polar la caldul tropic, Și-n vers ca-n geanta unui botanist recunoști Ierburile atîtor distanțe stînd alături. Cine a spus că slova e-un lanț de-ncete schimburi, Și literele Închise ca păsări În odaie? C-un singur vers poți trece prin patru
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ori că: „cele patru anotimpuri / Năvălesc În privirea noastră”, - iar În Petre Schlemihl poetul e „o umbră lunecînd În același timp prin toate punctele cardinale”, În vreme ce „poemele sunt ciubotele de șapte poști / Care mă duc din cercul polar la caldul tropic, / Și-n vers ca-n geanta unui botanist recunoști / Ierburile atîtor distanțe stînd alături”. În fine, un pasaj din Patmos trimite spre o similară cuprindere panoramică: „Și poiana pe care continuăm să fim singuri În această eternitate a devenit un
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
magia cuvîntului care - ni se spune În Petre Schlemihl, XIV - departe de a fi „un lanț de-ncete schimburi”, se caracterizează tocmai prin energia ei unificatoare („poemele sunt ciubotele de șapte poști / Care mă duc din cercul polar la caldul tropic”, „C-un singur vers poți trece prin patru anotimpuri”). La modul ideal, eul poetic se definește, așadar, la Ilarie Voronca, drept un homo festus prin excelență: cel ce trăiește lumea ca pe o sărbătoare sau se Înfățișează ca invitînd-o, provocînd-o
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
imaginația somptuoasă, în gustul pentru bogăția decorativă, în viziunea decadențelor mărețe, în parada unei fabule a grandoarei, în toată opera, ca și în toată viața lui Mateiu I. Caragiale, un brummellism literar, cum am zice noi, o „invoaltă floare de tropice”, cum atât de minunat zice Perpessicius.”4 Dacă Ionel Teodoreanu este judecat din perspectivă stilistică („...stilul său excesiv impresionist, ornat înadins, decorativ, deci răsucit, cârlionțat și deloc epic, e oricum un stil dificil.” 5Ă, Gib Mihăescu este scrutat din perspectiva
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Kroeber, Alfred L.; "Stimulus Diffusion", în American Anthropologist, New Series, vol. 42, ianuarie-martie 1940, nr. 1. Lévi-Strauss, Claude, Anthropologie structurale, Plon, Paris, 1958; trad. rom. Antropologia structurală, Editura Politică, București, 1978. Lévi-Strauss, Claude, Tristes tropiques, Plon, Paris, 1956; trad. rom. Tropice triste, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1968. Lewis, David, Convention: A Philosophical Study, Cambridge MA: Harvard University Press, 1969. Lewis, M. Paul (ed.), Ethnologue: Languages of the World, ediția a VI-a. Dallas, 2009. Liiceanu, Gabriel, Încercare în politropia omului
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
faci pe toate, noi greșim față de tine, față de semenii noștri și de noi înșine. Eu vreau iertarea Ta și a celor ce vor să mă ierte. Mărioara Buraga Din bibliografia personală a părinților V.K.Nicoschi, Copilăria omenirii Claude Levi Strauss, Tropice triste Academia română, Studii și cercetări de istorie veche Ambrogio Donni, După chipul și asemănarea omului Editura științifică, Istoria universală Iulius E.Lips, Obîrșia lucrurilor, O istorie a culturii Joseph Dechelette, Manuel d`arche`ologie pre`historique celtique et gallo-romaine
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
absurdului acceptat ca făcând parte din banalul cotidian. Ultima strofă alterează sensul textului, ducând totul spre burlesc, spre parodie, "Apele purtau alge cu miros de iod/ și din canaturi Luna s-a desprins ca un gong/ când suia olandezul de la tropice/ profilul orizontului cât o minge de ping-pong". Se întrevăd și aici contururile unui posibil tablou, redimensionarea se realizează prin prisma unui posibil colaj. Peisajul interior ridicat la rang de lume absolută se reflectă și în Demonul sângelui. Se realizează și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la dimensiunea sa planetară, diabetul prezintă o extraordinară heterogenitate „mega-regională”. În regiunile tropicale, diabetul îmbracă unele particularități fenotipice care merită a fi măcar menționate la noi. Este motivul descrierii acestor fenotipuri într-un subcapitol aparte. Formele de diabet descrise „la tropice”, însă, pot fi uneori asemănătoare cu unele tipuri de „diabet secundar pancreatic” înregistrate ocazional și în Europa. Expansiunea cercetării diabetologice în Japonia inițial, care s-a extins în ultimii 10 ani în întregul Extrem Orient (China în primul rând, dar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
caz, alterările pancreatice întâlnite în formele de diabet „fibrocalculos” sau cel de „malnutriție” sunt întâlnite foarte rar în țările europene. Aceste tipuri vor fi descrise separat (capitolul .... „Diabetul secundar ne-endocrin”). 9. Fenotipurile diabetului în țările tropicale Diabetul zaharat la tropice, denumit și „diabet zaharat legat de malnutriție” (MRDM: Malnutrition Related Diabetes Mellitus) cuprinde două tipuri: „diabetul fibrocalculos pancreatic” (FCDM: Fibro Calculous Diabetes Mellitus) și „diabetul din deficiență proteică” (PDDM: Protein Defficient Diabetes Mellitus). Aceste forme de diabet par a fi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
o descriere, chiar succintă, din două motive: (a) migrația popoarelor îmbracă forme noi în epoca modernă, putând ocaziona pătrunderea în clinicile europene a unor cazuri de diabet provenite din țările tropicale; (b) în mod excepțional, cazuri similare celor întâlnite la tropice pot fi înregistrate și la populația noastră. Să nu uităm că ramurile de țigani care au pătruns în Europa (inclusiv în țara noastră) își au originea în India. Menționăm că în clasificarea OMS din 1985 diabetul de malnutriție era menționat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
menționat ca o a treia formă importantă de diabet, distinctă de diabetul secundar. În ultima clasificare a diabetului însă (1998) ea a fost retrecută (după cum era și firesc) printre formele de diabet zaharat secundar (2). Caracteristica etiopatogenetică a T1DM la tropice este frecvența mai mică a markerilor genetici întâlnită la populația europeană și caracterul episodic al markerilor imuni. Vârsta de debut a T1DM este deplasată la dreapta, către 30-40 ani, tendința lor la cetoză fiind mai scăzută. Aceste caracteristici se regăsesc
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
cînd a început ciclul ei agricol! Ora 19,25, în personalul Roșiori București, ieșire din Roșiori, rapidul București Craiova aterizînd în stație, pod peste Vedea una dintre chingile cîmpurilor, pădurea sălbăticită, mai mult ca sălbatică Teleorman, moralmente inabordabilă, văluri în tropice umede ramurile, rădăcini din luciu de apă, meteorologie osîndită la metamorfoză și ea, cod CFR, fereastra pe care scot capul și încă una, simetric, restul sudate, natura simbiozei în trenul dormitor și magazie pentru intervenții la cale, pojar în norul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Orizont arădean” (supliment literar al revistei „Orizont” din Timișoara), Almanahul „Aradul literar”, fiind și președinte al Cenaclului din Arad al Uniunii Scriitorilor. A colaborat, îndeosebi cu proză, la „Tribuna”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Cariatide” și „Arca” (Arad). Debutează cu povestirea Duminică la tropice (1968) în revista „Orizont”, iar editorial cu volumul de proze scurte Să arunci cu pietre în soare (1974). Volumul de debut aduce în fața cititorului o lume pe care au explorat-o literar și alți scriitori bănățeni (Virgil Birou, Sorin Titel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
CLAUDE LÉVI-STRAUSS (1908-2009), considerat „părintele antropologiei moderne”, a urmat studii de drept și filozofie înainte de a se orienta către etnologie și antropologie. A fost profesor la S²o Paulo (cercetările etnografice de aici constituie sursa volumului Tropice triste, care i-a adus celebritatea), iar mai apoi, pînă la pensionarea din 1982, director de studii și profesor la Collège de France, precum și director adjunct la Musée de l’Homme. A fost membru al Academiei Franceze din 1973. Dintre
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Însă, fără ca frumusețea ei să-și piardă din strălucire, dânsa avea ceva respingător, În ea se simțea, mai mult decât În alte femei, Eva, străina, dușmana neîmpăcată și veșnică, Împrăștietoare de ispită și de moarte”, ca „o floare neagră de tropice, plină de otravă și de miere” <endnote id="(794, pp. 16-19)"/>. Cam În același stil este descrisă senzuala Ghenea (Golda) Kersanova, „fiica unui evreu bogat, fabricant de lichioruri”, din romanul lui Gib Mihăescu Rusoaica (1933). Ghenea „nu era chiar o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
științelor ecologice a mărit cu mult posibilitățile de analiză a mediului. Unii economiști, de pildă Andrew M. Kamarck de la Banca Mondială, au vorbit despre societățile tropicale ca fiind diferite de cele din zonele temperate. Trei sferturi din Africa sunt la tropice. Faptul binecunoscut că larga majoritate a populațiilor sărace ale lumii locuiesc în zonele tropicale sau semi-tropicale este subliniat de distincția "Nord-Sud". Comportamentul uman nu depinde doar de temperatură sau umiditate, ci și de raritatea sau prevalența morbidității și a dizabilităților
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]