248 matches
-
că i-a fost văzută o față necunoscută... Lacrimile îi spălară obrazul ostenit... dar, tot frumos. - Liniștești-ti, fata mamii... hai, hai să mai încercăm!... o îndemnă bătrâna, cu blândețe, revenindu-i inima la loc... Din nou o rafală... un trosnet de creangă ruptă, izbi în geam. Femeia, cu o voință nebănuită, lupta pentru viață. Un junghi îi împunse ascuțit pântecele, făcând să i se clătine mintea de durere. Se zvârcolea în chinuri, ca o râmă strivită la un capăt. Afară
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
o subită teamă de moarte îl cuprinse. Primejdia îi ascuți agerimea. Cu o iuțeală de care nu se știa în stare, a tras toporișca de la șold, și cu un răcnet de fiară, care înfiora codrii, lovi animalul în zbor. Un trosnet surd... un icnet adânc, jalnic... și frumosul animmal se prăbuși întinzându-se moale pe omăt. Izbitura a fost năpraznică, drept în fruntea lată a tigvei. Cu o labă bătu aerul, încercând să se agațe, parcă, într-un ultim efort de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se arunce și să sfâșie. O spaimă cumplită îl înfricoșă, și o subită teamă de moarte îl cuprinse; își închise ochii strâns așteptând... și, zvâcni. Totul se petrecu într-o clipită... o clipă, cât o bătaie de inimă grăbită. Un trosnet surd de os sfărâmat... un icnet subțire, jalnic, și frumosul animal se rostogoli în vale, întinzându-se moale, nemișcat, pe omătul alb. Cu o labă, bătu aerul încercând să se agațe, parcă, de ceva nevăzut, într-un ultim efort și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu mănuși, nu ajungem nicăieri, spuse el și trase un șut scaunului de sub Issler. Proxenetul țipă și începu să se zbată ca un pește pe uscat. În momentul în care întreaga lui greutate rămase suspendată în cătușe, se auzi un trosnet de oase. Fii atent la mine, băiete! exclamă el, apoi urlă: Găinarule! Cioroiule! Pedofilule! Și trânti pe jos și celelalte scaune. Cei patru rămaseră atârnați unul lângă altul, țipând și încolăcindu-și picioarele unul în jurul celuilalt, asemeni unei caracatițe în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de haină trăgându-l În față, Încercând să Îl țină În picioare, În timp ce un alt pumn se, pregătea să Îl transforme Într-o bucată de carne Însângerată. Agentul Watson strigă ceva, dar Logan nu Înțelese ce anume. Se auzi un trosnet, iar mâna care Îl ținea Îi dădu drumul. Logan se prăbuși pe covor, ghemuindu-se instantaneu cu stomacul cuprins de flăcări. Un nou țipăt furios, urmat de amenințarea agentei Watson că Îi va rupe mâna domnului Reid dacă nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
vioara deasupra capului, Încercând să scape din grămada aia caldă și grețoasă de hoituri, Înălțându-se ca un pom viu deasupra cailor sfârtecați, În timp ce haita devora flămândă caii regimentului, și dacă se mai auzea vreun nechezat, el era acoperit de trosnetul oaselor și al pieilor În fălcile de fier ale lupilor care lăsau În urmă iarba strivită și umedă, plină de bale și de sânge. „Ce dracu’ ne-o trăbuit războiul ăsta?” Și plângea cu lacrimi mari: „Doamne, sunt viu, minune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
când mi se Întâmplă ceva rău. Tipu’ e ca piaza rea, pe bune! Capitolul 1tc " Capitolul 1" Ruby Silverman Își așeză cu grijă picioarele pe suportul special de pe masa de consult ginecologic. Cum se uita hotărâtă În tavan și aștepta trosnetul sec al mânușilor de cauciuc ale doctorului, se chinuia să nu se gândească la tot ceea ce se Întampla acolo jos, Întorcânduse la jocul din minte - Încerca să găsească cât mai multe cuvinte care se puteau forma din literele cuvântului „speculum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
până duminica. Auzeam sau mi se părea că aud, chiar dacă doar atenuate, zgomote pe care le aveam în ureche încă din copilărie și pe care le purtam așadar în cap ca pe un ritual monstruos: șușoteli ce anunțau ceva, plescăituri, trosnetul făcut de scheletul patului, suspinele saltelei din păr de cal, oftaturi, icnete, toate zgomote specifice actului sexual și care, trăite pe întuneric, se impregnează deosebit de adânc. Copil fiind, am recepționat vânzoleala aceea apropiată cu o curiozitate multă vreme nevinovată. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și privit cu nesaț de pe terasă în fiecare dimineață; nu numai înfiorându-se de zbaterea țuguiului care se chircea asupră-și, strângându-se și pierind, ci și de respirația flăcărilor care, în ciuda distanței, părea că se aude, ca și de trosnetul lemnului și de șuierul jeturilor de apă ale pompierilor sosiți în sfârșit, jeturi lovind cu brutalitate în ziduri, în acoperiș, fărâmând ce nu fusese fărâmat, pătrunzând prin ferestre; înfiorându-se și de glasurile care dintr-odată au început să ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fizic fenomene mai puțin explicabile. Înainta cu greutate în mulțimea de teorii despre fluidul psihic, telergie și cunoaștere metapsihică, se lăsa convinsă anevoie ori nu înțelegea, încât mai păstra destul din credințele ei anterioare despre eul neștiut care izbucnește odată cu trosnetul parchetului. Povestindu-i, se ghemuiește la pieptul lui, sau la picioarele lui vrea să fie mângâiată ca să uite, se lasă mângâiată, ar putea face orice cu ea în acele clipe, numai să-i scoată din cap gândul la grecul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și privit cu nesaț de pe terasă în fiecare dimineață; nu numai înfiorându-se de zbaterea țuguiului care se chircea asupră-și, strângându-se și pierind, ci și de respirația flăcărilor care, în ciuda distanței, părea că se aude, ca și de trosnetul lemnului și de șuierul jeturilor de apă ale pompierilor sosiți în sfârșit, jeturi lovind cu brutalitate în ziduri, în acoperiș, fărâmând ce nu fusese fărâmat, pătrunzând prin ferestre; înfiorându-se și de glasurile care dintr-odată au început să ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
străin de care lucrurile agonisite trebuie păzite, vor putea fi uitate? Dacă nu-l ajută să uite, timpul îi șterge măcar omului intensitatea trăirilor, știa asta; se va petrece la fel? Noaptea mergea încet către baie, prin întunericul speriat de trosnetele mobilelor vechi, oprindu-se câte o clipă în loc, ca și cum umbre felurite ar fi roit în jurul lui și din ele s-ar fi putut întrupa primejdia sub un chip greu de imaginat. Nu teama, ci altceva mai greu de definit, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de rușine, gândea că opțiunea pe care a făcut-o deja va fi pentru întreaga viață și bucuriile imediate sortite numai altora nu mai trebuie cu nici un chip invidiate. Un timp nu se auzeau decât respirația colosală a orașului și trosnetele mobilelor vechi. Apoi iar era cuprins de cealaltă liniște din el, viermuitoare, de parcă sintagma aceea, „șiretlicurile vieții“, ar fi iradiat neliniște și l-ar fi chemat s-o lămurească. De parcă ar fi complicat cu bună știință câte vedea în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-l dădeau peste cap, îl înmuiau, nu mai era în stare de nimic - și izbucnind și mai tare în lacrimi, incapabil să se stăpânească. Și-a amintit de țuguiul care ardea și de olanele înnegrite crăpând de căldură cu un trosnet înfiorător de os rupt și de bătrâna doamnă Marga Pop înmărmurită privind de lângă cotul lui, mică, subțire, delicată, slăbită de boală, înspăimântată de inevitabilul deznodământ anunțat de incendiu. Și-a amintit de o taină care nu fusese spusă și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
meargă. O lăsă pe Mickey să aibă grijă de cel rănit, și Începu să-și croiască drum spre spatele locului. Călca peste sticlă; o dată o scîndură cedă și se cufundă pînă la șold Într-un talmeș-balmeș de tencuială și lemne. Trosnetul scîndurii fu atît de ascuțit că o auzi pe fată țipînd. — Nu-i nimic, totul e bine, spuse cineva blînd. Kay scutură ușor lanterna și desluși figura unui bărbat care stătea ghemuit pe moloz, la vreo șase metri. Își ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
bun... Crawford cercetă cu privirea piscina, zîmbind la vederea atîtor femei frumoase care se ungeau cu ulei de plajă sub razele soarelui. Wolfgang tocmai făcea o demonstrație de săritură pe spate, elanul său biciuind trambulina și scoțînd din ea un trosnet care ridică În picioare toată lumea din jur. — Arătos individ - orice sculptor grec și-ar fi dat o mînă ca să-l poată imortaliza Într-o friză. E grozav, Charles. Ai făcut o treabă minunată. Poate nu-ți dai seama, dar adevărata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
târziu de noapte,pe când blidele dormeau spălate, clătite-lună și lucii, Petronia îl văzu cum își scutură zăpada de pe opincile de cauciuc că ninsese năprasnic în Goldana și pe toată Baisa, anume înainte de înjunghierea porcului. Nicanor intră pe ușă, cu un trosnet de aburi înghețați și albi, ca o rămurică de cireș înflorit, având o față solemnă și îngândurată. Zise scurt, în tăcerea nopții de gheață: Sunt ușor ca o pană, 'tu-i tămădăii 'mă-sei de viață! Cum vine asta, Nicanor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
după aceea, Vladimir o păstră în amintire, stocând-o sub formă de episod antologic. Hai să ne culcăm, zise Melanie. E trecut de trei! riscase ea, deși intenția îi era exact contrariul. De unde știi? se împotrivi el, dezamăgit. Păi după trosnetele pe care le percepe auzul meu fin. Îl nedumerise și mai mult. O privi întrebător: Ce trosnete? Nu se aude nimic! Ba eu aud cum se crapă, ripostă ea, cu umor. -...cum se crapă? Ce se crapă, adică? arătă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
culcăm, zise Melanie. E trecut de trei! riscase ea, deși intenția îi era exact contrariul. De unde știi? se împotrivi el, dezamăgit. Păi după trosnetele pe care le percepe auzul meu fin. Îl nedumerise și mai mult. O privi întrebător: Ce trosnete? Nu se aude nimic! Ba eu aud cum se crapă, ripostă ea, cu umor. -...cum se crapă? Ce se crapă, adică? arătă el că nu înțelege o iotă. Cum se crapă de ziuă, prostuțule! pufni ea într-un râs răsunător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
foc și moarte, pe trunchiurile lor se văd, asemeni unor răni dureroase, urmele albe ale oțelului. Mugurii fragezi se sfârșesc înainte să înflorească, sufocați de fumul negru și împuțit al incendiilor. Deasupra orașului stăruie o tăcere sinistră, tulburată doar de trosnetul neîntrerupt al flăcărilor sau a zidurilor care se prăbușesc la pământ. Cadavrul unui cal, rupt în două, fusese proiectat pe balconul unei case ruinate. În mijlocul a ceea ce fusese odată strada, caroseria transformată într-o uriașă armonică a unui tramvai arde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-i dă importanță. Aleargă către învălmășeala luptei. Iovuț se apleacă și se repede cu casca în burta dușmanului. O ridică brusc sus. Lovește bărbia adversarului, amețindu-l. Se apleacă asupra lui și cu un gest scurt îi rupe gâtul în trosnet de oase frânte. Ceva mai încolo, soldatul Anghelache Constantin, căruia îi spuneau Pomană, pentru că fusese gropar, se zvârcolește sub greutatea unui neamț. Cu două lovituri de baionetă în burtă, Pomană își dă duhul repede. Abia se ridică neamțul, că Americanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
greșit Doamne? De ce mi-ai luat-o? Mai bine mă luai pe mine! Câteva trăsnete trec peste acoperiș, ca să explodeze cu zgomot mare în preajma clădirii. Artileria germană! Unul dintre copii începe să plângă cu putere, urmat imediat de celălalt. Un trosnet asurzitor se aude undeva sus. O crăpătură lungă își face apariția în varul alb al tavanului. Camera se umple de praf. Fără să mai piardă nici o secundă, Marius face semn infirmierei să vină cu el. Ridică în brațe trupul neînsuflețit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
nu funcționa, cutia părea strâmtă (abia încăpeau două persoane, pipăindu-se, iar dacă nimereai cu vreo profă de la lingvistică, mergeați îmbrățișați, ca la nuntă) și-avea balans. Urcarea se realiza lent, însoțită de-un clămpănit dubios. Oricând se putea declanșa trosnetul final. Înțepenitul între etaje devenise o chestie curentă, doar străinii și bobocii nu știau de ea. Bătrânii povesteau că și Călinescu își petrecuse o după-amiază acolo. Cu doar două zile în urmă, o studentă rămăsese blocată între etajele trei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lor complete. Fișele și sulurile erau păstrate cu sfințenie, în rasteluri închise cu cheie; pe holuri, patrulau bibliotecare în capot bleumarin, gata să surprindă orice mișcare suspectă. De jos, din subsol, venea miros de sfoară și aracet și se-auzeau trosnete și clămpănituri, ca de menghină sau presă tipografică (unii credeau că acolo e legătoria de carte; alții, că ar fi fost pedepsiți musafirii nepoftiți sau clienții care întârziaseră cu exemplarele împrumutate sau nu-și onoraseră contractul mental). Dacă aveai norocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
care ați părăsit, încă odată, vetrele vieții și crucile mormintelor; Voi care ați adăugat dureri noi la hrisovul suferințelor de veacuri; Nu deznădăjduiți. Pe umerii voștri stă apărarea sfântă a datoriilor strămoșești. În această clipă de îngenunchere, îngenunchiați ca să auziți trosnetul de trupuri pe roată ale lui Horea și Cloșca; simțiți în sânge clocotul de viață ardelenească a lui Avram Iancu și imnul de redeșteptare națională a lui Mureșan; Plecați urechea la brazda strămoșească și păstrați în cuget icoana gândurilor lui
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]