2,738 matches
-
de o parte, o stare de chin, ca urmare a căderii în păcat, iar pe de altă parte, o șansă dată de Dumnezeu pentru ca omul să-și poată împlini sensul existenței sale. Primul aspect se referă la munca chinuitoare, ca trudă și efort: „pentru că ai ascultat vorba femeii tale și ai mâncat din pomul din care ți-am poruncit: să nu mănânci, blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrănești din el în toate zilele vieții tale! Spini
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
în noile condiții și, mai mult decât atât, să ajungă din nou la Dumnezeu . Această ambivalență care ține de condiția căzută a omului explică de ce, atunci când vorbim de muncă descoperim în același timp o latură în care se vede numai truda, efortul, oboseala (și aceasta prevalează cu cât omul este mai îndepărtat de Dumnezeu), și o latură care oferă bucurie și împlinire a persoanei umane. Scopul imediat al muncii omului este, așadar, câștigarea celor necesare traiului (mâncare, îmbrăcăminte, locuință, etc.), pentru
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
având și un serviciu de zi cu zi, este de înțeles faptul că o lucrare de o asemenea anvergură a afectat timpul predestinat familiei, fie el de rutină sau timp liber - iar înțelegerea pe care am găsit-o cu privire la această trudă obsesivă a mea, ca și evaluarea artistic-critică adusă de soția mea (numai atunci când aceasta i-a fost solicitată!!), toate acestea au valoare inestimabilă. Două persoane-cheie au contribuit în mod major la calitatea acestei traduceri. Aceștia sunt cei doi asistenți artistici
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_darul_poeziei_romane_daniel_ionita_1357033961.html [Corola-blog/BlogPost/348797_a_350126]
-
ați pus-o în limba noastră, pe care o scrieți, invariabil, cu majuscule, ,,aflând în Limba Română un adăpost al ființei.” Grigore Vieru Avem un grai cu ochi umezi de dor și istorie. Un grai cu tâmple îmbrobonate de roua trudei creatoare. Nicăieri dorul nostru de desăvârșire nu s-a arătat mai clar și mai cu tărie ca în cuprinsul limbii. Limba este cea mai mare dreptate pe care poporul și-a făcut-o sieși. Două lucruri am întâlnit pe lumea
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
dor. Secera hârșia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
cum se mai întâmplă între oamenii tineri, care nu s-au cunoscut mai bine de la început. Gândurile cu începuturile căsniciei sale, departe de frați, de surori și de părinți, s-au stins odată cu venirea somnului liniștitor, după o zi de trudă prin curtea mare. Nici nu mai simțea loviturile năzdrăvanului căruia nu-i mai plăcea să stea ascuns în burtica mamei sale. Din zi în zi, Jeni se simțea tot mai obosită, se mișca tot mai greu prin curte, așa că Victor
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa va scapa de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au simțul proprietății mai dezvoltat știind cu câtă trudă au obținut această avere de seamă pentru un țăran. Dacă nu ai pământul tău, de ce te mai numești țăran? Doar că trăiești la țară? Așa gândea Victor, acum proaspăt tătic, cu noi responsabilități și griji noi. Mangalia decembrie - 2010 Referință
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
obosit și doresc să ne culcăm mai devreme. Și tu ești extenuată de povara muncii din gospodărie și a sarcinii din pântece. - Așa-i. Abia aștept ca după cină să ne băgăm în culcuș. Ești obosit după o săptămână de trudă, dar nu-i bai că mâine-i sâmbătă și dormi cât dorești! - zâmbi înțelegătoare tânăra nevastă. - Scumpa mea, am hotărât, împreună cu șeful, să lucrăm și mâine. Trebuie să terminăm lucrarea până încep ploile de toamnă. După vreun ceas, tânăra pereche
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
de rușine, să nu intrăm pe ușa din dos. Așa te-am cunoscut din totdeauna. O matcă-n stupul nostru vechi și mic, iar noi supuși, drepți slujitori, nu ne-a lipsit, din câte știu, nimic, c-am adunat, cu trudă, nectarul tot, din flori. Dar după ani, cu florile ce mor în toamnă, ne-ai părăsit, că nu-mi vine a crede, dintr-o tembelă vorbă a unui trecător, dar azi, Torica lu’ Ionică, o lume-ntreagă vede că, peste
TORICA LU IONICĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1428000077.html [Corola-blog/BlogPost/367970_a_369299]
-
vorba bună venită de la un prieten, exact atunci când ai nevoie, în sfatul care te ajută să mergi mai departe când nu vedeai nicio ieșire. În telefonul salvator, în întâlnirea potrivită. Fericirea stă în dragostea părinților care te-au crescut cu trudă și iubire, în casă părintească unde te poți întoarce oricând să-ți încarci bateriile sau să-ți lingi rănile. În ajutorul necondiționat pe care știi că îl găsești oricând acolo Fericirea înseamnă să poți să ajuți, să dăruiești ceva din
FERICIREA de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/Orizont--Opinii/gabriela_maria_ionescu_1497593384.html [Corola-blog/BlogPost/340062_a_341391]
-
lume, Mi-a împrumutat de toate: potop de strălucire Suflet cu bunătate și-o mare de iubire Și frumuseți nespuse, o stea fără de nume Ce strălucește tainic printre copaci și frunze Multicolore unde pe-o inimă curată Din toamnă rodul trudei, credință ne'ntinată Din templul veșniciei și-un zâmbet cald pe buze. Sub tălpi covor de ierburi, sublimă armonie Cu-aroma de gutuie în dulcea-mi sărutare Alune coapte-n plete, ochi blânzi și neuitare Venirea mea pe lume - a
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_parfum_s_paula_diana_handra_1365336789.html [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
veri fugit-au pe la râu, Pe câmpuri verzi să prindă fluturi Și hoinărit-au mai târziu Prin noapte căutand săruturi. Au fost în lan secerători Trudind din greu pe drumul pâinii Să-și umple casa cu comori Făcute doar prin truda mâinii. Au alergat pe câmp cu flori, Cules-au flori de sânziene Și si-au aflat mândrii feciori, A lor Ilene Cosânzene. Au fost nunți mari ca în povesti În care-a petrecut tot natul, Cu mese mari împărătești Cinstit
LITURGHIE DE SEARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Liturghie_de_seara.html [Corola-blog/BlogPost/367275_a_368604]
-
spuse mama. Fetița se îmbrăcă iar capoțelul se lipi de ea moale și pufos și simți că parcă mama o cuprinse într-o îmbrățișare caldă și duioasă; în atingerea aceea catifelată simți toată dragostea pe care mama o pusese în truda mâinilor sale. Sufletul ei închise cu grijă amintirea acelei îmbrățișări, amintire menită să vindece sufletul de om mare de mai târziu prin întoarcerea la vremea copilăriei. Referință Bibliografică: Lecția de croitorie / Adriana Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 634
LECŢIA DE CROITORIE de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_croitorie_adriana_neacsu_1348569678.html [Corola-blog/BlogPost/343858_a_345187]
-
o voi face mereu. Voi aprecia efortul și tinerețea dumneaiei. Voi prețui înțelepciunea, darul și harul ce i-au fost transmise, de Ursitoare, încă de la naștere. Voi respecta și stima acest OM, pentru tot ceea ce a făcut și pentru toată truda și osteneala de care a dat dovadă, de-a lungul vieții, pentru a da, și transmite, tinerilor, pe care i-a avut în grijă maternă, ceea ce este mai bun. A fost soție, mamă, prietenă și dascăl. Acum este soție, mamă
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Grosii_tiblesului_locuri_oameni_f_vasile_bele_1330685680.html [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
conservatorism și un arhaism cu totul aparte, care este Țara Lăpușului” (p. 9) mărturisește, de-adevăratelea, dascălul Bilțiu, fără a exagera câtuși de puțin, prin argumentul propus. Totul pare rupt din mit. Un amplu studiu monografic, aș defini, personal, această trudă și osteneală. Complexă în construcție, amplă și bogată în informație, frumos ilustrată cu poze din arhiva personală a celor doi autori - aceasta este monografia așezării Groșii Țibleșului, azi, o prosperă și cunoscută comună. Propusă și finalizată pe un suport de
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Grosii_tiblesului_locuri_oameni_f_vasile_bele_1330685680.html [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
în care s-a născut. Din 1972 și până la Revoluție și-a făcut meseria de învățător, concomitent cu cea de director al Căminului cultural. Și-a pus sufletul pe tavă pentru pădureni încă de atunci, înființând, după ani mulți de trudă și căutări, Ansamblul „Stejărelul“, instrumentiști și dansatori vestiți astăzi în întreaga lume pentru virtuozitatea și acuratețea interpretării. După 1989, odată cu venirea la Primărie, s-a dat peste cap să scoată satul din bezna în care îl lăsase lunga și trista
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
sala „Thalia” - Filarmonica de stat Sibiu); 22 decembrie, ora 19, Ploiești (Casa de Cultură a Sindicatelor. Se-ncântă prelung spectatorii sălilor din atâtea orașe și se-nfioară! E în dreptul lor să-și întrerupă, dacă vor, măcar la câte un capăt de trudă, mecanica alergare prin zile, trebuind intercalată viața și cu desfătarea în fericire, în forma de fericire preluată din mit și transgresată în faptul stării naturale a omului. Una ar fi să îl absorbi pe Fuego în oglinda privirii, din inumanitatea
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417660939.html [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
ochii blânzi și fruntea-nsângerată... Mai trece încă Dumnezeu purtând în piept iubire Ce mult ar vrea s-o simtă astăzi întreaga omenire... Dar prea puțini au timp de El și prea puțini ascultă Când viața e o alergare și trudă multă...multă.... Când unii plâng secătuiți de grijuri și dureri Iar alții, îmbuibați, mai caută în viață noi plăceri... Pământu-ntreg e zguduit de zvonuri de război... Și vin furtuni...și accidente...și lacrimi curg șuvoi Iar teama a cuprins în
OMAGIU DIVIN (1) (POEME) de MARIA LUCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_luca_1412174820.html [Corola-blog/BlogPost/353030_a_354359]
-
rază pură, Să nască o copiliță Ca floarea de lămâiță: Față albă, păr noptat, Roșii buze, trup sculptat... Vântul gandu-i auzea Și dorința -i întrupa. Dar vai mie, biata mamă, Nu-și lua fetița-n seamă Căci născând în trudă grea Pe pruncuță, ea murea. Și-mpăratul s-a-nsotit Cu o alta-n asfințit Când se-adună vrăjitoare Murmurând de jar cântare. Împăratul s-a pierdut De al ei mister țesut, Căci era frumoasă tare, Cea mai mândră vrăjitoare. O oglindă
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1414126244.html [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]
-
creduli în legi fără de lege. Capcana noastră este „libertatea”. Unde-am pierdut puterea de-a-nțelege ? Prea temători, când peste „libertate” Beizadele-o fac venind din urmă Cu-amenințări, de ei legiferate. Ne calcă în picioare ca pe-o turmă. Din truda noastră le-am crescut huzurul, Peste pământul nostru nu mai plouă, Nouă ne dau ce nu mai cerne ciurul, Să nu murim o zi... sau poate două. Din ce primim, mai dăm si noi un pic Pomană,-n fața sfântului
NE CREŞTEM SĂRĂCIA... DAR DIN DAR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ne_crestem_saracia_dar_d_marin_bunget_1375205763.html [Corola-blog/BlogPost/364211_a_365540]
-
dor răstignit din ceainic de vise tămâiere de aburi alunecă suflete între file tăceri și ascunde dorirea de tainica umbră ce unește ființarea cu sunetul cer candelabrele graiuri din pomul tăcerii adunate în frize de antice porți sentimente uitate cu trudă de tată ce robește ogorul din sine cu dălți ce e omul de strigă ce e ființa de cheamă atâtea năluce priviri în adâncul de mut sanctuară ți-e setea de-a hrăni fila albă nescrisa durere din palma pornită
POEM HIERATIC LVI-CĂMARA DE VEGHE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/david_sofianis_1459099896.html [Corola-blog/BlogPost/381231_a_382560]
-
dacă inainte, la vorbă n-aveam dreptul Și ne feream cu grijă cuvântul de-ai noșt’i semeni, Acum vorbim, e drept! Prea mult și...nedestul Și-acum, vorbim cu toții și nu ne-ascultă nimeni!!! ’nainte, fapta, vorba, era-nregimentată Și truda de cazarmă, ne sufoca voința... Acum, abia acum, aflăm voința moartă... Și-acum! Abia acum, știm ce e umilința! Nu zic că, înainte, eram mai fericiți! Dar ’’mâine’’, nu era, cum este azi: coșmar! Eram ca sclavii, sigur,,, Dar azi
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
la baza dezvoltării materiei, fenomenelor naturii și societății. Observând toate acestea, putem să-i dăm dreptate deplină lui Mihai Codreanu când afirmă că ,,sonetul este o expresie a tendinței spre absolut, spre desăvârșire în artă, care se realizează printr-o trudă sisifică”. Într-adevăr, cine năzuiește să escaladeze piscul înalt al sonetului trebuie neapărat să treacă prin aceste furci caudine, deloc înjositoare, aidoma alpinistului care nu ocolește, ci înfruntă pieptiș peretele vertical al muntelui. În sprijinul demonstrației noastre, trebuie să mai
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
înaintașă biblică, pe pământul... oamenilor mărunți, cărora fericirea le este interzisă. Mi-am amintit, printr-o ciudată asociere de idei, o replică din „Woyzzeck” de Georg Buchner.„ Noi, ăștia, - spunea personajul principal - și pe lumea cealaltă, vom fi puși la trudă, la facerea tunetelor”. Nu garantez pentru exactitatea traducerii, e mult de când am văzut opera lui Alban Berg, realizată după piesă (1925). Ceea ce îmi dă de gândit este similitudinea mesajului creațiilor interbelice de factură expresionistă cu ceea ce trăim noi acum. Publicului
TIUMF LA NAŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Tiumf_la_national_al_florin_tene_1330404185.html [Corola-blog/BlogPost/364535_a_365864]